Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Parlamentul European propune noi măsuri împotriva platformelor online din afara UE pentru a reduce importurile de produse periculoase, informează Economica.net. Aceste măsuri vizează platforme precum Temu și Shein și sunt menite să protejeze consumatorii europeni de produsele nesigure importate, în special din China.
În prezent, taxa „Temu” aplicată coletelor cu valoare sub 150 de euro este considerată insuficientă. Parlamentul European subliniază că statele membre nu au dezvoltat mecanisme eficiente pentru a controla aceste importuri și a asigura condiții echitabile între firmele din UE și cele din afara UE. Datele Parlamentului arată că europenii pierd anual 19,3 miliarde de euro cumpărând produse periculoase.
În 2024, aproximativ 4,6 miliarde de articole au fost importate în UE sub pragul de scutire de 150 de euro, 91% provenind din China. Această creștere a importurilor a dus la provocări majore în asigurarea conformității produselor, autoritățile raportând rate alarmante de neconformitate.
Comisia Europeană a propus impunerea unei taxe fixe de 2 euro pentru fiecare articol livrat direct clientului sau 50 eurocenți pentru comercianții de încredere care operează ca antrepozit vamal. Parlamentul consideră că aceste propuneri trebuie evaluate pentru conformitatea cu normele Organizației Mondiale a Comerțului și pentru a vedea dacă sunt suficiente pentru finanțarea controalelor.
Parlamentul susține, de asemenea, eliminarea pragului de 150 de euro pentru aplicarea taxei „Temu”, argumentând că aceasta nu este o soluție suficientă, deoarece autoritățile vamale nu pot inspecta decât un procent limitat de colete.
„Cerem insistent ca această taxă de gestionare să nu fie suportată de consumator”, transmite Parlamentul European.
O altă propunere a Parlamentului este extinderea pașaportului digital al produsului pentru articole critice vândute online, cum ar fi textilele, jucăriile și electronicele. Acest pașaport ar include date despre calitatea și conformitatea produselor, fiind integrat în centrul de date vamale al UE.
Începând cu 1 ianuarie 2025, toate produsele din industria textilelor trebuie să aibă un pașaport digital, oferind informații despre impactul asupra mediului.
Pentru a îmbunătăți controlul asupra produselor din afara UE, Parlamentul propune ca acestea să fie trimise vrac către UE și distribuite ulterior local. Această metodă ar permite autorităților vamale să efectueze controale mai riguroase și să detecteze mai bine mărfurile neconforme.
Parlamentarii recunosc că transportul în vrac nu este fezabil pentru toți comercianții, în special pentru cei care operează modele de tip „de la consumator la consumator” (C2C) sau modele second-hand.
În concluzie, Parlamentul European insistă asupra intensificării controalelor vamale și îmbunătățirea analizelor de risc pentru a proteja consumatorii și interesele economice ale societăților europene.
Recomandate
ANAF a încasat aproape 167 milioane lei în T1 2026 din taxa de 25 lei pe coletele sub 150 euro din afara UE , un cost care se vede direct în prețul final plătit de consumatori la comenzile de pe platforme precum Temu și Shein, potrivit Libertatea . Măsura a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026, fiind introdusă de Guvernul Bolojan prin Legea 239/2025 . Taxa se aplică tuturor coletelor cu valoare sub 150 de euro provenite din afara Uniunii Europene, iar curierii sunt implicați în colectarea sumei de la comercianții externi. Câte colete au fost taxate și cât s-a colectat, pe luni În primele trei luni din 2026, taxa a fost aplicată la 6.672.392 de colete, conform datelor obținute de Wall-Street.ro și preluate de Libertatea . Sumele raportate sunt: Ianuarie 2026: 48.920.225 lei, din 1.956.809 colete Februarie 2026: 55.221.100 lei, din 2.208.844 colete Martie 2026: 62.668.475 lei, din 2.507.739 colete Datele includ toate livrările sub 150 de euro din afara UE, nu doar cele asociate cu Shein și Temu. Efectul în piață: taxa, transferată în prețul plătit de client Shein și Temu, descriși ca lideri în livrările către România, au transferat taxa în costurile finale plătite de clienți. Diferența dintre cele două platforme a fost ritmul de implementare: Shein ar fi inclus taxa încă din ianuarie, în timp ce Temu ar fi introdus-o în costuri abia în aprilie. În paralel, Temu s-a concentrat pe extinderea rețelei prin atragerea afacerilor românești pe platformă, marketplace-ul având deja comercianți locali care vând prin intermediul său. De ce a fost introdusă taxa și ce ar putea urma Taxa de 25 de lei este parte a unui plan european de modernizare a Uniunii Vamale, pe fondul creșterii masive a comenzilor din afara UE. Potrivit datelor Eurostat citate în articol, în 2024 au fost livrate peste 4,6 miliarde de colete cu valoare mică în statele membre, majoritatea din China, iar autoritățile au invocat riscuri de concurență neloială, probleme de siguranță a produselor și pierderi fiscale. În practică, măsura lovește mai ales platformele cu produse ieftine (accesorii, gadgeturi, articole vestimentare low-cost), care trebuie să decidă dacă includ costul în preț sau îl absorb parțial. O posibilă reacție, menționată în articol, este mutarea stocurilor în depozite din Uniunea Europeană pentru a evita aplicarea taxei. [...]
Șeful ANAF pregătește controale interne neanunțate în toate județele, pe fondul tensiunilor salariale care încep să afecteze colectarea , potrivit HotNews . Președintele ANAF, Adrian Nica , spune că va merge „la ghișeu” în administrațiile fiscale județene fără să anunțe dinainte vizitele. De ce contează: colectarea, sub presiune, iar conducerea trece la verificări „din teren” Miza vizitelor este dublă: discuții cu șefii administrațiilor și cu angajații despre activitatea de colectare, dar și despre reorganizarea instituției. Nica a declarat pentru Profit.ro că deplasările nu vor fi anunțate în prealabil. „Se trezesc cu mine la ghișeu.” În același context, Profit.ro notează că nemulțumirea angajaților ANAF este de mai multe săptămâni „la cote ridicate” din cauza legii salarizării, nu din cauza reorganizării. Publicația mai arată că, după presiunea pusă în ultimele 12 luni pentru menținerea unui nivel ridicat al colectării (în sprijinul consolidării finanțelor statului), tensiunile recente au început să se vadă și în rezultate. Context: reorganizare și digitalizare, invocate ca motive pentru măsuri de eficientizare ANAF a luat în ultima perioadă mai multe măsuri pentru eficientizarea și reorganizarea activității, atât pe fondul ineficiențelor identificate, cât și ca urmare a implementării unor programe de digitalizare, potrivit informațiilor preluate de HotNews din Profit.ro . Ce urmează: din informațiile disponibile nu rezultă un calendar al vizitelor sau măsuri concrete care vor fi anunțate după acestea, însă faptul că deplasările sunt neanunțate indică o componentă de control operațional asupra modului în care funcționează administrațiile fiscale la nivel local. [...]
Utilizarea camerelor video purtate pe corp la controalele ANAF în HoReCa a rămas o obligație de implementat în PNRR , potrivit HotNews , care citează o listă prezentată de ministrul Finanțelor cu activitățile încă nefinalizate din calendarul de reforme, ținte și jaloane aflate în responsabilitatea instituției. Măsura vizează „utilizarea camerelor purtate pe corp” în timpul controalelor derulate de ANAF, prin structura Antifraudă, în HoReCa și „alte zone de operare”, conform informațiilor prezentate. Din perspectiva companiilor vizate, inițiativa ar putea schimba modul de desfășurare a inspecțiilor în teren, prin documentarea video a interacțiunilor din timpul controlului. Materialul nu oferă detalii despre calendarul exact, proceduri, costuri sau modul de utilizare a înregistrărilor. Pentru mai multe detalii, HotNews indică trimiterea către StartupCafe.ro . [...]
Decizia ÎCCJ care face imprescriptibilă reportarea soldului negativ de TVA riscă să prelungească inspecțiile fiscale și să crească costurile de conformare ale companiilor , în lipsa unor clarificări de la Ministerul Finanțelor sau ANAF , potrivit unei analize Economedia . Hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție stabilește că dreptul persoanei impozabile de a reporta soldul sumei negative a TVA în deconturile perioadelor fiscale ulterioare „nu este prescriptibil”. Deși intenția a fost uniformizarea practicii instanțelor, efectul imediat poate fi o zonă mai mare de interpretare în controale și litigii, pentru situații frecvente în practică. De ce contează pentru companii: controale mai lungi și documente păstrate mai mult În analiza citată, Dragoș Bădescu, Senior Tax Manager la Crowe România, atrage atenția că, deși „în teorie” un contribuabil poate reporta la nesfârșit soldul de TVA, aplicarea practică devine neclară mai ales când soldul provine din perioade mai vechi decât termenul general de prescripție de 5 ani. „Dacă, în teorie, un contribuabil poate reporta la nesfârșit soldul său de TVA, acesta nefiind prescriptibil, în practică însă nu este clar cum va putea fi aplicată această decizie, mai ales în situații unde vorbim de un sold TVA cu o proveniență mai mare de perioada generală de prescripție de 5 ani (...)” Printre efectele posibile, dacă interpretarea autorităților va merge spre extinderea verificărilor, se conturează: obligația practică de a păstra documente pe perioade mai lungi decât cele uzuale, inclusiv cu cerințe de lizibilitate pentru arhive pe hârtie; inspecții fiscale mai îndelungate, cu impact direct asupra activității curente a contribuabililor; perioade de așteptare mai mari pentru rambursările de TVA; costuri mai mari cu consultanți și avocați, pe fondul disputelor și al contestațiilor. „Până unde” se poate întinde verificarea ANAF și riscul de dobânzi/penalități Un punct sensibil este delimitarea drepturilor ANAF de a stabili creanțe și accesorii (dobânzi și penalități). Analiza ridică întrebarea dacă, în contextul în care regularizarea soldului de TVA devine imprescriptibilă, verificarea corectitudinii regularizării ar putea fi tratată similar, chiar dacă, „în teorie”, legea limitează controlul la 5 ani și 6 luni. În practică, acest tip de incertitudine poate afecta contribuabilii care au reportat solduri negative de TVA și le-au folosit ulterior pentru compensarea TVA de plată, mai ales dacă nu au avut inspecții sau rambursări de TVA de mai mult timp. Ce a decis ÎCCJ, pe scurt: rambursare vs. reportare Instanța a descris două opțiuni pentru contribuabil atunci când se naște dreptul de deducere a TVA: solicită rambursarea soldului negativ (prin bifarea în decont), situație asociată termenului de prescripție de 5 ani și posibilității unei inspecții fiscale; optează pentru reportarea soldului negativ în deconturile următoare, pe o perioadă nedefinită (cel puțin până la încetarea activității economice). Semnele de întrebare, potrivit analizei, apar în special la a doua variantă – reportarea pe termen nedefinit – unde pot apărea interpretări diferite în funcție de istoricul inspecțiilor, de modul în care soldurile au fost „resetate” prin rambursări și de corectitudinea sumelor reportate. Ce urmează: nevoie de poziție oficială sau schimbări legislative În lipsa unei poziții oficiale a Ministerului Finanțelor sau ANAF privind efectele deciziei ori a unor modificări legislative care să fixeze reguli de interpretare, analiza anticipează o perioadă cu practici neuniforme, inclusiv cu clarificări care ar putea ajunge din nou în instanțe. Pentru companii, miza imediată este gestionarea riscului de control extins și a costurilor de conformare asociate soldurilor de TVA vechi. [...]
Controalele ANAF pe prețuri de transfer au generat obligații fiscale suplimentare de 655 milioane lei în ultimele 12 luni, semnalând o intensificare a riscului de ajustări pentru companiile cu tranzacții intra-grup, inclusiv atunci când documentația este pregătită la termen, potrivit Wall-Street . În perioada analizată, inspectorii fiscali au verificat tranzacții intra-grup de peste 199 miliarde lei și au stabilit obligații suplimentare de aproximativ 655 milioane lei. Din total, peste 386 milioane lei reprezintă impozit pe profit suplimentar, iar aproape jumătate din această componentă (46%, respectiv 179 milioane lei) provine din ajustări de prețuri de transfer (adică ajustări ale prețurilor practicate între companii afiliate, pentru a le alinia la niveluri de piață). De ce contează: dosarul nu mai este „scut” dacă nu reflectă realitatea operațională Mesajul transmis de rezultate, dincolo de suma în sine, este că ANAF nu se limitează la verificarea existenței dosarului de prețuri de transfer sau a actualizării analizei de comparabilitate („benchmark”, comparație cu prețuri/marje de piață). Accentul se mută pe coerența dintre documentație și modul în care compania funcționează efectiv: funcții, active, riscuri, justificarea economică a tranzacțiilor intra-grup, nivelul marjelor și documentarea serviciilor primite de la entități afiliate. Un punct recurent în controale este întrebarea dacă modelul de business descris în documentație este aliniat cu realitatea din teren. Exemplul dat este cel al distribuitorilor „cu risc limitat”: în acte apar ca entități cu funcții reduse și marje stabile, dar în practică pot negocia condiții comerciale relevante, pot stabili discounturi sau gestiona relații importante cu clienții. Aceste diferențe nu schimbă automat profilul, însă trebuie explicate și susținute în dosar pentru a evita interpretări contrare în inspecție. Pierderile și marjele mici nu sunt automat problemă, dar trebuie susținute cu date Materialul subliniază că pierderile sau profitabilitatea redusă nu indică, prin ele însele, o problemă de prețuri de transfer. Totuși, explicațiile generale („piața a fost dificilă”, „au crescut costurile”) au valoare limitată fără o analiză care cuantifică impactul economic și îl leagă de profilul funcțional al companiei. Cu alte cuvinte, în inspecții devine esențial dacă rezultatul financiar este compatibil cu rolul și riscurile asumate de entitatea locală, așa cum sunt descrise în documentație. Serviciile intra-grup, zonă sensibilă: ANAF caută dovezi de beneficiu concret O altă arie de risc evidențiată este cea a serviciilor intra-grup. Contractele-cadru, facturile generice sau prezentările standard sunt, de regulă, insuficiente. În practică, autoritățile cer tot mai des dovezi ale prestării efective și ale beneficiului concret, precum: e-mailuri și intervenții punctuale; minute ale întâlnirilor; versiuni de documente cu modificări („track changes”); fluxuri de aprobare; documente utilizate efectiv local; dovezi de implementare și impact operațional sau financiar observabil. Concluzia practică a analizei este că firmele ar trebui să își revizuiască periodic documentația și, mai ales, să verifice dacă aceasta „ține” în fața unui control care testează realitatea operațională, nu doar conformarea formală. Textul sursă este un material de opinie semnat de Adelina Bobe, Senior Manager, Prețuri de Transfer, Deloitte România . [...]
Ridicarea cu mandat a influencerului Makaveli într-un dosar de evaziune fiscală aduce din nou în prim-plan presiunea penală pe neplata taxelor și contribuțiilor , într-un context în care anchetatorii derulează acțiuni coordonate la nivel național, potrivit Adevărul . Virgil Alexandru Zidaru, cunoscut online ca Makaveli, ar fi fost ridicat joi, 11 iunie, de mascați și dus la audieri la Direcția de Investigare a Criminalității Economice (DICE) , într-un dosar ce vizează suspiciuni de evaziune fiscală și complicitate la evaziune fiscală. Publicația notează că, potrivit unor surse apropiate anchetei, influencerului „i s-ar fi făcut rău” în timpul audierilor și ar fi fost transportat la Spitalul Floreasca pentru investigații medicale. Ce investighează anchetatorii și câte persoane sunt vizate Conform informațiilor din articol, Makaveli ar fi fost ridicat cu mandat într-un dosar penal care ar viza evaziune fiscală în formă continuată și complicitate la această infracțiune. În același dosar ar mai fi vizate încă trei persoane. Makaveli a devenit cunoscut ca „influencerul” lui Călin Georgescu, după ce l-a promovat pe TikTok pe candidatul independent la alegerile prezidențiale. Context: operațiunea „JUPITER” și mandatele de aducere Acțiunea este prezentată ca parte a operațiunii „JUPITER ”, coordonată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Inspectoratul General al Poliției Române. În acest cadru, anchetatorii pun în aplicare patru mandate de aducere într-un dosar penal înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul București. Un alt dosar de evaziune: prejudiciu estimat la peste 3,2 milioane de lei și sechestru de circa 2 milioane de lei În același material este prezentat și un caz comunicat de Inspectoratul de Poliție Județean Bihor: un bărbat de 49 de ani din Marghita este cercetat într-un dosar de evaziune fiscală și delapidare, cu un prejudiciu total estimat la peste 3,2 milioane de lei. Acesta a fost reținut pentru 24 de ore după percheziții domiciliare în județul Bihor. Potrivit IPJ Bihor, bărbatul, în calitate de administrator a două societăți comerciale, ar fi reținut și nu ar fi virat la bugetul de stat impozitele și contribuțiile datorate în perioada aprilie 2022 – iunie 2024. În urma perchezițiilor, polițiștii au ridicat documente financiar-contabile, înscrisuri și corespondență, ștampile și medii de stocare/echipamente electronice, care au fost indisponibilizate. Procurorii au instituit măsuri asigurătorii (sechestru) pe o casă, două apartamente și trei autoturisme, cu o valoare totală estimată la aproximativ 2 milioane de lei. Bărbatul urmează să fie prezentat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea pentru dispunerea măsurilor legale. [...]
