Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Parlamentul European propune noi măsuri împotriva platformelor online din afara UE pentru a reduce importurile de produse periculoase, informează Economica.net. Aceste măsuri vizează platforme precum Temu și Shein și sunt menite să protejeze consumatorii europeni de produsele nesigure importate, în special din China.
În prezent, taxa „Temu” aplicată coletelor cu valoare sub 150 de euro este considerată insuficientă. Parlamentul European subliniază că statele membre nu au dezvoltat mecanisme eficiente pentru a controla aceste importuri și a asigura condiții echitabile între firmele din UE și cele din afara UE. Datele Parlamentului arată că europenii pierd anual 19,3 miliarde de euro cumpărând produse periculoase.
În 2024, aproximativ 4,6 miliarde de articole au fost importate în UE sub pragul de scutire de 150 de euro, 91% provenind din China. Această creștere a importurilor a dus la provocări majore în asigurarea conformității produselor, autoritățile raportând rate alarmante de neconformitate.
Comisia Europeană a propus impunerea unei taxe fixe de 2 euro pentru fiecare articol livrat direct clientului sau 50 eurocenți pentru comercianții de încredere care operează ca antrepozit vamal. Parlamentul consideră că aceste propuneri trebuie evaluate pentru conformitatea cu normele Organizației Mondiale a Comerțului și pentru a vedea dacă sunt suficiente pentru finanțarea controalelor.
Parlamentul susține, de asemenea, eliminarea pragului de 150 de euro pentru aplicarea taxei „Temu”, argumentând că aceasta nu este o soluție suficientă, deoarece autoritățile vamale nu pot inspecta decât un procent limitat de colete.
„Cerem insistent ca această taxă de gestionare să nu fie suportată de consumator”, transmite Parlamentul European.
O altă propunere a Parlamentului este extinderea pașaportului digital al produsului pentru articole critice vândute online, cum ar fi textilele, jucăriile și electronicele. Acest pașaport ar include date despre calitatea și conformitatea produselor, fiind integrat în centrul de date vamale al UE.
Începând cu 1 ianuarie 2025, toate produsele din industria textilelor trebuie să aibă un pașaport digital, oferind informații despre impactul asupra mediului.
Pentru a îmbunătăți controlul asupra produselor din afara UE, Parlamentul propune ca acestea să fie trimise vrac către UE și distribuite ulterior local. Această metodă ar permite autorităților vamale să efectueze controale mai riguroase și să detecteze mai bine mărfurile neconforme.
Parlamentarii recunosc că transportul în vrac nu este fezabil pentru toți comercianții, în special pentru cei care operează modele de tip „de la consumator la consumator” (C2C) sau modele second-hand.
În concluzie, Parlamentul European insistă asupra intensificării controalelor vamale și îmbunătățirea analizelor de risc pentru a proteja consumatorii și interesele economice ale societăților europene.
Recomandate
Ministerul Finanțelor pregătește o relaxare punctuală a unor obligații fiscale și administrative , printr-un proiect de ordonanță „trenuleț” aflat în dezbatere publică, care include eliminarea taxei naționale pentru coletele comandate de pe platforme precum Temu și amânarea introducerii codurilor QR pe bonurile fiscale, potrivit Newsweek . Propunerea privind coletele vizează eliminarea, de la 1 noiembrie, a taxei naționale aplicate comenzilor livrate din platforme de tip Temu. Măsura nu este însă în vigoare: proiectul este în consultare publică și poate fi modificat înainte de adoptare. Amânare cu un an pentru codurile QR pe bonurile fiscale În același proiect, Ministerul Finanțelor propune amânarea cu un an a obligației de introducere a codurilor QR pe bonurile fiscale, ceea ce ar reduce temporar presiunea de conformare pentru comercianți și operatorii care emit bonuri. Reguli noi pentru valorificarea bunurilor confiscate Proiectul schimbă și modul în care ar putea fi vândute bunurile confiscate. Autoritățile ar urma să poată apela, pe lângă mecanismele existente, și la: agenții imobiliare; case de licitații; brokeri. Dacă bunurile nu se vând, proiectul prevede posibilitatea reducerii succesive a prețului de pornire cu 25%, 50% și 75% la licitațiile următoare. Termen pentru cardurile destinate primelor didactice O altă prevedere din proiect stabilește data de 31 decembrie ca termen pentru alimentarea cardurilor destinate primelor didactice. Toate măsurile sunt, deocamdată, la nivel de propunere și „pot suferi modificări înainte de adoptare”, conform informațiilor citate de Newsweek din B1TV . [...]
Senatul a eliminat scutirea de accize pentru alcoolul produs în gospodării , după reexaminarea cerută de președintele Nicușor Dan, ceea ce readuce obligația de taxare pentru distilatele făcute pentru consum propriu, potrivit Newsweek . Miza deciziei este una de reglementare și conformare fiscală : inițiativa care ar fi permis producția de alcool fără accize a fost retrimisă în Parlament de la Cotroceni, pe motiv de risc de neconformare cu directivele europene privind fiscalitatea și de potențială competiție neloială pe piața băuturilor spirtoase. În comisiile de specialitate ale Senatului, senatorii au votat eliminarea amendamentelor care introduceau facilitatea pentru micii producători casnici, reinstaurând obligația de taxare „a fiecărui litru de distilat” obținut în gospodărie, conform relatării. Ce prevedea scutirea și cum a apărut în lege Scutirea fusese introdusă de deputați în proiectul de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 22/2025 , care modifică mai multe prevederi din Codul fiscal. Camera Deputaților a adoptat proiectul la 20 mai 2026. Conform amendamentului citat de Digi24 , facilitatea ar fi urmat să se aplice gospodăriilor înscrise în Registrul agricol, cu condiția ca băuturile să fie produse pentru consum propriu și să nu fie destinate vânzării (detalii în materialul Digi24 ). De ce contează: risc de infringement și presiune pe colectare În motivarea invocată în raportul comisiei, eliminarea scutirii este prezentată ca măsură pentru a evita declanșarea unei proceduri de infringement (procedură prin care Comisia Europeană poate sancționa un stat membru pentru nerespectarea legislației UE) pe zona de fiscalitate. „Eliminarea scutirii este singura opțiune responsabilă pentru a evita declanșarea unei proceduri de infringement pe fiscalitate. Producția casnică rămâne permisă, dar trebuie contabilizată și taxată conform reglementărilor europene.” Pe scurt, producția în gospodărie rămâne posibilă, însă fără regim de „gratuitate” fiscală, într-un context în care, potrivit articolului, autoritățile invocă atât riscul de evaziune pe piața neagră a alcoolului, cât și presiunea de a evita derogări care pot intra în conflict cu regulile europene. [...]
ANAF vrea să scurteze verificarea debitorilor din străinătate, mutând-o la nivel central , printr-o schimbare de procedură care ar permite Biroului central de legătură să consulte direct bazele de date disponibile instituției, fără intermedierea administrațiilor fiscale teritoriale, potrivit Digi24 . Măsura apare într-un proiect de ordin publicat joi, 29 octombrie, și vizează cooperarea cu autorități din alte state pentru recuperarea datoriilor fiscale. Proiectul modifică și completează Ordinul ANAF nr. 197/2018 , care reglementează organizarea și funcționarea Biroului central de legătură – structura care colaborează cu autoritățile fiscale din alte țări și cu Comisia Europeană în domeniul asistenței reciproce la recuperarea creanțelor (taxe, impozite și alte obligații bugetare). Ce se schimbă operațional: verificarea nu mai trece prin teritoriu În prezent, când o autoritate străină cere informații despre un debitor cu bunuri sau venituri în România, solicitarea ajunge la administrația fiscală teritorială competentă, care verifică datele și le transmite apoi Biroului central de legătură, pentru a fi comunicate mai departe. Prin proiectul de ordin, ANAF propune ca angajații Biroului central de legătură să poată soluționa direct cererile, prin consultarea bazelor de date la care instituția are deja acces, în baza protocoalelor și acordurilor de colaborare și schimb de informații încheiate cu alte instituții. Dacă datele sunt disponibile acolo, nu ar mai fi necesară trimiterea solicitărilor către structurile teritoriale. Documentul mai prevede că Biroul central de legătură poate furniza autorității solicitante „orice informații pe care le apreciază că sunt relevante”, în scopul recuperării creanțelor bugetare. Justificarea invocată în referatul de aprobare este digitalizarea activității ANAF și centralizarea informațiilor. De ce contează: timp de răspuns mai mic în recuperarea transfrontalieră Prin eliminarea unor etape administrative, obiectivul este reducerea timpului de răspuns la solicitările venite din străinătate și limitarea numărului de cereri care trebuie rezolvate prin administrațiile fiscale teritoriale. În practică, persoanele și companiile care au datorii fiscale într-un stat, dar dețin bunuri sau venituri în altul, ar putea fi identificate mai rapid în cadrul solicitărilor de asistență transmise între autorități. Mecanismul funcționează și invers, atunci când România cere sprijin altor state pentru recuperarea unor datorii. Schimb de informații și prin EESSI, sistemul european pentru securitate socială Proiectul introduce și prevederi privind utilizarea EESSI (Electronic Exchange of Social Security Information) , un sistem european de schimb electronic de informații în domeniul securității sociale. Potrivit referatului de aprobare, cererile standardizate de informații, notificare și recuperare a creanțelor din această categorie sunt deja transmise prin EESSI, iar ANAF urmărește să includă explicit această modalitate de comunicare în procedurile de asistență reciprocă la recuperare. Pentru cererile care intră sub incidența normelor europene privind coordonarea sistemelor de securitate socială, transmiterea și primirea informațiilor se vor putea face pe hârtie sau prin sistemul electronic, în condițiile prevăzute de legislație. Ce nu se schimbă pentru contribuabili Potrivit articolului, modificările propuse nu introduc taxe sau impozite noi și nici obligații suplimentare de plată. Ele vizează modul în care ANAF obține și transmite informații în procedurile de recuperare a datoriilor între state. Totodată, proiectul nu înseamnă recuperarea „automată” a oricărei datorii din străinătate: procedurile rămân supuse condițiilor din legislația națională și europeană. ANAF nu primește acces nelimitat la date, ci posibilitatea de a consulta direct bazele de date la care are deja drept de acces. [...]
Angajații din Germania pot crește netul din decembrie dacă cer până la 30 noiembrie un „freibetrag” (deducere) la impozitul pe salariu , astfel încât reducerea să fie luată în calcul direct în statul de plată, potrivit Focus . Miza este una operațională: banii ajung mai devreme la angajat, fără să aștepte regularizarea prin declarația anuală. Ce se schimbă practic în fluturașul de salariu Mecanismul descris de publicație presupune depunerea unei cereri de „Lohnsteuer-Ermäßigung” (reducere a reținerii lunare de impozit), prin care administrația fiscală înscrie un „Freibetrag” ca element electronic folosit la calculul impozitului reținut la sursă. Angajatorul îl preia în calcul, iar rezultatul este o reținere mai mică de impozit pe salariu și, implicit, un net lunar mai mare. Termenul-limită pentru anul în curs este 30 noiembrie 2026 . Dacă înscrierea deducerii este procesată la timp și ajunge să fie aplicată în calculul salariului, efectul se poate vedea încă din plata din decembrie . Limitarea importantă: nu scade automat impozitul final pe an Focus subliniază că această facilitate nu reduce automat impozitul anual final . Ea funcționează în principal ca o „devansare” a beneficiului: angajatul primește banii mai repede, în cursul anului, în loc să îi recupereze ulterior prin declarația fiscală. Consecința practică este că, la regularizarea anuală, fiscul calculează impozitul pe baza veniturilor și cheltuielilor efective; dacă situația reală diferă de estimările folosite la acordarea deducerii, poate apărea obligația de plată suplimentară . De ce sunt avantajați navetiștii în 2026 Pentru 2026, Focus indică o schimbare relevantă pentru navetiști: indemnizația de distanță („ Entfernungspauschale ”) este de 38 de cenți/km încă de la primul kilometru , față de regula anterioară, când nivelul de 38 de cenți se aplica abia de la kilometrul 21. Publicația dă și un exemplu de calcul pentru o distanță dus de 22 km și 220 de zile lucrate, care duce la o indemnizație anuală de 1.839,20 euro . Totodată, este menționat pragul de la care are sens cererea de deducere în cursul anului: fiecărui angajat i se aplică automat o deducere forfetară pentru cheltuieli profesionale („Werbungskosten-Pauschale”) de 1.230 euro , iar pentru a cere înscrierea unui „Freibetrag” cheltuielile trebuie să depășească acest nivel cu cel puțin 600 euro (adică, în total, peste 1.830 euro cheltuieli profesionale). În exemplul de 22 km, indemnizația de distanță depășește la limită această bornă, iar alte cheltuieli profesionale pot completa suma. Ce tipuri de cheltuieli pot intra în calcul (exemple din sursă) Pe lângă costurile de deplasare, Focus enumeră cheltuieli care pot crește nivelul deducerii, în funcție de condițiile fiscale și de documentele justificative: formare profesională și echipamente necesare muncii; anumite cheltuieli speciale și poveri excepționale (categorii fiscale distincte); plăți de întreținere, în măsura în care sunt recunoscute fiscal; pierderi din închiriere și arendare; servicii de meșteri și servicii casnice. Publicația notează că pentru multe cheltuieli (cheltuieli profesionale, cheltuieli speciale, poveri excepționale) se aplică o limită de cerere de 600 euro , în timp ce pentru serviciile de meșteri și cele casnice există reguli speciale care pot permite luarea în calcul și fără această limită. Cum se depune cererea și ce obligații apar după Cererea se poate depune online prin portalul Mein ELSTER (platforma fiscală germană), folosind formularul principal și anexele necesare. Pentru depunere, angajatul trebuie să își centralizeze cheltuielile estimate ca fiind deductibile pentru anul respectiv; în funcție de tipul cheltuielilor, pot fi necesare informații suplimentare sau dovezi. Un efect secundar important: cei care își înscriu un „Lohnsteuerfreibetrag” trebuie, de regulă, să depună declarația de venit pentru anul respectiv, cu unele excepții pentru anumite sume forfetare, potrivit sursei. Ce urmează: cerere și pentru 2027 Pentru cei care vor să beneficieze și anul următor, Focus precizează că cererea pentru 2027 poate fi depusă începând cu 1 noiembrie 2026 . În mod obișnuit, deducerea se distribuie pe cele 12 luni, ceea ce poate ridica netul lunar dacă impozitul reținut scade corespunzător. În anumite condiții, se poate cere deducere pentru doi ani calendaristici, iar dacă se schimbă situația (de exemplu, schimbarea jobului sau scăderea semnificativă a costurilor de navetă), angajații trebuie să verifice dacă este necesară informarea fiscului. [...]
Șapte din zece companii nu și-au testat încă pregătirea pentru inspecții fiscale digitale , deși ANAF procesează deja volume masive de date care pot alimenta analize de risc și controale mai țintite, potrivit Economedia , care citează un sondaj EY România . Sondajul „Prețuri de transfer, TVA și inspecții fiscale digitale”, derulat în octombrie 2026, arată că 71% dintre respondenți nu au făcut un exercițiu de pregătire pentru o inspecție fiscală bazată pe datele SAF-T (fișierul standard de control fiscal, transmis către ANAF). În paralel, digitalizarea raportărilor mută „în fapt” începutul unei potențiale controverse fiscale înainte de avizul de inspecție, prin acumularea unei „amprente fiscale digitale” din declarații și documente transmise electronic, avertizează consultanții EY. De ce contează: controale mai puține, dar cu impuneri mai mari Datele citate din activitatea ANAF indică faptul că, în primul semestru din 2026, instituția a procesat peste 1,2 miliarde de facturi electronice, 4,7 milioane de declarații SAF-T și aproape două milioane de deconturi precompletate RO e-TVA. EY susține că acest volum creează premisele unor analize de risc mai sofisticate și ale unor controale mai bine fundamentate. În același timp, raportul de activitate al ANAF pentru S1 2026 consemnează 15.335 de verificări documentare, 3.499 de controale inopinate și 2.729 de notificări de conformare. Călin Stan (Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL) afirmă că, deși numărul controalelor a fost mai mic față de aceeași perioadă a anului anterior, colectarea a rămas la un nivel comparabil, ceea ce ar sugera impuneri mai mari la nivelul contribuabililor. Vulnerabilități: prețuri de transfer și TVA Pe zona prețurilor de transfer (tranzacții intra-grup), sondajul indică probleme de administrare și de susținere a ajustărilor în audit: 59% dintre respondenți nu au un proces formal de testare a rezultatelor tranzacțiilor cu părți afiliate și de corectare din timp a abaterilor față de politica de prețuri de transfer (41% spun că au implementat un astfel de proces); 51% se consideră doar parțial pregătiți să susțină ajustările și rațiunea economică într-un audit fiscal; 29% se declară bine pregătiți și 2% foarte bine pregătiți. EY arată că vulnerabilitatea principală nu mai ține doar de existența documentației, ci de capacitatea de a demonstra că rezultatul economic respectă politica de prețuri de transfer și că ajustările au justificare economică. O altă zonă sensibilă este TVA: aproape două treimi dintre respondenți (63%) spun că nu au analizat sau reanalizat implicațiile de TVA ale ajustărilor de prețuri de transfer în contextul jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, menționându-se cauzele Arcomet Towercranes și Stellantis Portugal. Ce spun companiile: solicitări mai complexe și nevoia de transparență Aproape jumătate dintre respondenți (49%) percep controalele fiscale ca fiind mai solicitante, prin volum și complexitate mai ridicate ale cerințelor; 38% le consideră similare experiențelor anterioare, iar 13% spun că solicitările s-au redus. În relația cu autoritățile fiscale, respondenții indică drept priorități pentru îmbunătățirea interacțiunii cu inspectorii (întrebare cu răspunsuri multiple): 40%: mai multă transparență asupra constatărilor; 31%: termene de răspuns mai lungi, raportate la obiectul solicitărilor; 29%: comunicare mai bună. Sondajul mai arată că 39% dintre respondenți folosesc instrumente de inteligență artificială pentru pregătirea informațiilor și documentelor cerute în inspecții, în timp ce 61% nu le utilizează. Potrivit EY, peste jumătate dintre participanți sunt mari contribuabili, iar concluzia generală este că pregătirea pentru un control fiscal ar trebui tratată ca un proces permanent, cu revizuiri periodice ale zonelor de risc și reconcilierea datelor raportate, pentru a identifica din timp neconcordanțele. [...]
România riscă să ajungă la dobânzi de peste 70 mld. lei în 2027, iar presiunea pe buget poate împinge spre taxe noi , avertizează ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , într-un interviu la Digi24, citat de Economedia . Mesajul central: orice program nou de cheltuieli trebuie să vină cu o sursă de finanțare, altfel crește riscul de derapaj fiscal și de scumpire a finanțării statului. Nazare spune că nu își dorește introducerea de taxe și impozite noi, însă nu exclude scenariul pentru 2027 dacă apar cheltuieli nebugetate care trebuie acoperite. În viziunea sa, Ministerul Finanțelor trasează „linii de siguranță” pentru a evita depășirea țintelor, integrează propunerile ordonatorilor de credite (atât programe noi, cât și măsuri de reducere a risipei) și le prezintă Guvernului, în timp ce decizia politică finală aparține Guvernului și Parlamentului. Miza: buget „credibil” înaintea evaluărilor de rating Ministrul leagă direct politica fiscală de evaluările agențiilor internaționale de rating de la începutul anului viitor și avertizează că România nu își permite un buget necredibil, pentru că ar putea urma un downgrade (retrogradare) și pierderea calificativului de investiții. „În ianuarie avem prima evaluare a agențiilor de rating – în ianuarie vine Fitch, în februarie vine Moody’s, în martie vine S&P. Nu ne putem permite să nu avem un buget credibil, pentru că ar atrage după sine un downgrade, o pierdere a calificativului de investiții, care ar fi extrem de dureroasă pentru toți românii, în special românii vulnerabili”, a declarat Alexandru Nazare. Costul derapajelor: dobânzi mai mari la datoria publică Nazare afirmă că depășirea țintelor bugetare se vede rapid în costurile de finanțare ale statului. Potrivit acestuia, România ar putea plăti peste 70 de miliarde de lei dobânzi anul viitor, după ce în acest an dobânzile ar depăși 60 de miliarde de lei. „Deja avem peste 60 miliarde anul ăsta, probabil că anul viitor vom avea peste 70 miliarde dobânzi”, a spus ministrul. În acest context, ministrul insistă pe menținerea disciplinei fiscal-bugetare și pe identificarea de surse de finanțare, pentru a evita repetarea situațiilor în care execuția bugetară se îndepărtează de țintele anunțate. Ce spune premierul: fără promisiuni până la datele finale Declarațiile ministrului vin după ce premierul Luca Niculescu a transmis că viitorul Guvern își dorește să nu crească taxele și impozitele în 2027, dar evită o promisiune fermă până când sunt disponibile toate datele fiscal-bugetare, inclusiv cele legate de fondurile din PNRR. Niculescu a mai spus că o eventuală decizie privind taxe noi va depinde de situația bugetară de la finalul anului și de încadrarea în ținta de deficit. [...]
