Știri
Știri din categoria Statistici
Rezervele valutare ale României au crescut la peste 67 miliarde euro în martie 2026, potrivit Băncii Naționale a României, evoluție susținută în principal de intrări consistente de capital, inclusiv din emisiuni de obligațiuni externe ale Ministerului Finanțelor. Creșterea vine după ce, la finalul lunii februarie, nivelul rezervelor era de 65,023 miliarde euro.
Datele publicate de BNR arată că, în cursul lunii martie, au fost înregistrate:
Printre principalele surse ale intrărilor se numără:
Pe partea de ieșiri, cele mai importante au fost:
Rezervele internaționale ale României (valute + aur) au ajuns la:
Rezerva de aur a rămas constantă la 103,6 tone, însă valoarea acesteia a crescut la 13,246 miliarde euro, pe fondul evoluției prețului aurului pe piețele internaționale.
Pentru luna aprilie 2026, statul român are de achitat datorii externe în valoare de aproximativ 365 milioane euro, sumă considerabil mai mică decât intrările recente, ceea ce indică o presiune moderată pe rezerve pe termen scurt.
În ansamblu, datele indică o consolidare a poziției externe a României, susținută de finanțarea prin piețele internaționale și de gestionarea fluxurilor valutare de către banca centrală.
Recomandate
România rămâne în coada UE la salariul net anual , iar diferența față de lideri trece de patru ori, potrivit unei analize publicate de Libertatea pe baza celor mai recente date Eurostat (statistici actualizate în 2025 și publicate în 2026). Miza economică: decalajul de venit „în mână” (după taxe și contribuții) rămâne major în interiorul Uniunii Europene, cu efect direct asupra puterii de cumpărare și a atractivității piețelor de muncă. La nivelul UE, venitul net anual al unei persoane singure, fără copii, care câștigă salariul mediu este de 26.929 de euro. În acest calcul, „venitul net” este suma rămasă după impozite și contribuții sociale obligatorii, iar pentru familiile cu copii sunt incluse și beneficiile familiale acordate de stat. Cine conduce clasamentul și unde se vede ruptura față de Est Luxemburg este liderul detașat, cu un venit net anual de 54.260 de euro. Urmează Irlanda (44.263 de euro) și Danemarca (41.981 de euro). În categoria statelor care depășesc 30.000 de euro net anual intră, potrivit datelor citate: Olanda – 36.837 euro Belgia – 34.642 euro Suedia – 34.624 euro Finlanda – 33.641 euro Germania – 31.000 euro Franța – 30.832 euro În termeni nominali, un angajat cu salariul mediu rămâne cu de peste patru ori mai mulți bani în Luxemburg decât în România sau Ungaria, conform datelor Eurostat prezentate în material. România, aproape de ultimul loc la venitul net anual La polul opus, Ungaria are un venit net anual de 12.967 de euro, iar România este „foarte aproape”, cu 13.233 de euro. În grupul statelor cu cele mai mici venituri nete se mai regăsesc: Grecia – 15.050 euro Slovacia – 15.686 euro Polonia – 16.163 euro Sub pragul de 20.000 de euro anual se află și Letonia, Croația, Lituania, Cehia și Portugalia, potrivit aceleiași surse. Ajustarea la puterea de cumpărare reduce diferențele, dar nu le elimină Diferențele dintre țări se diminuează când veniturile sunt ajustate la puterea de cumpărare (PPS – standardul puterii de cumpărare, un indicator care ține cont de nivelul prețurilor). Raportul dintre cea mai bine și cea mai slab remunerată țară scade de la 4,2 ori (nominal) la 2,3 ori (după ajustare), iar media UE este de 26.346 de euro. Luxemburg rămâne lider și în PPS, cu 40.846 de euro, însă ultimul loc este ocupat de Grecia, cu 17.509 euro. Materialul notează că România și Polonia sunt printre țările care urcă cel mai mult în clasamentele ajustate la puterea de cumpărare, pe fondul costurilor de trai mai reduse, deși salariile nominale rămân mici. Efectul politicilor pentru familii: Germania iese în față Clasamentul se schimbă și în funcție de situația familială. Pentru un cuplu cu doi copii și un singur venit, în Germania câștigul net anual crește cu 53%, de la 31.000 la 47.424 de euro, potrivit datelor Eurostat citate. Creșteri importante sunt menționate și pentru Polonia (39%), Belgia (37%) și Austria (33%). În schimb, majorările sunt mai reduse în Spania (13%), Franța (26%) și Italia (25%), iar cele mai mici creșteri apar în Cipru (6%), Finlanda (7%) și Suedia (8%). [...]
Revizuirea Eurostat pune zona euro și UE pe minus în T1 2026, iar România rămâne fără creștere trimestrială , potrivit datelor citate de Economedia . Ajustările contează pentru companii și investitori fiindcă schimbă fotografia de ansamblu a cererii și a ciclului economic în Europa, într-un moment în care România apare cu o dinamică mai slabă decât media UE pe termen de un an. Eurostat a revizuit în scădere evoluția PIB-ului în primul trimestru din 2026 față de trimestrul anterior: zona euro a coborât cu 0,2% (de la +0,1% estimat inițial), iar Uniunea Europeană cu 0,1% (de la +0,2% inițial). În ritm anual (T1 2026 față de T1 2025), creșterea a fost de 0,3% în zona euro și 0,7% în UE, ambele sub estimările inițiale (0,8%, respectiv 1%). România: stagnare trimestrială, scădere anuală și minus la ocupare Pentru România, Eurostat indică stagnare în T1 2026 față de trimestrul anterior, după o scădere de 1,9% în T4 2025. În comparație cu aceeași perioadă din 2025, PIB-ul României a scăzut cu 1,1% în T1 2026, după un declin de 1,4% în trimestrul precedent. Pe piața muncii, Eurostat arată că numărul persoanelor ocupate a crescut cu 0,1% în zona euro și a rămas stabil în UE, față de trimestrul anterior. România se află însă între statele cu cele mai mari scăderi ale ocupării, cu minus 1% (alături de Irlanda, minus 0,8%, și Portugalia, minus 0,4%). La nivelul UE, Eurostat estimează 221,2 milioane persoane ocupate, dintre care 176,3 milioane în zona euro. Diferențe mari între statele membre În rândul statelor membre, cele mai puternice creșteri trimestriale ale PIB-ului au fost raportate în Danemarca (1,9%), Estonia (1,1%) și Malta (1,1%). La polul opus, Irlanda a avut o contracție de 12,1%, revizuită semnificativ față de datele inițiale, care indicau un avans de 2%. Context: ce arată datele INS despre T1 2026 Separat de estimările Eurostat, Institutul Național de Statistică a publicat anterior date potrivit cărora economia României a scăzut cu 1,2% pe serie brută în primele trei luni din 2026 față de T1 2025 și cu 1,1% pe serie ajustată sezonier; INS a revizuit în sus estimarea pentru T1 (de la -1,7% la -1,2%). Detalii în materialul Economedia: „Date noi de la INS: Economia a stagnat în trimestrul 1 față de precedentele trei luni și a scăzut cu 1,2% față de T1 2025” . INS mai indică un PIB estimat pentru T1 2026 de 403,915 miliarde de lei (serie brută, prețuri curente) și 497,820 miliarde de lei (date ajustate sezonier, prețuri curente), cu scăderi reale de 1,2% (serie brută) și 1,1% (ajustat sezonier) față de T1 2025, în timp ce față de trimestrul anterior „nu s-a modificat” pe seria ajustată sezonier. [...]
România a avut în aprilie una dintre cele mai mari scumpiri industriale din UE , cu un avans anual de 11,5% al prețurilor producției industriale, pe fondul creșterilor de preț la energie, potrivit datelor Eurostat citate de Economica . Pentru companii, indicatorul semnalează presiuni de cost care pot ajunge ulterior în prețurile finale, mai ales în sectoarele energointensive. În clasamentul creșterilor anuale (aprilie 2026 față de aprilie 2025), România este depășită doar de Bulgaria (14,5%) și Lituania (13,1%). La polul opus, scăderi ale prețurilor producției industriale au fost în Luxemburg (minus 3,7%), Estonia (minus 1,2%), Cipru (minus 0,7%) și Letonia (minus 0,6%). Energia, principalul motor la nivel european Eurostat indică drept factor major scumpirea energiei: prețurile la energie au crescut cu 12,6% (în termeni anuali, la nivelul UE). În același timp, au urcat și prețurile bunurilor de capital (1,9%), ale bunurilor intermediare (2,5%) și ale bunurilor de folosință îndelungată (3,7%), în timp ce bunurile de folosință imediată au consemnat o scădere de 0,2%. Dinamica lunară: România peste media UE Față de luna precedentă, prețurile producției industriale au crescut în aprilie cu 0,7% în UE și cu 0,6% în zona euro (după un avans de 3,1% în UE și 3,4% în zona euro în luna anterioară). România a raportat un plus de 1,7% în aprilie, după 1,6% luna precedentă. La nivelul UE, cele mai mari creșteri lunare au fost în Danemarca (3%), Croația (2,7%) și Belgia (2,4%), în timp ce scăderi s-au înregistrat în Franța (minus 2,1%), Estonia (minus 0,8%) și Suedia (minus 0,3%). Ce arată datele INS despre structura scumpirilor din România Conform Institutului Național de Statistică (INS), în România prețurile producției industriale pe total (piața internă și piața externă) au crescut cu 10,3% în aprilie 2026 față de aprilie 2025, iar față de martie 2026 avansul a fost de 1,7%. Pe marile grupe industriale, INS indică următoarele creșteri anuale în aprilie 2026 (față de aprilie 2025): industria energetică: +20,53% industria bunurilor intermediare: +7,35% industria bunurilor de uz curent: +5% industria bunurilor de capital: +4,65% industria bunurilor de folosință îndelungată: +168% Pe secțiuni și diviziuni, cele mai mari creșteri anuale au fost raportate la: producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat: +16,35% distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare: +13,52% industria extractivă: +10,32% industria prelucrătoare: +8,29% În ansamblu, datele indică o presiune de cost concentrată în energie, cu efecte de propagare în restul lanțului industrial, într-un context în care România se află în grupul statelor cu cele mai rapide creșteri ale prețurilor producției industriale din UE. [...]
România rămâne în a doua jumătate a clasamentului global al percepției corupției în 2025 , cu 45 de puncte din 100, într-o zonă asociată cu probleme persistente de integritate în instituțiile statului, potrivit Adevărul , care citează date din Indicele de Percepție a Corupției (CPI) publicat de Transparency International . Indicele CPI măsoară percepția asupra nivelului corupției din sectorul public pe o scară de la 0 la 100: scorurile mari indică state considerate „curate”, iar scorurile mici semnalează corupție percepută ca ridicată. În raportul pentru 2025, media globală este 42 de puncte, iar majoritatea țărilor analizate sunt sub pragul de 50, ceea ce sugerează o problemă extinsă la nivel internațional. Unde se poziționează România și cum arată comparația regională Cu 45 de puncte, România este plasată „în jurul locurilor 70-80” la nivel mondial, conform materialului. În regiune, scorul este ușor mai bun decât al unor vecini, dar diferențele rămân mici, ceea ce indică o vulnerabilitate comună în Europa de Est. Comparativ, în articol sunt menționate următoarele scoruri: Republica Moldova: 42 de puncte Bulgaria: 40 de puncte Ungaria: 40 de puncte Ucraina: 36 de puncte De ce contează: distanța față de statele „curate” rămâne mare În vârful clasamentului se află Danemarca (89 de puncte), urmată de Finlanda (88) și Singapore (84), prezentate ca exemple de administrații eficiente și relativ ferite de influențe politice directe asupra deciziilor publice. Diferența față de România este semnificativă: țările de top au aproape dublul scorului României, ceea ce, în interpretarea sursei, reflectă decalaje în funcționarea instituțiilor și în nivelul de încredere al populației. La polul opus, Somalia are cel mai mic scor (9 puncte), iar în grupul statelor cu corupție percepută ca foarte ridicată sunt enumerate Sudanul de Sud, Siria, Venezuela, Yemen, Libia și Coreea de Nord, potrivit Visual Capitalist , citat în articol. Tendință globală: tot mai puține state în zona de top Raportul indică și o comprimare a „elitei” țărilor cu scoruri foarte ridicate: dacă în urmă cu aproximativ un deceniu existau 12 state cu peste 80 de puncte, în prezent au mai rămas doar cinci. În acest context, este dat și exemplul Statelor Unite, cu 64 de puncte și locul 29, descris ca cel mai slab rezultat de la introducerea metodologiei actuale a indicelui. [...]
Rata șomajului rămâne ridicată la tineri, deși numărul total de șomeri a scăzut față de martie , arată datele citate de Economica , pe baza statisticii oficiale transmise prin Agerpres . În aprilie 2026, numărul șomerilor (15–74 ani) a fost estimat la 512.100 de persoane, în scădere față de luna precedentă (533.800), dar peste nivelul din aprilie 2025 (501.900). Din perspectivă economică, combinația dintre scăderea lunară și creșterea anuală sugerează o îmbunătățire pe termen scurt, dar o presiune mai mare pe piața muncii față de anul trecut. Diferențe pe sexe: șomaj ușor mai mare la femei În perioada analizată, rata șomajului la femei a fost cu 0,1 puncte procentuale peste cea a bărbaților: 6,3% la femei, respectiv 6,2% la bărbați. Tinerii rămân punctul vulnerabil al pieței muncii Nivelul care „reține în continuare atenția”, potrivit sursei citate, este rata șomajului în rândul tinerilor (15–24 ani) , de 28,8%, înregistrată în perioada ianuarie–martie 2026. Adulții (25–74 ani): rată mai mică, dar majoritari în totalul șomerilor Pentru categoria 25–74 ani, rata șomajului a fost estimată la 4,9% în aprilie 2026 (4,8% la bărbați și 5% la femei). Ca volum, șomerii din această categorie reprezintă 73,3% din totalul șomerilor estimați pentru aprilie 2026, ceea ce indică faptul că, deși riscul de șomaj este mult mai mare la tineri, cea mai mare parte a șomajului ca număr absolut se regăsește în rândul adulților. [...]
România rămâne la coada UE la ponderea specialiștilor IT&C în totalul angajaților, cu doar 2,7% , un nivel care sugerează o bază încă îngustă de competențe digitale raportat la piața muncii, potrivit unei analize din Ziarul Financiar , pe baza datelor Eurostat . Datele Eurostat arată că România depășește doar Grecia (2,5%) la acest indicator, în timp ce Italia are 3,8%. La polul opus, cele mai mari ponderi ale specialiștilor IT&C în forța de muncă au fost înregistrate în 2025 în Suedia (8,9%), Luxemburg (8,7%) și Finlanda (7,8%). Contextul european: IT-ul crește ca pondere, dar cu ritm mai lent La nivelul Uniunii Europene , anul trecut (2025) erau 10,4 milioane de persoane angajate ca specialiști în tehnologia informației și comunicațiilor (TIC), reprezentând 5% din forța de muncă. Tendința este de creștere: ponderea a urcat cu 0,1 puncte procentuale față de anul anterior și cu 1,5 puncte procentuale față de 2015. Totuși, avansul numărului de specialiști a încetinit după vârful din 2020 (+7,1%) și 2021 (+5,7%). Ulterior, creșterile anuale au fost de 4% între 2022 și 2023, 4,5% între 2023 și 2024 și 2,6% între 2024 și 2025. Paradoxul României: puțini specialiști, dar cea mai mare pondere de femei Deși are o pondere redusă a specialiștilor IT&C în totalul forței de muncă, România este pe primul loc în UE la ponderea femeilor în această categorie profesională: 27,8%. La nivelul UE, bărbații reprezintă 80,5% dintre specialiștii IT&C, iar femeile 19,5%, cu o creștere de 3 puncte procentuale față de 2015. Cele mai mici ponderi ale femeilor în IT&C au fost înregistrate în Cehia (12,9%), Ungaria (15%) și Slovacia (15,5%), în timp ce după România urmează Letonia (25,9%) și Bulgaria (25%). [...]
