Știri
Știri din categoria Statistici

Rezervele valutare ale României au crescut la peste 67 miliarde euro în martie 2026, potrivit Băncii Naționale a României, evoluție susținută în principal de intrări consistente de capital, inclusiv din emisiuni de obligațiuni externe ale Ministerului Finanțelor. Creșterea vine după ce, la finalul lunii februarie, nivelul rezervelor era de 65,023 miliarde euro.
Datele publicate de BNR arată că, în cursul lunii martie, au fost înregistrate:
Printre principalele surse ale intrărilor se numără:
Pe partea de ieșiri, cele mai importante au fost:
Rezervele internaționale ale României (valute + aur) au ajuns la:
Rezerva de aur a rămas constantă la 103,6 tone, însă valoarea acesteia a crescut la 13,246 miliarde euro, pe fondul evoluției prețului aurului pe piețele internaționale.
Pentru luna aprilie 2026, statul român are de achitat datorii externe în valoare de aproximativ 365 milioane euro, sumă considerabil mai mică decât intrările recente, ceea ce indică o presiune moderată pe rezerve pe termen scurt.
În ansamblu, datele indică o consolidare a poziției externe a României, susținută de finanțarea prin piețele internaționale și de gestionarea fluxurilor valutare de către banca centrală.
Recomandate

Rezervele valutare ale României au crescut la peste 67 miliarde euro în martie 2026 , potrivit Băncii Naționale a României , evoluție susținută în principal de intrări consistente de capital, inclusiv din emisiuni de obligațiuni externe ale Ministerului Finanțelor. Creșterea vine după ce, la finalul lunii februarie, nivelul rezervelor era de 65,023 miliarde euro. Datele publicate de BNR arată că, în cursul lunii martie, au fost înregistrate: Intrări totale: 9,424 miliarde euro Ieșiri totale: 7,415 miliarde euro Printre principalele surse ale intrărilor se numără: emisiuni de euroobligațiuni în valoare de 3 miliarde euro obligațiuni în dolari de aproximativ 1,731 miliarde euro modificări ale rezervelor minime obligatorii ale băncilor Pe partea de ieșiri, cele mai importante au fost: plata datoriei publice externe (aproximativ 638 milioane euro ) operațiuni legate de conturile Comisiei Europene și ale sistemului bancar Evoluția rezervelor totale Rezervele internaționale ale României (valute + aur) au ajuns la: 80,278 miliarde euro la 31 martie 2026 față de 79,639 miliarde euro la 28 februarie 2026 Rezerva de aur a rămas constantă la 103,6 tone , însă valoarea acesteia a crescut la 13,246 miliarde euro , pe fondul evoluției prețului aurului pe piețele internaționale. Ce urmează Pentru luna aprilie 2026, statul român are de achitat datorii externe în valoare de aproximativ 365 milioane euro , sumă considerabil mai mică decât intrările recente, ceea ce indică o presiune moderată pe rezerve pe termen scurt. În ansamblu, datele indică o consolidare a poziției externe a României, susținută de finanțarea prin piețele internaționale și de gestionarea fluxurilor valutare de către banca centrală. [...]

Rezervele valutare ale României au scăzut în februarie 2026 la 65,023 miliarde euro , de la 65,812 miliarde euro la finalul lunii ianuarie, potrivit Băncii Naționale a României . Evoluția reflectă un volum mai mare al ieșirilor de valută comparativ cu intrările din cursul lunii. În februarie, la BNR s-au înregistrat intrări de 3,574 miliarde euro , provenite în principal din modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit și din alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor. În același interval, ieșirile au totalizat 4,363 miliarde euro , generate de ajustarea rezervelor minime obligatorii, plăți de rate și dobânzi aferente datoriei publice în valută – aproximativ 1,259 miliarde euro – precum și plăți din contul Comisiei Europene. Rezerva de aur a României s-a menținut la 103,6 tone. Pe fondul evoluției prețurilor internaționale, valoarea acesteia a ajuns la 14,616 miliarde euro. În ansamblu, rezervele internaționale ale României (valute plus aur) au fost de 79,639 miliarde euro la 28 februarie 2026 , în scădere față de 80,033 miliarde euro la 31 ianuarie 2026. Pentru luna martie 2026, plățile scadente în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor, sunt estimate la aproximativ 638 milioane euro. Seriile cronologice privind rezervele internaționale sunt disponibile în baza de date interactivă a BNR , iar următorul comunicat este programat pentru 1 aprilie 2026, conform calendarului de diseminare publicat de instituție. [...]

Numărul posturilor ocupate la stat a scăzut cu 33.713 în 2025 , iar cea mai mare reducere nominală apare la Ministerul Educației, cu 14.133 de posturi mai puține față de ianuarie 2025, potrivit Ministerul Finanțelor și transmise de Agerpres. La finalul anului trecut (decembrie 2025), în instituțiile și autoritățile publice erau ocupate 1.278.795 de posturi , cu 1.767 mai puține decât în luna precedentă. Din total, 63,6% erau în administrația publică centrală: 814.331 de posturi , în scădere cu 27.933 față de ianuarie 2025. Unde s-au văzut cele mai mari modificări Conform datelor sintetizate în articol, ministerele cu cele mai multe posturi ocupate și evoluțiile față de ianuarie 2025 arată astfel: Instituție Posturi ocupate în dec. 2025 Diferență față de ian. 2025 Ministerul Educației 293.919 -14.133 Ministerul Afacerilor Interne 124.671 -260 Ministerul Apărării Naționale 74.813 -6.276 Ministerul Finanțelor 23.804 -993 Ministerul Sănătății 18.289 +49 Cum arată structura pe tipuri de finanțare În administrația centrală, dintre cele 814.331 posturi ocupate, 599.572 erau în instituții finanțate integral de la bugetul de stat, în scădere cu 22.691 față de ianuarie 2025. Pe alte categorii de finanțare, cifrele menționate sunt: instituții finanțate integral din bugetul asigurărilor sociale: 8.762 posturi (-417); instituții subvenționate din bugetul de stat și din bugetul asigurărilor pentru șomaj: 42.785 (-1.082); instituții finanțate integral din venituri proprii: 163.212 (-3.743). Ce s-a întâmplat în administrația locală În administrația publică locală, în decembrie 2025 lucrau 464.464 persoane, cu 5.780 mai puține decât în ianuarie 2025. Dintre acestea: 283.808 în instituții finanțate integral din bugetele locale (-3.910); 180.656 în instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii (-1.870). [...]

România este pe locul 10 în UE la prețul motorinei , care citează cele mai recente date din Oil Bulletin (serviciul Comisiei Europene de monitorizare a prețurilor la carburanți), valabile pentru 16 martie și publicate pe 19 martie. Pentru motorină, prețul mediu în România, cu taxe incluse, era echivalentul a 1,76 euro/litru. Această poziție plasează România în jumătatea inferioară a clasamentului european al prețurilor și sub media UE, de 1,94 euro/litru. La nivelul Uniunii, cel mai mare preț mediu era în Olanda (2,26 euro/litru), iar cel mai mic în Malta (1,21 euro/litru). În același timp, articolul notează că motorina din România este mai scumpă decât în majoritatea țărilor din regiune. Diferența medie față de Bulgaria este de 33 de eurocenți/litru, echivalentul a aproximativ 1,6 lei/litru, în favoarea Bulgariei. Contextul de consum rămâne relevant: motorina este cel mai utilizat carburant în România, cu 6 din cele 8 milioane de tone de carburanți consumate, iar circa o treime din consum provine din import. La benzină, România se află pe locul 15 în clasamentul european al prețurilor medii, adică în jumătatea mai scumpă a statelor UE, deși nivelul rămâne sub media ponderată a Uniunii. Prețul mediu era de 1,67 euro/litru, față de media UE de 1,837 euro/litru. Cel mai mic preț din UE era în Bulgaria (1,33 euro/litru), iar cel mai mare în Olanda (2,26 euro/litru); potrivit datelor Oil Bulletin, toate țările din zona României aveau prețuri mai mici decât cele din România. Indicator (date Oil Bulletin, 16 martie) România Media UE Minim UE Maxim UE Poziția României în UE Motorină (euro/litru, cu taxe) 1,76 1,94 Malta: 1,21 Olanda: 2,26 10 Benzină (euro/litru, cu taxe) 1,67 1,837 Bulgaria: 1,33 Olanda: 2,26 15 [...]

Deficitul comercial al României a coborât la 2,3 miliarde de euro în ianuarie 2026 , cu aproximativ 425 de milioane de euro mai mic decât în aceeași lună a anului trecut, pe fondul scăderii atât a exporturilor, cât și a importurilor, potrivit datelor prezentate de Biziday . Datele arată că economia României a început anul cu un volum mai redus al schimburilor comerciale. În ianuarie 2026, exporturile au totalizat 6,9 miliarde de euro , în scădere cu 4,7% față de ianuarie 2025, în timp ce importurile au ajuns la 9,2 miliarde de euro , cu 7,7% mai mici comparativ cu perioada similară a anului trecut. Reducerea mai accentuată a importurilor a dus la diminuarea deficitului comercial. Deficitul comercial reprezintă diferența dintre valoarea bunurilor importate și cea a bunurilor exportate. Chiar dacă soldul negativ s-a redus, România continuă să importe mai mult decât exportă. Structura principalelor exporturi ale României Cele mai importante categorii de produse exportate rămân bunurile industriale, în special: mașini și echipamente de transport – peste 45% din totalul exporturilor; produse manufacturate (fier, oțel, metale, cauciuc) – aproximativ 28%; produse textile și alte bunuri industriale . Aceste sectoare reflectă profilul industrial al economiei românești, puternic integrată în lanțurile de producție europene. Ce importă cel mai mult România Structura importurilor este relativ similară cu cea a exporturilor, indicând dependența de componente industriale și produse fabricate în alte state. Principalele categorii sunt: mașini și echipamente de transport – 35,5% din importuri; produse manufacturate – 27,9%; alte bunuri industriale și materii prime. Economiștii urmăresc evoluția deficitului comercial deoarece acesta influențează echilibrul extern al economiei și cursul valutar. O reducere a deficitului poate indica o temperare a consumului sau a activității economice, mai ales atunci când este determinată de scăderea importurilor. [...]

România are aproape dublu șomajul tinerilor față de media UE , deși rata generală a șomajului rămâne apropiată de nivelul european, potrivit datelor publicate de Eurostat . Situația scoate în evidență una dintre cele mai mari vulnerabilități ale pieței muncii din România: integrarea persoanelor sub 25 de ani în activitatea economică. În ianuarie 2026, rata șomajului în Uniunea Europeană a coborât la 5,8%, în scădere față de 5,9% în decembrie 2025 și 6,0% în aceeași lună a anului trecut. În zona euro, indicatorul a ajuns la 6,1%. La nivelul întregii Uniuni, aproximativ 13 milioane de persoane nu aveau un loc de muncă, dintre care peste 10 milioane în statele din zona euro. Numărul total al șomerilor a scăzut cu circa 185.000 față de luna precedentă și cu aproape 274.000 comparativ cu ianuarie 2025. În România, rata șomajului a fost de 6,0% în ianuarie 2026, echivalentul a aproximativ 491.000 de persoane fără loc de muncă. Evoluția ultimelor luni indică o relativă stabilitate: 6,1% în octombrie 2025, 6,3% în noiembrie, 6,1% în decembrie și 6,0% în prima lună din 2026. În termeni absoluți, numărul șomerilor a scăzut cu aproximativ 8.000 față de luna anterioară. Comparativ cu alte state din Europa Centrală și de Est, România se situează în zona mediană. În Bulgaria și Polonia, rata șomajului este de 3,1%, în timp ce în Ungaria ajunge la 4,5%, iar în Slovacia la 5,6%. În schimb, în economii precum Finlanda, Spania sau Suedia nivelul șomajului este mult mai ridicat, depășind în unele cazuri 8–10%. Țară Rata șomajului Bulgaria 3,1% Polonia 3,1% Ungaria 4,5% Slovacia 5,6% România 6,0% Diferențele apar însă puternic în cazul tinerilor. În Uniunea Europeană, rata șomajului în rândul persoanelor sub 25 de ani a fost de 15,1% în ianuarie 2026, ceea ce înseamnă peste 2,9 milioane de tineri fără loc de muncă. În România, indicatorul este mult mai ridicat: 28,2% în decembrie 2025, aproape dublu față de media europeană. Situația contrastează cu alte state europene unde tinerii se integrează mai ușor pe piața muncii. De exemplu, rata șomajului în rândul tinerilor este de 7,1% în Germania, 9,3% în Olanda și 11,0% în Polonia. Deși în unele economii precum Suedia, Spania sau Finlanda nivelul este de asemenea ridicat, datele arată că România rămâne printre cele mai afectate state în această categorie. Pe lângă diferențele de vârstă, statistica arată și un mic decalaj între femei și bărbați. În Uniunea Europeană, rata șomajului este de 6,0% pentru femei și 5,7% pentru bărbați. În România însă diferența este aproape inexistentă: 6,0% în cazul bărbaților și 5,9% pentru femei. Datele Eurostat sugerează astfel că, deși piața muncii din România se menține relativ stabilă în ansamblu, integrarea tinerilor rămâne una dintre cele mai mari provocări economice ale momentului, cu efecte directe asupra dezvoltării pieței muncii și asupra migrației forței de muncă. [...]