Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Guvernul României intenționează să contracteze, în cursul acestei luni, împrumuturi de aproximativ 3,9 miliarde de lei de la instituțiile bancare, într-un context economic marcat de presiuni bugetare și nevoi crescute de finanțare, relatează Antena3.ro. Suma este mai redusă față de lunile anterioare, semnalând o ajustare temporară a strategiei de împrumut sau o calibrare în funcție de condițiile pieței.
Fondurile atrase vor fi utilizate, în principal, pentru refinanțarea datoriei publice existente și pentru acoperirea deficitului bugetar. Practic, statul împrumută bani pentru a-și susține cheltuielile curente, dar și pentru a rostogoli datorii mai vechi ajunse la scadență. Această practică este frecventă în administrațiile moderne, însă nivelul dobânzilor rămâne un element esențial care influențează sustenabilitatea datoriei pe termen lung.
Dobânzile la care statul se împrumută depind de mai mulți factori, inclusiv inflația, stabilitatea economică și percepția investitorilor asupra riscului. În ultima perioadă, costurile de finanțare au rămas relativ ridicate, ceea ce înseamnă că fiecare împrumut nou pune o presiune suplimentară asupra bugetului public, prin creșterea cheltuielilor cu dobânzile.
Reducerea valorii împrumuturilor comparativ cu alte luni poate indica o încercare de limitare a costurilor sau o adaptare la cererea din piață. Totodată, aceasta ar putea reflecta și o strategie de diversificare a surselor de finanțare, inclusiv prin emisiuni de obligațiuni pe piețele externe sau prin atragerea de fonduri europene.
În ansamblu, politica de împrumut a statului rămâne un indicator important al sănătății economice și al echilibrului fiscal. Evoluția dobânzilor și nivelul datoriei publice vor continua să fie atent monitorizate atât de autorități, cât și de investitori.
Recomandate
Cheltuielile cu salariile din sectorul public au ajuns la circa 166 mld. lei, iar spațiul pentru majorări în 2027 este limitat de ținta de deficit , avertizează premierul interimar Ilie Bolojan , care pune pe masă două opțiuni: o corecție „de amplitudine mică” sau reduceri de personal acolo unde „nu se justifică”, pentru a putea crește mai mult salariile celor rămași, potrivit news.ro . Bolojan a legat discuția despre viitoarea lege a salarizării de constrângerile bugetare, susținând că anvelopa salarială din sectorul public nu poate urca semnificativ peste nivelul actual, de 8,1% din PIB, fără a împinge finanțele publice „într-o fundătură”. De ce contează: majorările mai mari ar cere tăieri în altă parte Premierul interimar a spus că „nu avem decât două posibilități reale” pentru creșterile de anul viitor: fie o ajustare mică, fie o creștere mai amplă, posibilă doar prin reducerea bazei de cheltuieli, adică prin scăderea numărului de posturi în zonele unde activitatea nu ar justifica personalul. În același timp, el a indicat că presiunea pe buget nu vine doar din salarii, ci și din costul datoriei: dobânzile plătite anul acesta ar reprezenta „aproape 3% din PIB”, adică „în jur de 60 de miliarde de lei”. Datele invocate de Guvern: posturi, pondere în venituri și decalaj public–privat Bolojan a prezentat câteva repere pe care le consideră baza discuțiilor despre reforma salarizării: aproximativ 1.280.000 de posturi în sectorul public (date colectate de la Ministerul Finanțelor, la sfârșitul anului trecut); cheltuieli salariale totale de circa 166 miliarde lei , echivalentul a 8,1% din PIB ; cheltuielile de personal ar reprezenta circa 40% din veniturile publice , iar „din fiecare leu care se colectează în România, 39% acoperă salariile din sectorul bugetar”; politicile salariale ar fi fost „decuplate de dinamica productivității”, ceea ce ar fi adâncit decalajul de salarizare dintre sectorul public și cel privat. Ce urmează: negocieri pe legea salarizării , sub presiunea deficitului Premierul interimar a indicat că urmează discuții între partide, Ministerul Muncii și „zona profesională din fiecare domeniu”, iar Guvernul va participa prin miniștri. În viziunea sa, noua lege a salarizării trebuie să fie „transparentă”, „echitabilă” și „sustenabilă”, dar în același timp să respecte angajamentele României privind reducerea deficitului bugetar. [...]
Noua lege a salarizării din 2027 va fi construită sub o constrângere bugetară strictă , iar Guvernul ia în calcul fie ajustări mici ale salariilor, fie majorări mai consistente finanțate prin reduceri de personal în sectorul public, potrivit Economedia . Premierul Ilie Bolojan a argumentat că, din fiecare leu colectat, 39% acoperă salariile bugetarilor, ceea ce pune presiune directă pe deficit și pe sustenabilitatea cheltuielilor. Bolojan a spus că modificarea legislației salarizării bugetarilor va fi „inevitabil un subiect pe agenda publică în următoarea lună”, în contextul discuțiilor dintre partide, Ministerul Muncii și reprezentanții profesionali din diverse domenii. Două scenarii: ajustări mici sau creșteri mai mari cu reducerea bazei de cheltuieli Premierul a prezentat două variante pentru legea salarizării din 2027: ajustări mici ale salariilor (atât creșteri, cât și scăderi mici), fără schimbări majore în dimensiunea sectorului public; creșteri salariale mai mari , dar condiționate de reducerea bazei de cheltuieli , prin concedieri „acolo unde se justifică”, astfel încât economiile să permită plăți mai mari pentru posturile considerate necesare. În formularea premierului: „Există doar două posibilități reale: fie o creștere/o corecție de amplitudine mică, dacă nu va fi afectat sectorul public, sau, dacă se dorește o amplitudine mai mare (...) singura soluție este să reducem baza de cheltuieli publice, adică reduceri de personal acolo unde nu se justifică (...)”. Datele invocate: ponderea în venituri și plafonul de cheltuieli Bolojan a indicat că România are 1.280.000 de posturi în sectorul public și a susținut că politicile salariale au fost, în timp, „decuplate” de productivitatea muncii, ceea ce ar fi adâncit decalajul dintre sectorul public și cel privat. În același timp, a punctat constrângerile bugetare: cheltuielile cu salariile din sectorul public sunt de 166 miliarde lei , adică 8,1% din PIB ; ținta discutată este ca anvelopa salarială să rămână foarte puțin peste 8% din PIB , fără posibilitatea unei creșteri mai mari; dobânzile plătite în acest an ar reprezenta „aproape 3% din PIB”, adică circa 60 miliarde lei , element care limitează spațiul fiscal. „Nu vom putea avea o pondere mai mare a acestei anvelope (...) pentru că efectiv nu ne putem permite. Altfel, am intra într-o fundătură.” Ce urmează Premierul a spus că alternativa aleasă va fi discutată în perioada următoare, în cadrul consultărilor politice și tehnice, iar obiectivul declarat este o lege „sustenabilă” care să nu creeze așteptări ce nu pot fi acoperite, în condițiile angajamentelor României de reducere a deficitului. [...]
Aderarea la euro depinde de coborârea deficitului bugetar spre 3% , avertizează președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu , într-o intervenție la emisiunea „OFF The Record”, potrivit Mediafax . Mesajul are o miză directă pentru politica fiscală: fără „spațiu fiscal”, România nu poate susține pașii necesari pentru intrarea în zona euro. Dăianu a spus că, dacă România își propune aderarea la moneda unică, trebuie „prima dată” să ajungă cu deficitul bugetar „în jur de 3%”. În logica criteriilor europene , acest prag este un reper pentru disciplina bugetară și pentru credibilitatea finanțelor publice. „Spațiul fiscal”, condiția de bază Invitat la emisiunea difuzată de Mediafax, Dăianu a argumentat că aderarea la zona euro presupune, înainte de toate, existența unui spațiu fiscal — adică posibilitatea statului de a-și finanța cheltuielile și de a gestiona șocuri economice fără să împingă deficitul și datoria pe o traiectorie nesustenabilă. În acest context, el a indicat drept țintă reducerea deficitului către 3% și a legat explicit obiectivul euro de corecția bugetară. Susține obiectivul euro, dar cu „problemele” rezolvate Întrebat dacă este de acord ca România să ajungă în zona euro, Dăianu a răspuns afirmativ, însă a condiționat intrarea de rezolvarea problemelor actuale ale finanțelor publice. „Sigur! Să intrăm! Dar trebuie să rezolvăm problemele acestea” Pentru reducerea deficitului, președintele Consiliului Fiscal a propus o abordare graduală, „prin consecvență”, și continuarea procesului de corecție bugetară. [...]
Riscul de sancțiuni UE și de presiune pe leu crește dacă România rămâne fără un guvern stabil și amână reformele fiscale, în condițiile unui deficit bugetar mult peste limita europeană, potrivit unei analize publicate de Adevărul , care îl citează pe economistul Radu Nechita (Universitatea Babeș-Bolyai). Miza imediată, dincolo de blocajul politic, este accesul la finanțare și la fonduri europene, într-un moment în care „răbdarea” Bruxelles-ului ar fi „pe terminate”. De ce contează: deficitul mare poate declanșa măsuri dure din partea UE Economistul susține că România este „la peste dublul deficitului maxim bugetar admis de tratatele europene” și avertizează că, dacă politicile care au dus la „deficitul abisal” continuă, Uniunea Europeană ar putea trece de la toleranță la aplicarea efectivă a regulilor. În interviu, el descrie România drept un „candidat” foarte probabil pentru sancțiuni, tocmai din cauza amplitudinii dezechilibrelor: după un deficit de „9, către 10% din PIB”, reducerea ar fi ajuns „la 7%” sau ar fi încă în discuție, iar o eventuală „pauză” în consolidarea fiscală ar crește riscul unei reacții de la Bruxelles. Ce sancțiuni sunt invocate și ce efect ar avea Radu Nechita spune că o eventuală sancțiune ar putea însemna: suspendarea dreptului de vot al României în UE ; stoparea fondurilor europene; sau ambele măsuri, cumulate. În logica prezentată, o astfel de evoluție ar lovi direct în capacitatea statului de a se finanța și de a susține investițiile, într-un context în care, potrivit economistului, UE ar fi „singura care ne mai finanțează”. Presiune pe curs: intervențiile BNR și semnalul din piață Interviul leagă riscul de sancțiuni și de instabilitatea politică de tensiunile din piața valutară. Economistul afirmă că „cei care acum schimbă lei pe euro” ar anticipa un risc major, iar cursul ar fi ajuns „unde a ajuns” în pofida „intervențiilor probabile” ale Băncii Naționale. El mai susține că, fără aceste intervenții (vânzări de valută pentru a tempera deprecierea), slăbirea leului ar fi fost mai pronunțată, iar efectul intervenției ar fi și acela de a „ascunde electoratului consecințele” deciziilor politice. Ce soluții indică economistul: tăiere de cheltuieli și reformă administrativă Setul de măsuri avansat în interviu este centrat pe reducerea cheltuielilor și reforme structurale, nu pe ajustări marginale. Printre direcțiile menționate: controlul cheltuielilor publice și aducerea lor la un nivel „sustenabil”; reducerea „pe bune” a numărului de angajați la stat și a privilegiilor; reformă administrativă; „închiderea găurilor negre”, guvernanță corporativă și privatizări parțiale, inclusiv la unele întreprinderi de stat. În paralel, el critică discursul despre „austeritate”, argumentând că, în realitate, „cheltuielile publice ale statului român sunt duble în euro față de cum erau acum șase sau șapte ani”. Context: bază îngustă de contribuabili și productivitate scăzută Economistul pune sărăcia relativă a României în UE pe seama productivității mai mici și a unui grad redus de ocupare și activitate. În interviu apare și o estimare orientativă: „3-4 milioane” de români ar figura drept contribuabili în sectorul privat, la care s-ar adăuga „1,5 milioane de bugetari”, plus copii și pensionari, ceea ce ar descrie o presiune structurală asupra bugetului. Ce urmează, în logica interviului Mesajul central este că, fără un guvern capabil să împingă reforme și să continue reducerea deficitului, România riscă să intre într-o zonă de decizie în care UE ar putea condiționa mai dur finanțarea, iar piața ar putea penaliza suplimentar moneda. Interviul nu oferă un calendar, dar indică drept punct critic momentul în care Bruxelles-ul va considera că promisiunile de corecție nu mai sunt credibile. [...]
Ministerul Finanțelor a atras 780,7 milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei) de la bănci, peste nivelul planificat în prospect, într-o emisiune de obligațiuni de stat , într-un context în care statul și-a majorat programul de împrumuturi interne pentru luna mai, potrivit Economica . Prospectul emisiunii de miercuri a fost de 200 de milioane de euro, însă băncile au subscris 791,7 milioane de euro, conform informațiilor transmise de Agerpres. Ce arată operațiunea despre nevoia de finanțare din mai Ministerul Finanțelor a planificat pentru luna mai 2026 împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 4,6 miliarde lei, cu posibilitatea suplimentării cu încă 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință, prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumente de tip „benchmark” (emisiuni standard, folosite ca reper în piață). Programul de 4,6 miliarde lei este cu 700 milioane lei peste cel din aprilie 2026, când era prevăzut un nivel de 3,9 miliarde lei. La ce vor fi folosiți banii Suma programată pentru mai, potrivit prospectelor de emisiune pentru certificate de trezorerie cu discont și obligațiuni de stat de tip benchmark, este destinată: refinanțării datoriei publice; rambursării anticipate a datoriei publice; finanțării deficitului bugetului de stat. [...]
O comună mică ajunge să aloce 12% din cheltuielile de funcționare pentru consultanță , un nivel pe care Guvernul îl folosește ca exemplu de vulnerabilitate a administrațiilor locale cu personal redus, potrivit HotNews , care citează o analiză guvernamentală publicată vineri. Comuna indicată în raport este Bereni (județul Mureș), unde, pe date valabile pentru anul 2024, 12% din cheltuielile de funcționare ar fi direcționate către servicii de consultanță. Guvernul explică această pondere prin faptul că aparatele administrative ale autorităților locale mici sunt subdimensionate și „le lipsesc specialiștii”, ceea ce le împinge să externalizeze activități legate de investiții sau de accesarea finanțărilor. De ce contează: „cumpărarea” de competență poate ascunde probleme structurale Executivul notează că serviciile de consultanță pot fi un instrument legitim pentru creșterea capacității administrative – de exemplu, pentru documentații tehnice, atragerea de finanțări externe sau reformă instituțională. În același timp, avertizează că utilizarea „extensivă sau nefundamentată” poate ridica semne de întrebare privind oportunitatea, eficiența și transparența deciziilor. În raport, Guvernul formulează și o concluzie mai largă: cheltuielile cu consultanța reflectă capacitatea administrativă locală, iar multe primării mici ajung să „cumpere competență” ca să-și îndeplinească atribuțiile. Riscul, potrivit aceleiași analize, este ca externalizarea excesivă să mascheze probleme structurale, să inducă risipă și să frâneze dezvoltarea competențelor în interiorul administrației. Cum arată distribuția la nivel național Guvernul susține că ponderea cheltuielilor de consultanță scade, în general, pe măsură ce crește populația. Pentru orașe și municipii cu peste 20.000 de locuitori, consultanța ar reprezenta între 1% și 2% din cheltuielile de funcționare. Raportul mai arată că acest tip de cheltuieli este raportat de un număr relativ scăzut de autorități locale și județene, dar apar și excepții: unele comune aflate în dezvoltare rapidă, mai ales în jurul marilor orașe, pot avea cheltuieli mai ridicate, fiind menționate Snagov și Tunari (Ilfov). Consiliile județene: procente mult mai mici La nivel de consilii județene, procentele sunt descrise ca fiind „mult mai mici” decât la primării. Cel mai mare nivel ar fi în Ilfov (0,34–0,62%), urmat de Maramureș (0,21–0,34%), iar cea mai scăzută pondere este indicată în București (0,03%–0,05%). Context local și ce urmează Bereni este condusă de primarul Benedekfi Csaba (UDMR), aflat la al patrulea mandat; în iunie 2024 a câștigat alegerile locale fără contracandidat, potrivit presei locale. Conform datelor recensământului din 2021 publicate pe site-ul primăriei, comuna are 1.188 de locuitori. HotNews precizează că a solicitat Primăriei Bereni un punct de vedere privind cheltuielile cu consultanța și că îl va publica atunci când îl va primi. Sursele citate în material includ presa locală și site-ul primăriei: Zi de Zi și Primăria Bereni . [...]
