Știri
Știri din categoria Fiscalitate
UE pregătește o ușoară relaxare a taxei CO2, o schimbare cerută și de România, potrivit Profit.ro.
Informația apare în contextul discuțiilor europene despre ajustarea mecanismelor de cost asociate emisiilor de dioxid de carbon, care influențează direct prețurile la energie și costurile industriei. Pentru România, subiectul este relevant în special prin efectele asupra producătorilor și consumatorilor, într-o perioadă în care presiunea pe facturi și pe competitivitatea companiilor rămâne ridicată.
„UE anunță o ușoară relaxare a taxei CO2, cerută și de România”
Din datele publicate de Profit.ro nu reies, în fragmentul disponibil, detalii despre forma exactă a relaxării, calendarul de aplicare sau impactul estimat în cifre. În lipsa acestor elemente, rămâne de urmărit dacă anunțul se va traduce într-o modificare legislativă concretă și în ce măsură va reduce costurile suportate în lanțul energetic.
Următorul pas, în mod obișnuit, este ca propunerile la nivelul UE să fie formalizate și negociate între instituțiile europene și statele membre, înainte de a produce efecte în piață. Profit.ro nu oferă, în textul furnizat, un termen sau o decizie finală.
Recomandate
Pachetul fiscal al Comisiei Europene ar putea relaxa semnificativ deductibilitatea dobânzilor pentru companiile din România , prin creșterea pragului minim obligatoriu („safe harbour”) de la nivelurile aplicate acum local la 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei), potrivit unei analize publicate de Economedia , bazată pe evaluarea experților Forvis Mazars . Pachetul de simplificare fiscală, publicat de Comisia Europeană la 24 iunie 2026, vizează reducerea complexității în impozitarea directă și a costurilor de conformare generate de suprapunerea normelor și a obligațiilor de raportare. Propunerile trebuie însă negociate și aprobate de statele membre, iar adoptarea necesită unanimitate, ceea ce face puțin probabilă intrarea în vigoare înainte de 2027. Miza pentru România: deductibilitatea costurilor de finanțare În forma analizată, una dintre cele mai relevante schimbări pentru contribuabilii din România privește limitarea deductibilității costurilor excedentare ale îndatorării (în practică, o parte din dobânzi și costuri de finanțare). În prezent, România aplică reguli mai restrictive decât standardul minim european: costurile excedentare ale îndatorării sunt, în general, deductibile până la un prag de 500.000 de euro pentru finanțările de la persoane afiliate și până la 1 milion de euro pentru totalul finanțărilor (afiliați și terți), la care se adaugă un prag variabil în limita a 30% din EBITDA ajustat. Propunerea Comisiei ar majora pragul minim obligatoriu („safe harbour”) la 3 milioane de euro și l-ar indexa anual. Lucian Dumitru, Tax Partner, Forvis Mazars în România, spune că schimbarea ar însemna o relaxare importantă față de regimul actual și ar permite deducerea anuală a unei părți mai mari din costurile de finanțare, cu efecte potențiale asupra bazei de calcul a impozitului pe profit. „Potrivit propunerii Comisiei Europene, pragul minim obligatoriu de deductibilitate (safe harbour) ar urma să fie majorat la 3 milioane de euro și indexat anual. Această modificare ar reprezenta o relaxare semnificativă a regimului fiscal aplicabil în prezent în România, permițând companiilor să deducă anual o parte mai mare din costurile de finanțare și având, totodată, implicații potențiale asupra bazei de calcul a impozitului pe profit.” Directiva „Omnibus”: ce mai poate schimba în conformare și litigii Pachetul include o propunere de Directivă „Omnibus” care ar modifica, printr-un singur act legislativ, șase directive și cadre fiscale existente. Printre direcțiile menționate în analiză: simplificarea procedurilor privind impozitele cu reținere la sursă în tranzacțiile transfrontaliere; actualizări în Directiva anti-evitare (ATAD), inclusiv pe limitarea deductibilității dobânzilor, societăți străine controlate (CFC) și regula generală antiabuz (GAAR); simplificarea normelor pentru reorganizări și fuziuni transfrontaliere; îmbunătățirea mecanismelor de soluționare a litigiilor fiscale între statele membre. Analiza notează și posibile obligații noi pentru România, precum introducerea „group escape rule” (o regulă de exceptare la nivel de grup) și excluderi obligatorii pentru anumite împrumuturi cu risc redus acordate de terți, pentru proiecte de investiții publice pe termen lung și pentru finanțări din domeniul apărării. Pe zona de litigii, Liviu Gheorghiu, Tax Partner, Forvis Mazars în România, indică o consolidare a cadrului european de soluționare a disputelor, cu proceduri mai clare și mai puține obstacole practice, ceea ce ar putea face mai previzibile și accesibile mecanismele pentru cazuri transfrontaliere (inclusiv dubla impunere și prețuri de transfer). „Obiectivul este ca mecanismele de soluționare a litigiilor fiscale transfrontaliere, inclusiv cele privind dubla impunere și prețurile de transfer în care sunt implicate entități din România, să devină mai previzibile și mai accesibile pentru contribuabili.” Reforma DAC: raportări mai puține, reguli reunite într-un singur act În paralel, Comisia propune o reformă amplă a Directivei privind cooperarea administrativă (DAC), care a devenit un set complex de obligații după extinderile succesive din 2011 încoace (DAC1–DAC9). Direcția generală: reunirea dispozițiilor într-o singură directivă și simplificarea raportărilor, fără reducerea standardelor de transparență. Pentru contribuabilii din România, analiza menționează, între altele: notificare unică la nivel de grup pentru obligațiile din DAC4 și DAC9, reducerea raportărilor în temeiul DAC6 (inclusiv exceptarea grupurilor care intră sub incidența Pilonului II), extinderea termenelor de raportare și îmbunătățirea calității datelor prin instrumente de validare a codurilor de identificare fiscală (TIN). Cine e cel mai expus și ce urmează Propunerile sunt relevante în special pentru companiile cu activități în mai multe state membre, care folosesc finanțări transfrontaliere, au impozite cu reținere la sursă, derulează reorganizări corporative sau au cerințe complexe de raportare. Procesul legislativ abia începe, iar forma finală depinde de negocierile dintre statele membre. În acest context, companiile sunt îndemnate să urmărească evoluțiile și să înceapă evaluarea impactului asupra guvernanței fiscale, raportării și conformării, având în vedere că aplicarea efectivă este puțin probabilă înainte de 2027. [...]
România reține 41,5% din salariul brut prin taxe și contribuții, cel mai mare nivel din UE , potrivit unei analize citate de Mediafax , pe baza datelor Eurostat pentru 2025. Miza economică este directă: ponderea mare a reținerilor reduce venitul net al angajaților și crește costul muncii, cu efecte în consum, recrutare și competitivitate. România, peste media UE și peste toate statele membre În medie, în Uniunea Europeană, taxele și contribuțiile reprezintă 29,1% din salariul brut. România este semnificativ peste acest nivel, cu 41,5% din câștigul brut care ajunge la stat. După România, cele mai ridicate ponderi sunt în: Lituania: 39,1% Belgia: 37,6% Slovenia: 36,9% Germania: 34,8% Danemarca: 34% Ungaria: 33,5% Peste media UE se mai află Luxemburg (32,6%) și Croația (31,5%). La polul opus, Cipru are cele mai mici rețineri (15,1%), urmat de Grecia (17%). Diferențe mari între economiile mari: Germania vs. Spania Dintre cele mai mari patru economii ale UE, Germania are cea mai ridicată pondere a taxelor și contribuțiilor aplicate salariilor (34,8%), în timp ce Spania este la 22,1%. Franța are 26,2%, iar Italia 24,1%. Analiza indică un tipar general: statele din sudul Europei tind să aibă o povară fiscală mai redusă pe salarii, în timp ce în Europa Centrală și de Est nivelurile sunt mai ridicate. Facilitățile pentru familii reduc povara fiscală în UE, dar nu și în România Diferențele devin și mai vizibile la familiile cu copii. Pentru gospodăriile în care un singur părinte lucrează și întreține doi copii, media europeană a taxelor și contribuțiilor scade la 8%. În România, însă, această categorie rămâne cu cea mai mare povară fiscală din UE: 33,4% . În acest segment, Lituania este pe locul al doilea cu 23,8%, la aproape zece puncte procentuale în urma României. Doar Ungaria, Slovenia, Finlanda și Danemarca mai depășesc 20%. În Grecia și Polonia, venitul net poate depăși salariul brut pentru astfel de familii, datorită alocațiilor și facilităților fiscale pentru copii. De ce nu e vorba doar de impozitul pe venit Economistul Alex Mengden, de la Tax Foundation, citat în analiza preluată de Mediafax, susține că taxarea muncii trebuie privită „în ansamblu”, nu doar prin impozitul pe venit, deoarece structura poverii fiscale diferă între state: unele se bazează mai mult pe contribuții sociale, altele pe impozitare directă. Cum au fost făcute calculele Datele provin din statisticile Eurostat pentru 2025, publicate la jumătatea lui 2026 și analizate de Euronews . Comparația pornește de la un angajat singur, fără copii, cu salariul mediu din fiecare stat, și include scenarii pentru alte tipuri de gospodării, pentru a surprinde efectul facilităților fiscale pentru familii. [...]
Creșterea salariului minim de la 1 iulie ridică direct costul total al firmelor cu 284 lei pe angajat plătit la minim , potrivit calculelor prezentate de Economedia . Majorarea vine la pachet cu reducerea sumei netaxabile din salariul minim și cu scumpirea amenzilor rutiere, prin creșterea punctului de amendă. În prezent, salariul minim brut este 4.050 lei, iar salariul net este 2.574 lei, ca urmare a scutirii de taxe pentru 300 lei. Costul salarial total suportat de angajator pentru un salariu minim brut este de 4.134 lei. Ce se schimbă de la 1 iulie 2026: brut mai mare, net mai mic decât ar fi fost fără tăierea scutirii De la 1 iulie 2026, salariul minim brut garantat în plată urcă la 4.325 lei (o creștere de aproximativ 6,8%). În același timp, suma netaxabilă din salariul minim scade de la 300 lei la 200 lei, ceea ce influențează câți bani rămân „în mână”. Conform calculelor din analiză: salariul minim net ajunge la 2.699 lei ; costul salarial total pentru angajator urcă la 4.418 lei , adică +284 lei față de nivelul actual. Majorarea salariului minim este prevăzută în Hotărârea de Guvern nr. 146/2026 , care stabilește și echivalentul orar: 25,949 lei/oră, pentru un program normal de lucru în medie de 166,667 ore pe lună. Scutirea parțială se aplică doar în anumite condiții Reducerea sumei netaxabile la 200 lei de la 1 iulie este prevăzută în „ordonanța trenuleț” din decembrie 2025, respectiv OUG nr. 89/2025 (care stabilește și condițiile de aplicare). Scutirea (300 lei/lună în perioada 1 ianuarie–30 iunie 2026, respectiv 200 lei/lună în perioada 1 iulie–31 decembrie 2026) se aplică doar dacă sunt îndeplinite cumulativ condiții precum: salariul de bază brut lunar (fără sporuri și adaosuri) este egal cu salariul minim brut pe țară din luna respectivă; venitul brut (fără tichete de masă, vouchere de vacanță sau indemnizație de hrană) nu depășește 4.300 lei în prima jumătate a anului, respectiv 4.600 lei în a doua jumătate. Totodată, cota netaxabilă se poate diminua în funcție de situații precum fracțiunea de lună lucrată, data angajării sau încetarea contractului. Agricultură și industria alimentară: dispare salariul minim distinct De la 1 iulie 2026, salariul minim din sectorul agricol și industria alimentară va fi corelat cu salariul minim brut pe țară, după abrogarea articolului care reglementa un nivel distinct, măsură prevăzută în OUG nr. 29/2026, conform unui comunicat al Guvernului citat în analiză. Amenzi mai mari: punctul de amendă trece de 216 lei Pentru șoferi, efectul indirect al creșterii salariului minim este majorarea punctului de amendă, deoarece Codul Rutier îl definește ca 5% din salariul minim brut. Astfel, de la 1 iulie 2026, punctul de amendă ajunge la 216,25 lei . [...]
Viena majorează în doi pași taxa turistică până la 8% din 2027 , o decizie cu miză fiscală directă pentru bugetul orașului și cu efecte de cost pentru industria ospitalității, potrivit G4Media . Măsura vine după un an record de vizitatori, însă hotelierii și agențiile de turism avertizează că încărcarea suplimentară ar putea eroda competitivitatea destinației. Cum se schimbă taxa și de ce contează Municipalitatea Vienei a decis să crească taxa turistică de la 3,2% la 5% la începutul lunii iulie, urmând ca nivelul să urce la 8% din iulie 2027. În termeni practici, taxa este un procent din prețul cazării, ceea ce înseamnă că impactul crește odată cu tarifele hoteliere. Decizia este justificată de autorități prin nevoia de a crește contribuția vizitatorilor la finanțarea orașului, într-un context în care turismul folosește infrastructura și serviciile publice locale. Presiune pe operatori: „a doua cea mai mare din Europa” Asociația hotelierilor austrieci (OHV) , prin purtătorul de cuvânt Martin Stanits, critică majorarea, susținând că noul nivel va face taxa din Viena „a doua cea mai mare din Europa” după Amsterdam (12,5%). În același timp, hotelierii invocă presiunea fiscală deja ridicată și creșterea costurilor cu energia, salariile și alimentele. „Orașul trăiește peste posibilitățile sale de zeci de ani și acum își acoperă deficitele bugetare în detrimentul turismului.” „A sacrifica vaca pe care vrei să o mulgi nu este chiar o idee bună.” Agențiile de turism împărtășesc îngrijorările și indică, pe lângă taxa turistică, și o taxă de 12 euro (aprox. 60 lei) aplicată biletelor de avion. Președintele asociației agențiilor de turism, Gregor Kadanka, spune că proliferarea taxelor și impozitelor poate afecta atractivitatea Austriei și susține că Ryanair ar prefera să-și dezvolte flota la Bratislava, în Slovacia. Argumentul municipalității: „împărțirea responsabilității” Municipalitatea își menține decizia și o leagă de o filozofie de „împărțire a responsabilității” între oraș și un sector care beneficiază de servicii publice „renumite, fiabile și eficiente”, potrivit declarațiilor Isabelei Rauter, de la Oficiul de turism din Viena. „Sectorul folosește infrastructura de primă clasă a orașului mai mult ca niciodată (...) este de înțeles că ar trebui să contribuie și el.” Rauter califică taxa turistică drept „o investiție în viitorul destinației”, în condițiile în care veniturile ar susține calitatea vieții, cu efect indirect și asupra experienței vizitatorilor. Context: boom al înnoptărilor și risc de diferențiere de preț Între 2005 și 2025, numărul de înnoptări a crescut de la 8,8 milioane la 20,1 milioane, evoluție pe care Viena încearcă acum să o valorifice fiscal. În același timp, articolul notează riscul ca majorarea să adâncească diferența de preț față de destinații concurente din regiune: la Praga, vizitatorii plătesc aproximativ doi euro pe noapte, iar la Budapesta taxa este de 4% din prețul cazării. [...]
ANAF își întărește capacitatea de control pe prețuri de transfer , după ce 35 de inspectori fiscali au fost instruiți timp de trei zile de experți ai OCDE și ai administrației fiscale britanice, pe tema serviciilor intragrup – o zonă cu miză directă pentru companiile multinaționale și pentru riscul de ajustări fiscale. Informațiile apar într-o notă prezentată de Economedia , pe baza comunicării ANAF. Programul de instruire s-a desfășurat în perioada 7–9 iulie 2026 și a fost susținut de doi experți ai Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și un expert din cadrul administrației fiscale din Marea Britanie, potrivit ANAF. De ce contează pentru companii: servicii intragrup, în vizor Sesiunile au vizat cele mai recente evoluții privind prețurile de transfer pentru serviciile intragrup, în contextul în care OCDE a lansat în consultare publică un nou Capitol VII din Liniile directoare privind prețurile de transfer pentru întreprinderile multinaționale și administrațiile fiscale. În cadrul discuțiilor, inspectorii au abordat teme tehnice care, în practică, pot sta la baza ajustărilor în inspecții, precum: delimitarea exactă a tranzacțiilor; analiza bazei de cost și a cheilor de alocare; evaluarea beneficiului obținut de contribuabil din achiziția serviciilor intragrup. Cine a participat și ce a inclus programul La instruire au participat 35 de inspectori fiscali din structurile de inspecție fiscală și antifraudă fiscală, precum și din echipa responsabilă cu emiterea acordurilor de preț în avans și gestionarea procedurilor amiabile, conform informării ANAF. Programul a inclus studii de caz, schimburi de experiență și discuții tehnice despre provocările întâlnite în practica administrațiilor fiscale. ANAF nu a indicat, în informarea citată, pași următori sau modificări procedurale concrete care să decurgă imediat din acest program. [...]
ANAF extinde controalele la persoane fizice, aducând Antifrauda în verificarea veniturilor nejustificate , ceea ce poate crește capacitatea de control și riscul de impuneri rapide pentru contribuabilii vizați, potrivit Economica . Măsura urmărește verificarea situației fiscale personale în vederea impozitării cu 70% a veniturilor din surse neidentificate obținute de persoane fizice. Schimbarea este introdusă prin Ordinul ANAF nr. 768/2026 , publicat în Monitorul Oficial, care modifică și completează Ordinul președintelui ANAF nr. 2.778/2020 privind competența de exercitare a verificării situației fiscale personale și a activităților preliminare. Ce se schimbă operațional: intră și Direcția Antifraudă Până acum, verificarea documentară a veniturilor persoanelor fizice a căror sursă nu este identificată putea fi făcută doar de trei structuri ANAF: Direcția generală control venituri persoane fizice (din aparatul propriu ANAF); serviciile de verificări fiscale din cadrul direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice; structurile de inspecție fiscală persoane fizice din cadrul unităților subordonate direcțiilor regionale. Prin noul ordin, competența se extinde și către inspectorii Direcției generale antifraudă fiscală din cadrul aparatului propriu al ANAF, conform informațiilor citate de StartupCafe.ro în materialul preluat de Economica (sursa secundară: StartupCafe.ro ). De ce contează: impozit 70% și accesorii, dacă sursa veniturilor nu e identificată Potrivit legii, veniturile constatate de organele fiscale, în condițiile Codului de procedură fiscală, pentru care sursa nu a fost identificată, se impozitează cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate. În plus, prin decizia de impunere, organele fiscale stabilesc nu doar impozitul, ci și dobânzile și penalitățile de întârziere. [...]
