Știri
Știri din categoria Fiscalitate
UE pregătește o ușoară relaxare a taxei CO2, o schimbare cerută și de România, potrivit Profit.ro.
Informația apare în contextul discuțiilor europene despre ajustarea mecanismelor de cost asociate emisiilor de dioxid de carbon, care influențează direct prețurile la energie și costurile industriei. Pentru România, subiectul este relevant în special prin efectele asupra producătorilor și consumatorilor, într-o perioadă în care presiunea pe facturi și pe competitivitatea companiilor rămâne ridicată.
„UE anunță o ușoară relaxare a taxei CO2, cerută și de România”
Din datele publicate de Profit.ro nu reies, în fragmentul disponibil, detalii despre forma exactă a relaxării, calendarul de aplicare sau impactul estimat în cifre. În lipsa acestor elemente, rămâne de urmărit dacă anunțul se va traduce într-o modificare legislativă concretă și în ce măsură va reduce costurile suportate în lanțul energetic.
Următorul pas, în mod obișnuit, este ca propunerile la nivelul UE să fie formalizate și negociate între instituțiile europene și statele membre, înainte de a produce efecte în piață. Profit.ro nu oferă, în textul furnizat, un termen sau o decizie finală.
Recomandate
România are printre cele mai mici cote maxime de impozitare a veniturilor din Europa , arată datele publicate de Tax Foundation , analiză invocată de analistul Iancu Guda într-o postare publică . Conform datelor pentru 2026, cota maximă de impozit pe venit în România este de 10%, la același nivel cu Bulgaria și mult sub media țărilor europene din OCDE, care ajunge la 43,4%. Clasamentul arată diferențe semnificative între state. Cele mai ridicate cote maxime sunt în: Danemarca – 60,5% Franța – 55,4% Austria – 55% Spania – 54% La polul opus, pe lângă România (10%), se află: Moldova – 12% Ungaria – 15% Ucraina – 19,5% Datele includ ratele combinate la nivel central și local, fără contribuțiile sociale. Majoritatea statelor europene aplică un sistem progresiv, unde impozitul crește odată cu venitul, în timp ce România utilizează o cotă unică. În analiza sa, Iancu Guda subliniază că, deși contribuțiile sociale și de sănătate sunt peste media europeană, alte tipuri de venituri – chirii, dividende, câștiguri bursiere, drepturi de autor sau activități independente – sunt taxate mai redus comparativ cu multe state din Uniunea Europeană. El arată că salariul mediu din România reprezintă circa 55% din media UE, iar PIB pe locuitor aproximativ 72%, însă nivelul mediu ponderat al taxării veniturilor este la circa o treime din media europeană. În acest context, analistul susține că eventualele ajustări fiscale ar trebui să vizeze reforma sectorului public și reducerea economiei subterane, nu majorări suplimentare pentru mediul privat. El mai invocă date privind migrația, afirmând că România înregistrează de trei ani consecutiv un sold pozitiv de aproximativ 100.000 de persoane, cu mai mulți intrând în țară decât plecând. Dezbaterea privind nivelul taxării rămâne însă legată de echilibrul dintre competitivitate fiscală, finanțarea serviciilor publice și sustenabilitatea bugetară, într-un moment în care mai multe state europene ajustează sau majorează cotele maxime de impozitare. [...]
ANAF va putea declara firmele inactive fiscal din 2026 dacă nu depun situațiile financiare anuale în cel mult cinci luni după termenul legal, potrivit Economedia , care citează un comunicat al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) transmis prin Agerpres. Măsura se aplică începând cu 1 ianuarie 2026 și rezultă din modificările aduse Codului de procedură fiscală prin legislația privind eficientizarea resurselor publice, intrată în vigoare la începutul acestui an. ANAF arată că scopul este creșterea disciplinei fiscale și a transparenței financiare, precum și reducerea fenomenului firmelor fără activitate reală, folosite în scopuri frauduloase. Potrivit instituției, verificarea noii situații de declarare în inactivitate fiscală se face pentru situațiile financiare al căror termen legal de depunere este ulterior intrării în vigoare a legii. În consecință, în 2026 verificarea va viza situațiile financiare care au termen legal de depunere în anul 2026. Regula îi privește atât pe contribuabilii care au obligația depunerii situațiilor financiare, cât și pe persoanele juridice care, de la constituire, nu au desfășurat activitate. Pentru acestea din urmă, ANAF menționează posibilitatea depunerii unei declarații de inactivitate, în termen de 60 de zile de la încheierea exercițiului financiar. ANAF subliniază că declararea inactivității fiscale are efecte directe, inclusiv în zona TVA: dacă firma este înregistrată în scopuri de TVA, codul de TVA se anulează de la data comunicării deciziei. În perioada anulării, dacă societatea desfășoară activitate, are obligația să colecteze TVA, dar nu are drept de deducere, iar taxa colectată trebuie declarată și plătită până la data de 25 a lunii următoare celei în care TVA devine exigibilă. Inactivitatea fiscală se înscrie și în cazierul fiscal al firmei și al reprezentanților legali, iar Oficiul Național al Registrului Comerțului nu autorizează anumite operațiuni de înregistrare/mențiuni pentru persoanele cu această înscriere. În paralel, ANAF amintește că, și anterior acestor modificări, o firmă putea fi declarată inactivă fiscal în situații precum neîndeplinirea obligațiilor declarative pe parcursul unui semestru calendaristic, nefuncționarea la domiciliul fiscal declarat sau înscrierea inactivității temporare la registrul comerțului. Instituția afirmă că noile reguli urmăresc îmbunătățirea colectării taxelor și alinierea la practicile europene privind raportarea financiară la timp. [...]
Concordia îi cere PSD predictibilitate fiscală , într-un mesaj transmis președintelui partidului, Sorin Grindeanu, potrivit G4Media . Confederația patronală spune că eliminarea impozitelor pe cifra de afaceri și menținerea cotei unice de impozitare rămân principalele solicitări ale mediului privat. Delegația Concordia a fost condusă de Dan Șucu (Mobexpert), alături de vicepreședinții Iulian Stanciu, Ondrej Safar și Paul Aparaschivei. Întâlnirea a avut loc pe 1 aprilie 2026, iar la discuții a participat și ministrul Muncii, Florin Manole, temele fiind „provocările și nevoile actuale ale economiei românești”, într-un context internațional „dificil și extrem de volatil”, conform comunicatului organizației. Mesajul către PSD, pe fondul discuțiilor despre o criză guvernamentală Concordia își plasează avertismentul în contextul în care Sorin Grindeanu „vorbește zilnic” despre posibilitatea declanșării unei crize guvernamentale dacă Ilie Bolojan rămâne premier, notează publicația. În acest cadru, organizația afirmă că mediul privat are nevoie de stabilitate în deciziile publice, în special în zona fiscală și energetică, pentru ca investițiile să continue și locurile de muncă să fie protejate. „Companiile din România au nevoie de predictibilitate, de un cadru fiscal coerent și de energie la prețuri competitive.” Solicitările fiscale și avertismentul privind plafonările Pentru reprezentanții Concordia, principalele cereri rămân legate de arhitectura fiscală: eliminarea impozitelor pe cifra de afaceri și menținerea cotei unice de impozitare, pe motiv că acestea susțin un climat favorabil investițiilor pe termen lung, potrivit comunicatului citat de G4Media. În același mesaj, oamenii de afaceri îl avertizează pe liderul PSD că politicile de plafonare a prețurilor creează riscuri economice, în condițiile în care PSD a susținut plafonări la diverse produse, inclusiv alimentare și energetice. Concordia invocă exemplele Sloveniei și Ungariei, unde plafonarea ar fi dus la penurie, deoarece pentru companiile private nu mai există un sens economic să vândă produse la prețuri stabilite administrativ. Energia, factor de competitivitate și dimensiunea Concordia Concordia subliniază și costul ridicat al energiei ca element principal care afectează competitivitatea companiilor locale, conform aceluiași comunicat. Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești. Companiile membre au o contribuție de 30% din PIB și aproape jumătate de milion de angajați, în peste 4.200 de companii mari și mici, cu capital românesc și străin, mai arată sursa citată. Principalele solicitări ale Concordia: eliminarea impozitelor pe cifra de afaceri și menținerea cotei unice de impozitare. Alte teme ridicate în discuții: predictibilitate, cadru fiscal coerent și energie la prețuri competitive. Avertisment suplimentar: riscuri economice asociate politicilor de plafonare a prețurilor. [...]
Parlamentul European propune noi măsuri împotriva platformelor online din afara UE pentru a reduce importurile de produse periculoase , informează Economica.net . Aceste măsuri vizează platforme precum Temu și Shein și sunt menite să protejeze consumatorii europeni de produsele nesigure importate, în special din China. În prezent, taxa „Temu” aplicată coletelor cu valoare sub 150 de euro este considerată insuficientă. Parlamentul European subliniază că statele membre nu au dezvoltat mecanisme eficiente pentru a controla aceste importuri și a asigura condiții echitabile între firmele din UE și cele din afara UE. Datele Parlamentului arată că europenii pierd anual 19,3 miliarde de euro cumpărând produse periculoase. În 2024, aproximativ 4,6 miliarde de articole au fost importate în UE sub pragul de scutire de 150 de euro, 91% provenind din China. Această creștere a importurilor a dus la provocări majore în asigurarea conformității produselor, autoritățile raportând rate alarmante de neconformitate. Posibile noi taxe și eliminarea pragului de 150 de euro Comisia Europeană a propus impunerea unei taxe fixe de 2 euro pentru fiecare articol livrat direct clientului sau 50 eurocenți pentru comercianții de încredere care operează ca antrepozit vamal. Parlamentul consideră că aceste propuneri trebuie evaluate pentru conformitatea cu normele Organizației Mondiale a Comerțului și pentru a vedea dacă sunt suficiente pentru finanțarea controalelor. Parlamentul susține, de asemenea, eliminarea pragului de 150 de euro pentru aplicarea taxei „Temu”, argumentând că aceasta nu este o soluție suficientă, deoarece autoritățile vamale nu pot inspecta decât un procent limitat de colete. „Cerem insistent ca această taxă de gestionare să nu fie suportată de consumator”, transmite Parlamentul European. Introducerea pașaportului digital al produsului O altă propunere a Parlamentului este extinderea pașaportului digital al produsului pentru articole critice vândute online, cum ar fi textilele, jucăriile și electronicele. Acest pașaport ar include date despre calitatea și conformitatea produselor, fiind integrat în centrul de date vamale al UE. Începând cu 1 ianuarie 2025, toate produsele din industria textilelor trebuie să aibă un pașaport digital, oferind informații despre impactul asupra mediului. Produsele ar putea fi livrate vrac Pentru a îmbunătăți controlul asupra produselor din afara UE, Parlamentul propune ca acestea să fie trimise vrac către UE și distribuite ulterior local. Această metodă ar permite autorităților vamale să efectueze controale mai riguroase și să detecteze mai bine mărfurile neconforme. Parlamentarii recunosc că transportul în vrac nu este fezabil pentru toți comercianții, în special pentru cei care operează modele de tip „de la consumator la consumator” (C2C) sau modele second-hand. În concluzie, Parlamentul European insistă asupra intensificării controalelor vamale și îmbunătățirea analizelor de risc pentru a proteja consumatorii și interesele economice ale societăților europene. [...]
Guvernul condus de Ilie Bolojan propune înlocuirea caselor de marcat fizice cu soluții software , potrivit Profit.ro , într-o inițiativă ce vizează simplificarea și digitalizarea sistemului fiscal din România. Măsura ar permite comercianților să emită bonuri fiscale direct prin aplicații informatice, fără a mai fi obligați să utilizeze aparate dedicate, așa cum se întâmplă în prezent. Propunerea face parte dintr-un plan mai amplu de modernizare a relației dintre firme și autoritățile fiscale, în contextul în care digitalizarea ANAF și extinderea sistemelor electronice devin priorități în 2026. Practic, soluția software ar putea fi instalată pe dispozitive obișnuite – telefoane, tablete sau computere – reducând costurile de achiziție și mentenanță pentru firme, în special pentru micii comercianți. Principalele schimbări vizate: eliminarea obligativității caselor de marcat fizice; utilizarea aplicațiilor autorizate pentru emiterea bonurilor; integrarea mai rapidă cu sistemele ANAF; reducerea birocrației și a costurilor operaționale. Autoritățile consideră că această tranziție ar putea crește gradul de conformare fiscală și ar facilita controalele, datorită raportării în timp real a tranzacțiilor. În același timp, există și provocări, precum securitatea datelor și necesitatea unor standarde clare pentru aplicațiile folosite. Dacă proiectul va fi adoptat, schimbarea ar marca una dintre cele mai importante transformări ale sistemului de fiscalizare din ultimii ani, cu impact direct asupra modului în care sunt înregistrate și monitorizate vânzările în economie. [...]
Ministerul Finanțelor pregătește accize dinamice la carburanți pentru a tempera scumpirile la pompă, în contextul unei noi crize energetice, potrivit Economedia . Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, vineri, după reuniunea Eurogroup, unde a susținut că România trebuie să răspundă împreună cu partenerii europeni și să adopte măsuri adaptate unui context economic mai dificil decât în 2022. „România trebuie să fie parte din efortul european pentru a limita impactul crizei energetice. Astăzi, în cadrul reuniunii Eurogrup, am discutat despre impactul noului șoc energetic și despre modul în care trebuie să răspundem coordonat la nivel european”, a scris Alexandru Nazare pe Facebook. Ministrul a argumentat că situația actuală diferă de cea din 2022, când prețurile la energie au urcat puternic după invadarea Ucrainei de către Rusia, iar „spațiul fiscal este limitat”, ceea ce impune „instrumente diferite, mai bine calibrate” și o coordonare mai bună între statele membre. În discuții a fost adusă și ideea unei colaborări mai strânse între miniștrii de finanțe și cei ai energiei, prin formatele ECOFIN și Consiliul miniștrilor energiei, pentru soluții comune. Pe plan intern, Nazare a spus că Ministerul Finanțelor este într-un stadiu avansat cu elaborarea unei ordonanțe de urgență care să introducă „un mecanism transparent de ajustare a accizelor pentru carburanți”. Potrivit ministrului, accizarea dinamică ar urma să permită ajustări graduale în funcție de evoluția simultană a prețurilor și a cotațiilor internaționale, cu efect direct în temperarea creșterii prețurilor la pompă. [...]
