Știri
Știri din categoria Inflație
Peste 90% dintre români sunt îngrijorați de scumpiri, iar tot mai mulți renunță la produsele preferate, potrivit unui studiu realizat de iSense Solutions, citat de Antena 3 CNN. Datele arată o schimbare clară de comportament în rândul consumatorilor, pe fondul inflației și al incertitudinilor economice din 2026.
Scorul de stres al consumatorilor a crescut în martie la 65,8, menținându-se în zona de alertă. Principalul factor rămâne creșterea prețurilor, indicată de 92% dintre respondenți drept motiv de îngrijorare. În același timp, 85% dintre românii din mediul urban se așteaptă la deteriorarea situației financiare în următoarele 12 luni.
Sub presiunea costurilor, românii își ajustează rapid obiceiurile:
Tendința este în creștere față de anii anteriori, semn că presiunea financiară devine tot mai puternică.
Studiul indică și o creștere accentuată a anxietății legate de locurile de muncă: 73% dintre respondenți se tem pentru siguranța jobului, față de 61% în februarie. În paralel, contextul internațional amplifică incertitudinea.
Nivelul de îngrijorare privind conflictele:
Pe lângă aspectele financiare, studiul evidențiază o deteriorare a stării emoționale:
Reprezentanții iSense Solutions avertizează că aceste date reflectă o populație tot mai precaută, care își reduce cheltuielile și își schimbă prioritățile în contextul economic actual.
Studiul a fost realizat în martie 2026, pe un eșantion de 524 de persoane din mediul urban, iar rezultatele conturează o tendință clară: consumul se contractă, iar presiunea asupra nivelului de trai continuă să crească.
Recomandate
Înghețarea indexării a tăiat puterea de cumpărare a pensiilor , iar o pensie nominală de 3.000 de lei ajunge să valoreze, în termeni reali, circa 1.950–2.000 de lei raportat la scumpirile cumulate din ultimii ani, potrivit unei analize citate de Adevărul . Miza economică este că, în absența ajustărilor automate, inflația funcționează ca o reducere „invizibilă” a veniturilor fixe, cu efect direct asupra consumului de bază al vârstnicilor. Analistul economic Adrian Negrescu estimează că, dacă se însumează inflația din ultimii cinci ani, prețurile au crescut cumulat cu aproximativ 50–55%. În această logică, o pensie de 3.000 de lei care a rămas nemodificată ar avea astăzi puterea de cumpărare a aproximativ 1.950–2.000 de lei din 2021. Privit invers, pentru același nivel de trai ca în 2021, ar fi necesară o pensie de aproape 4.600–4.700 de lei. Eroziune accelerată pe termen scurt: minus „un sfert” în trei ani Negrescu mai arată că și pe un interval mai scurt, 2023–2025, cumularea inflației depășește 27–28%. Concret, o pensie de 3.000 de lei de astăzi ar cumpăra cam cât cumpărau 2.340–2.350 de lei acum trei ani, ceea ce ar însemna o pierdere reală de aproximativ un sfert din puterea de cumpărare în 36 de luni. În acest context, ultima creștere importantă a pensiilor este plasată la începutul lui 2024: indexare de 13,8% și o recalculare care ar fi dus la o creștere medie de aproximativ 20% pentru circa 3 milioane de pensionari vizați de noua formulă de calcul. Ulterior, mecanismul de indexare ar fi fost înghețat, iar pensiile nu ar fi fost indexate nici în 2025, nici în 2026, pe fondul deficitului bugetar; analistul spune că este posibil să nu crească nici în 2027. De ce „inflația pensionarilor” poate fi mai mare decât media oficială Un punct central al analizei este diferența dintre inflația „oficială” (calculată de INS pe un coș mediu de consum) și structura reală de cheltuieli a unui pensionar. Potrivit analistului, vârstnicii alocă o pondere mai mare pentru: energie și utilități; medicamente și servicii medicale; alimente de bază; cheltuieli de locuire. Aceste categorii ar fi avut creșteri de preț peste medie, ceea ce amplifică presiunea asupra bugetelor fixe. Ca exemplu, Negrescu indică energia electrică: o factură medie de aproximativ 200 de lei în urmă cu un an ar depăși acum 300 de lei, adică o creștere de peste 50%. În paralel, la medicamente, unii vârstnici ar ajunge să cumpere doar jumătate din rețeta prescrisă, pe fondul scumpirilor. Analistul punctează și dimensiunea socială a problemei: pentru aproximativ 2,7 milioane de români cu pensii sub 2.700 de lei, scumpirile ar însemna o reducere imediată a nivelului de trai, iar pensia de 3.000 de lei din exemplu ar fi „la limita superioară” a acestei zone de vulnerabilitate. Ce poate schimba traiectoria în următorii ani În opinia analistului, puterea de cumpărare a pensiilor ar depinde, pe termen mediu, de trei factori principali: Consolidarea fiscală : dacă pachetul de reforme al guvernului Bolojan reduce deficitul conform planului, presiunea pentru înghețarea pensiilor s-ar putea diminua, ceea ce ar putea permite reluarea indexării anunțate pentru 1 ianuarie 2027. Evoluția inflației sub impactul măsurilor fiscale : creșterile de TVA și liberalizarea prețului la energie ar fi alimentat inflația pe termen scurt, iar efectul „dezinflaționist” ar putea apărea abia peste unul-doi ani, interval în care pensionarii ar rămâne expuși. Decizia Curții Constituționale privind CASS pe pensii : o eventuală anulare a taxei ar putea readuce în bugetele pensionarilor sumele reținute din august 2025, însă ar fi un câștig punctual, fără să rezolve problema de fond a erodării prin lipsa indexării. Concluzia analistului este că, în lipsa unor semnale de relaxare fiscală și cu o inflație care, la jumătatea lui 2026, ar rămâne cea mai ridicată din Uniunea Europeană, scenariul probabil ar fi o recuperare lentă și parțială: mai degrabă o încetinire a erodării decât o revenire rapidă la nivelul real de trai din urmă cu trei-cinci ani. Linkuri din context (surse secundare din aceeași publicație): „Obiceiurile financiare se formează înainte de 25 de ani” „Inflația a erodat salariile: cât au pierdut românii în ultimii doi ani” „De ce se destramă mai des relațiile în care femeia câștigă mai mult” [...]
Inflația anuală a urcat la 10,9% în mai 2026, împinsă în principal de scumpiri abrupte la energie și locuire , potrivit datelor Institutului Național de Statistică citate de Digi24 . Cele mai mari creșteri de prețuri din ultimul an au fost la energia electrică (55,49%), chirii (43,56%) și motorină (36,85%), ceea ce mută presiunea inflaționistă spre costuri recurente pentru gospodării și companii. INS arată că, față de mai 2025, rata anuală a inflației a fost 10,85%, cu cele mai mari creșteri la servicii (13,53%). Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 12,54%, iar mărfurile alimentare cu 6,78%. Unde s-au concentrat scumpirile: energie, combustibili și chirii În zona mărfurilor nealimentare, energia electrică rămâne principalul factor de presiune, cu o creștere de 55,49%, pe fondul eliminării schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor la electricitate. La combustibili, INS indică majorări de 30,55% la benzină și 36,85% la motorină. Energia termică a urcat cu 10,70%, iar gazele au crescut cu 1,53% în intervalul mai 2026 – mai 2025. La servicii, chiriile au avut cea mai mare creștere, de 43,56%. Alte scumpiri importante: apă, canal și salubritate (15,35%), reparații auto (15,31%), servicii de igienă și cosmetică (14,72%), confecționat și reparat încălțăminte și îmbrăcăminte (14,81%), asistență medicală (12,81%). În aceeași categorie, tarifele serviciilor aeriene au scăzut cu 9,92% față de mai 2025 și cu 7,08% față de aprilie 2026. Alimente: creșteri la cafea și ouă, dar și ieftiniri la cartofi și făină La alimente, cele mai mari scumpiri au fost la cafea (21,12%), ouă (14,12%) și carne de bovine (11,58%). INS mai notează creșteri la lapte de vacă (11,98%), pâine (8,18%), fructe proaspete (7,04%) și carne de pasăre (6,88%). În același timp, au existat și ieftiniri față de mai 2025 la cartofi (-11,32%), făină (-4,38%), mălai (-5,27%), fasole boabe și alte leguminoase (-3,08%) și zahăr (-1,32%). Untul a fost mai ieftin cu 0,11%. Context de reglementare și așteptări: BNR a ridicat prognoza pentru finalul lui 2026 INS precizează că, în calculul inflației începând cu august 2025, a fost inclusă încetarea schemei de sprijin pentru plafonarea prețurilor la energia electrică (O.U.G. nr. 6/2025). Pentru gazele naturale, plafonarea prețului pentru consumatorii casnici a încetat de la 1 aprilie și a fost înlocuită cu un nou mecanism de protejare, prevăzut în OUG 12/2026. Pe partea de anticipații, Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul lui 2026 la 5,5% (de la 3,9% anterior) și estimează 2,9% la sfârșitul lui 2027, conform datelor prezentate în luna mai de guvernatorul Mugur Isărescu. [...]
Plafonarea adaosului la alimentele de bază ar putea continua și după 30 iunie , pe fondul inflației încă ridicate, potrivit declarațiilor vicepremierului Tánczos Barna , ministrul interimar al Agriculturii, citate de news.ro . Miza este una de reglementare: menținerea unei intervenții în formarea prețurilor la raft, într-un moment în care presiunea pe costul vieții rămâne puternică. Într-o conferință de presă, Tánczos Barna a spus că „este nevoie de o prelungire după 30 iunie”, argumentând că, deși intervențiile în piață nu sunt, în general, de dorit, contextul actual poate justifica o astfel de decizie. Datele invocate de ministru indică o inflație anuală de 10,7% în aprilie 2026 (aprilie 2026 față de aprilie 2025), potrivit Institutului Național de Statistică (INS) . De la începutul anului, inflația (aprilie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 3,1%. Ce prevede măsura și de când este în vigoare La finalul lunii martie, Guvernul a aprobat, la propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, modificarea și completarea OUG nr. 67/2023, care a prelungit limitarea adaosului comercial la alimentele de bază până la 30 iunie. OUG nr. 67/2023 a introdus o măsură temporară pentru a combate creșterea excesivă a prețurilor la produse agricole și alimentare, prin plafonarea adaosurilor comerciale pe întreg lanțul alimentar. Măsura a fost introdusă inițial în iulie 2023 pentru 90 de zile și a fost prelungită ulterior de mai multe ori. Produsele vizate și limitele de adaos Măsura se aplică unei liste de produse alimentare de bază, între care: pâine albă simplă (300–500 g) lapte de consum 1 l (1,5% grăsime, fără UHT) brânză telemea de vacă vrac iaurt simplu de vacă (3,5% grăsime, max. 200 g) făină albă de grâu „000” (până la 1 kg) mălai (până la 1 kg) ouă de găină calibrul M ulei de floarea-soarelui (până la 2 l) carne proaspătă de pui și de porc legume și fructe proaspete vrac (ex.: roșii, ceapă, castraveți, morcovi, ardei; mere, pere, prune, struguri) cartofi proaspeți albi vrac zahăr alb tos (până la 1 kg) smântână (12% grăsime) unt (până la 250 g) magiun (până la 350 g) Conform actului normativ, cota de adaos comercial practicată de procesator este de maximum 20% față de costul de producție, iar aceeași limită se aplică și comerciantului la vânzarea cu amănuntul și în regim cash & carry. Ce urmează Declarația ministrului indică o intenție de prelungire, dar nu precizează un calendar sau forma exactă a unei eventuale decizii după 30 iunie. Dacă măsura va fi extinsă, efectul imediat ar fi menținerea constrângerilor de preț pe lanțul alimentar pentru produsele vizate, într-un context în care inflația rămâne la două cifre. [...]
BNR vede inflația coborând spre țintă abia în 2028 , pe un traseu în care șocurile energetice și riscurile geopolitice pot împinge temporar prețurile în sus, potrivit Agerpres , care citează Raportul trimestrial asupra inflației (mai 2026). Banca Națională a României anticipează că rata anuală a inflației (IPC) va fi de 5,5% la sfârșitul anului curent, va coborî la 2,9% la finele lui 2027 și va ajunge la 2,7% în martie 2028. Un vârf de inflație în iunie 2026, apoi o corecție în trimestrul III În scenariul de bază, BNR indică o majorare a inflației IPC până la 10,3% în iunie 2026, pe fondul traiectoriei cotațiilor futures ale petrolului. Ulterior, în trimestrul III, banca centrală anticipează o „corecție amplă”, de circa 4,6 puncte procentuale, explicată în principal prin efecte de bază: eliminarea din calcul a scumpirilor din iulie–august 2025. La această corecție ar urma să contribuie și o detensionare a piețelor globale ale energiei, precum și persistența unui deficit de cerere agregată pe plan intern. În acest context, BNR notează că ar putea apărea ajustări descendente ale anticipațiilor inflaționiste ale agenților economici, cu efect de sprijin pentru procesul de dezinflație. Consolidarea fiscală, factorul-cheie pentru dezinflație în proiecția BNR Pe restul intervalului de prognoză, banca centrală vede o reducere graduală a inflației, „în principal sub impactul dezinflaționist al procesului de consolidare fiscală”, susținut – dacă se confirmă ipotezele de bază – de normalizarea treptată a condițiilor pe piețele externe și de disiparea influențelor șocurilor anterioare. BNR estimează că presiunile inflaționiste vizibile la nivelul inflației de bază (componenta mai puțin influențată de prețurile volatile) se vor disipa treptat, cu o traiectorie proiectată la 4,8% în decembrie anul curent, 2,5% în decembrie 2027 și 2,2% în martie 2028. Riscuri: energie, Ormuz și un tablou „stagflaționist” Raportul avertizează că escaladarea tensiunilor geopolitice readuce în prim plan riscuri în sens ascendent pentru inflație, iar tabloul macroeconomic este descris ca fiind dominat de riscuri de tip stagflaționist (combinație de inflație ridicată și creștere economică slabă). Pe plan extern, BNR indică posibilitatea amplificării crizei energetice prin prelungirea restricționării traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz și extinderea dificultăților de aprovizionare generate de atacuri asupra infrastructurii critice, inclusiv pentru materii prime strategice. Pe plan intern, menținerea tensiunilor pe piețele energetice internaționale ar putea genera un nou șoc inflaționist. În același timp, BNR arată că, până la mijlocul lui 2027, dinamica anuală a IPC este proiectată la valori mai ridicate decât în raportul anterior, iar pentru finele anului curent prognoza este mai mare cu 1,6 puncte procentuale, în timp ce estimarea pentru decembrie 2027 este similară celei precedente. [...]
Deflația din supermarketurile din Ungaria se adâncește , cu prețurile din magazinele alimentare și mixte în scădere din februarie, ceea ce schimbă direct presiunea pe bugetele gospodăriilor și pe strategiile comercianților, potrivit Ziarul Financiar . În iulie, nivelul prețurilor din magazinele alimentare maghiare și din cele mixte a scăzut cu 2,3% în ritm anual, iar tendința „probabil că s-a prelungit în august”, notează publicația. Indicatorul folosit pentru această „inflație din magazine” este calculat de Portfolio.hu și nu este publicat separat de Oficiul Central de Statistică. În paralel, inflația generală a coborât la minime istorice: în iulie, indicele general al prețurilor de consum a arătat o creștere anuală de 1,2%, în timp ce prețurile alimentelor au scăzut cu -1,1%. Pentru august, cele mai recente date citate indică o inflație generală de 1,3% și o scădere a prețurilor alimentelor de -1,4% în termeni anuali. De ce „inflația din magazine” nu este același lucru cu inflația alimentelor Diferența, potrivit explicațiilor din articol, vine din structura vânzărilor: pe lângă alimente, cifra de afaceri a marilor supermarketuri, a magazinelor de discount și a magazinelor mixte include și produse nealimentare, precum produse de uz casnic, articole de toaletă, băuturi alcoolice, îmbrăcăminte și alte bunuri. Pe această bază, „inflația din magazine” a trecut în teritoriu negativ din februarie, după ce în ianuarie era încă pozitivă, la 0,5%, ajungând la deflație până în iulie. Ce ține prețurile jos: marje plafonate și forint mai puternic Din perspectiva politicilor publice, dinamica este relevantă deoarece guvernul nu a decis încă soarta plafonării marjelor comerciale, iar momentul retragerii limitelor rămâne neclar. Totuși, Banca Centrală a Ungariei (MNB) a avertizat încă din iunie că eliminarea imediată a restricțiilor privind marjele nu ar împinge inflația peste ținta de 3% a instituției, pe motiv că retailerii „s-au adaptat în mare măsură” și nu există o presiune generală evidentă de creștere a prețurilor. Un alt factor important este aprecierea forintului, care ieftinește importurile, materiile prime și energia exprimate în moneda locală, reducând costurile companiilor. În Ungaria, acest canal este cu atât mai relevant cu cât prețurile multor bunuri de consum și industriale, ale energiei și ale materiilor prime folosite în industria alimentară depind direct sau indirect de cursul de schimb. Contrastul: serviciile se scumpesc În timp ce prețurile din retailul alimentar și mixt scad, prețurile serviciilor au crescut cu 5% „luna trecută”, contribuind la o inflație generală de 1,3%, conform articolului. Această divergență sugerează că dezinflația nu este uniformă în economie, chiar dacă coșul de cumpărături din supermarketuri arată, în prezent, o presiune mai mică asupra consumatorilor. [...]
Accelerarea inflației la 3,3% în zona euro crește presiunea pentru dobânzi mai mari , ceea ce poate scumpi finanțarea pentru companii și state în perioada următoare, potrivit Ziarul Financiar . Datele vin pe fondul unui nou șoc energetic legat de tensiunile din Orientul Mijlociu, care reaprinde temerile investitorilor privind o inflație mai persistentă. Eurostat a publicat o estimare preliminară care arată că inflația anuală din zona euro a urcat la 3,3% în august, de la 2,9% în iulie. Nivelul este în linie cu prognoza economiștilor consultați de Reuters, conform materialului. Ce urmează la BCE: încă o majorare a dobânzii Banca Centrală Europeană este așteptată să majoreze săptămâna viitoare dobânda cu 0,25 puncte procentuale, până la 2,5%, ceea ce ar fi a doua creștere a costurilor de împrumut „din 2023 încoace”, notează publicația, care citează Financial Times. Economiștii de la Oxford Economics anticipează că accelerarea inflației face această decizie foarte probabilă: „În condiţiile în care inflaţia continuă să accelereze, BCE este aproape sigură că va majora dobânda la şedinţa de săptămâna viitoare.” August a fost a șasea lună consecutivă în care inflația din zona euro a rămas peste ținta de 2% pe termen mediu a BCE. Energia împinge din nou prețurile în sus În timp ce inflația de bază (care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei) a scăzut la 2,4%, de la 2,5% în iulie, componenta energetică a accelerat puternic: de la 10,3% în iulie la 14,3% în august. Potrivit articolului, acesta este cel mai rapid ritm de creștere a prețurilor din energie de la începutul lui 2023, în contextul crizei energetice europene declanșate după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Publicația mai arată că prețurile petrolului au crescut cu peste 15% de la începutul lunii august, pe fondul restricțiilor persistente ale transporturilor maritime prin Strâmtoarea Hormuz . Reacția piețelor: randamente în urcare, costuri mai mari de finanțare Evoluțiile au alimentat temerile investitorilor că economia globală ar putea intra într-o perioadă prelungită de inflație și au împins în sus randamentele obligațiunilor, potrivit materialului. Ziarul Financiar notează că, marți, costurile de împrumut ale Marii Britanii au atins cel mai ridicat nivel din 2008, iar randamentele obligațiunilor japoneze au urcat la niveluri nemaiîntâlnite din anii 1990. Pentru companii și guverne, combinația dintre inflație mai ridicată și dobânzi în creștere înseamnă, în practică, un mediu mai scump de finanțare și o presiune suplimentară asupra planurilor de investiții și a bugetelor publice, dacă tendința se menține. [...]
