Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Guvernul României intenționează să contracteze, în cursul acestei luni, împrumuturi de aproximativ 3,9 miliarde de lei de la instituțiile bancare, într-un context economic marcat de presiuni bugetare și nevoi crescute de finanțare, relatează Antena3.ro. Suma este mai redusă față de lunile anterioare, semnalând o ajustare temporară a strategiei de împrumut sau o calibrare în funcție de condițiile pieței.
Fondurile atrase vor fi utilizate, în principal, pentru refinanțarea datoriei publice existente și pentru acoperirea deficitului bugetar. Practic, statul împrumută bani pentru a-și susține cheltuielile curente, dar și pentru a rostogoli datorii mai vechi ajunse la scadență. Această practică este frecventă în administrațiile moderne, însă nivelul dobânzilor rămâne un element esențial care influențează sustenabilitatea datoriei pe termen lung.
Dobânzile la care statul se împrumută depind de mai mulți factori, inclusiv inflația, stabilitatea economică și percepția investitorilor asupra riscului. În ultima perioadă, costurile de finanțare au rămas relativ ridicate, ceea ce înseamnă că fiecare împrumut nou pune o presiune suplimentară asupra bugetului public, prin creșterea cheltuielilor cu dobânzile.
Reducerea valorii împrumuturilor comparativ cu alte luni poate indica o încercare de limitare a costurilor sau o adaptare la cererea din piață. Totodată, aceasta ar putea reflecta și o strategie de diversificare a surselor de finanțare, inclusiv prin emisiuni de obligațiuni pe piețele externe sau prin atragerea de fonduri europene.
În ansamblu, politica de împrumut a statului rămâne un indicator important al sănătății economice și al echilibrului fiscal. Evoluția dobânzilor și nivelul datoriei publice vor continua să fie atent monitorizate atât de autorități, cât și de investitori.
Recomandate
OCDE avertizează că datoria României devine nesustenabilă fără reforme fiscale rapide potrivit Adevărul , care prezintă raportul recent al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, ce indică dezechilibre majore: deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024, datorie publică în urcare accelerată și inflație alimentată de politici fiscale expansioniste. În doar câțiva ani, datoria a crescut de la 45% la 63% din PIB, iar costurile de finanțare aproape s-au dublat, semnalând o deteriorare clară a stabilității fiscale. OCDE subliniază că problema nu este doar nivelul datoriei, ci ritmul creșterii, care, fără măsuri suplimentare după 2026, va deveni greu de controlat. Raportul identifică drept cauze principale politicile de majorare a salariilor și pensiilor fără acoperire economică și o structură fiscală ineficientă. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut puternic, inclusiv cu 18,5% în 2024, fără reforme care să lege veniturile de performanță. OCDE avertizează că aceste decizii au rigidizat bugetul și au redus spațiul de manevră al statului. Principalele probleme semnalate: deficit bugetar ridicat și persistent creșterea rapidă a datoriei publice colectare fiscală slabă și evaziune ridicată presiuni inflaționiste alimentate intern cheltuieli publice rigide, dominate de salarii În același timp, politica fiscală expansionistă a contracarat eforturile BNR de reducere a inflației, care a ajuns la 9,6% în ianuarie 2026. Eliminarea plafonărilor la energie și creșterile de taxe au amplificat presiunile asupra prețurilor, iar OCDE recomandă prudență în reducerea dobânzilor. Recomandările OCDE pentru stabilizare: lărgirea bazei de impozitare digitalizarea ANAF și controale bazate pe risc reformarea impozitării muncii pentru veniturile mici control strict al cheltuielilor salariale bugetare bazată pe performanță, nu pe decizii politice Riscurile sunt considerabile: România ar putea pierde fonduri europene, ar putea suferi o retrogradare a ratingului de țară și ar putea vedea costuri mai mari de împrumut. În plus, OCDE atrage atenția asupra schemelor de garantare a creditelor, unde rata creditelor neperformante a ajuns la 9% în 2025. Pe termen scurt, economia va încetini: creșterea PIB este estimată la doar 1% în 2026, urmând o revenire modestă în 2027. Inflația ar putea reveni în ținta BNR abia atunci. În acest context, consolidarea fiscală devine inevitabilă, estimările indicând necesitatea unui efort de ajustare de peste 4% din PIB pentru stabilizarea datoriei. În paralel, miza aderării la OCDE rămâne importantă: România ar putea intra în organizație chiar în 2026, dar raportul arată clar că acest obiectiv depinde de capacitatea statului de a corecta rapid dezechilibrele actuale. Variante de titlu: Raport OCDE despre România – deficitul și cheltuielile publice împi [...]
UE ar putea îngheța regulile privind deficitul bugetar dacă războiul din Iran continuă, potrivit AGERPRES , care citează Reuters. Declarația îi aparține ministrului italian al Afacerilor Europene, Tommaso Foti, și vizează pragul de 3% din PIB, reperul folosit în UE pentru disciplina bugetară. Contextul este presiunea tot mai mare asupra guvernelor europene de a finanța măsuri de sprijin pentru gospodării și companii, pe fondul scumpirii energiei. Europa, dependentă de importuri, este expusă creșterilor de preț după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, iar Iranul a blocat efectiv Strâmtoarea Ormuz, întrerupând circa o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze naturale lichefiate, în cea mai gravă perturbare de până acum. „Posibilitatea de a încălca faimoasa limită de 3% din PIB ar putea fi o decizie pe care Consiliul European să o ia în considerare ca răspuns la o situație de criză care, probabil, va persista”, a declarat Tommaso Foti la canalul de știri Skytg24. Potrivit aceleiași surse, prețurile gazelor în Europa au crescut cu peste 70% de la începutul atacurilor SUA și Israelului, în 28 februarie. În acest context, Foti a susținut că, „într-o situație de urgență, trebuie luate măsuri de urgență”. Pentru Italia, discuția are o miză imediată: guvernul condus de Giorgia Meloni și-a asumat să reducă deficitul bugetar sub 3% din PIB cel târziu în 2026, pentru a ieși din procedura de deficit excesiv (EDP). În prezent, zece state membre sunt vizate de această procedură: Austria, Belgia, Franța, Italia, Ungaria, Malta, Polonia, Slovacia, România și Finlanda. Italia urmează să publice până în 10 aprilie date actualizate privind obiectivele de deficit și datorie, precum și previziunile de creștere pentru 2026 și anii următori. Între timp, statul a alocat până în 7 aprilie aproximativ 417,4 milioane euro pentru reducerea accizelor la combustibili, iar guvernul ar putea anunța vineri extinderea măsurii; separat, oficiali de la Roma au indicat că analizează prelungirea până la 30 aprilie, cu un cost estimat la 500–600 milioane euro. [...]
Rusia a început să vândă aur fizic din rezervele băncii centrale , pentru prima dată în 25 de ani, ca să acopere un deficit bugetar în creștere, pe fondul cheltuielilor militare ridicate, relatează Antena 3 CNN , care citează Economic Times și bne Intellinews. Decizia este prezentată ca o schimbare de abordare în administrarea rezervelor, în condițiile în care presiunile fiscale s-au intensificat, iar rezervele de aur au coborât la cel mai redus nivel din ultimii patru ani. Vânzări de aur în 2026 și scăderea rezervelor Potrivit Economic Times , citat de Antena 3 CNN, vânzările cumulate de aur și valută din perioada 2022–2025 au depășit 15.000 de miliarde de ruble (150 de miliarde de dolari), la care se adaugă încă 3.500 de miliarde de ruble (35 de miliarde de dolari) în primele două luni din 2026. Conform bne Intellinews , în ianuarie Banca Centrală a Rusiei ar fi vândut 300.000 de uncii de aur, iar în februarie încă 200.000 de uncii. În urma acestor operațiuni, rezervele de aur ar fi scăzut la 74,3 milioane de uncii, iar lichidarea de 14 tone din ianuarie și februarie este descrisă drept cea mai mare pe două luni de la trimestrul al doilea din 2002. De la tranzacții „pe hârtie” la lingouri vândute pe piață Raportul citat arată că, anterior, tranzacțiile cu aur erau în mare parte noționale, adică transferuri contabile între Ministerul de Finanțe și banca centrală, fără mișcarea efectivă a metalului. În ultimele luni, banca centrală ar fi trecut la vânzarea efectivă de lingouri pe piață, ceea ce indică o utilizare mai directă a rezervelor considerate lichide, pe fondul nevoilor de finanțare ale bugetului. „În ultimele luni, însă, banca centrală a început să vândă efectiv lingouri pe piață.” Deficit bugetar mai mare și presiuni pe venituri Rusia a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 2,6% din PIB, față de o estimare inițială de 0,5%, mai notează Antena 3 CNN. Economiști citați în material sugerează că deficitul real ar putea fi mai aproape de 3,4%, pe motiv că unele plăți scadente în decembrie ar fi fost amânate pentru 2026. Tensiunile bugetare sunt puse și pe seama scăderii prețurilor petrolului în a doua jumătate a anului și a înăspririi sancțiunilor americane. În acest context, ponderea veniturilor fiscale din petrol și gaze ar fi coborât la aproximativ 20% din total, circa jumătate față de nivelurile de dinaintea conflictului. Prețul aurului, rezervele internaționale și opțiunile de finanțare bne Intellinews mai arată că vânzarea de aur are loc într-un moment de creștere accentuată a prețurilor, care ar fi depășit 5.000 de dolari pe uncie. Pe acest fond, rezervele internaționale ale Rusiei ar fi urcat la peste 809 miliarde de dolari la 28 februarie, sumă care include și 300 de miliarde de dolari în active înghețate, iar doar deținerile de aur ar fi evaluate la 384 de miliarde de dolari. În paralel, Ministerul de Finanțe ar fi folosit și alte canale pentru acoperirea deficitelor: extrageri din Fondul Național de Bunăstare (aproximativ 4.000 de miliarde de ruble rămase, potrivit articolului), creșterea emisiunilor de obligațiuni interne OFZ și majorarea cotelor de TVA cu două puncte procentuale, TVA-ul fiind indicat ca sursă pentru circa 40% din veniturile totale. În ansamblu, trecerea la vânzarea de aur fizic este prezentată ca un semnal al presiunii tot mai mari asupra poziției fiscale, în condițiile în care conflictul din Ucraina intră în al patrulea an. [...]
Premierul Ilie Bolojan anunță reduceri de „zeci de mii” de posturi în administrația centrală și locală, potrivit News.ro . Șeful Guvernului avertizează că, în lipsa restructurărilor, alocările bugetare nu vor acoperi cheltuielile de personal, iar România riscă să adâncească din nou deficitul bugetar. Bolojan a spus că reducerea schemelor de personal este una dintre cele mai importante provocări pe termen scurt și că măsurile vor trebui aplicate în lunile următoare în întreg aparatul administrativ. El a explicat că procesul presupune pași administrativi și decizionali care îl fac dificil de implementat rapid: hotărâri de consiliu, ordonanțe, hotărâri de guvern și organizarea de concursuri. „Prin urmare vom avea nişte reduceri în lunile următoare, care sunt la nivelul zecilor de mii de posturi în tot aparatul central şi în administraţia locală.” Premierul a legat direct restructurările de construcția bugetară pe 2026, susținând că Ministerul Finanțelor a bugetat cheltuieli de salarizare mai mici, cu „câteva procente”, la nivelul ministerelor, ceea ce ar face inevitabilă ajustarea numărului de posturi. În acest context, el a invocat experiența din 2025, când s-au estimat reduceri de personal de 5% în primele luni, dar acestea nu s-au realizat, iar cheltuielile au crescut, ceea ce a contribuit la deteriorarea execuției bugetare. În același timp, Bolojan a arătat că în ministerele unde există deficit de personal și unde reducerile nu sunt fezabile, precum Ministerul de Interne și Ministerul Apărării, Guvernul are în vedere o altă măsură cu impact bugetar: creșterea vârstei de pensionare pentru aceste categorii, printr-un proiect ce ar urma să fie pus în dezbatere publică până la finalul lunii martie. Premierul a mai spus că reforma companiilor de stat rămâne o prioritate, dar este dificilă în condițiile unor contracte care nu impun criterii de performanță managementului. [...]
Amendamentul propus de PSD pentru majorarea ajutoarelor sociale destinate pensionarilor a fost respins în comisia de specialitate , deoarece nu a întrunit numărul necesar de voturi. Gabriela Horga, reprezentantă a PNL, a explicat că amendamentul a primit doar 23 de voturi „pentru”, fiind necesare 26 pentru a fi adoptat. Dispute și cereri de reluare a votului După votul din comisie, au apărut dispute legate de procedură. Conducerea comisiei analizează dacă abținerea membrilor AUR trebuie contabilizată ca voturi împotrivă sau ca neexprimate. În acest context, Daniel Zamfir de la PSD a solicitat reluarea votului, dar cererea sa a fost respinsă de Bogdan Huțucă. Critici vehemente au venit și din partea altor membri PSD, precum Marius Budăi. „Este clar că aceste sume au crescut și că presiunea pe buget a devenit din ce în ce mai mare. Am asigurat 1,7 miliarde pentru aceste plăți deja. Înțelegem nevoia și am acoperit din suma cerută 1,7 miliarde. În momentul în care extragem această sumă de 1,1 miliarde din buget, trebuie să punem banii la loc. Se adaugă la deficit. Ca atare, nu susținem amendamentul”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Contextul bugetar și impactul asupra Ministerului Muncii Amendamentul respins ar fi majorat bugetul Ministerului Muncii cu 1,1 miliarde de lei, fiind o sursă de tensiuni în coaliția de guvernare. În ultimele zile, AUR a sprijinit PSD în trecerea mai multor amendamente, însă nu a susținut modificările propuse pentru bugetul Ministerului Muncii, abținându-se de la vot. Lista voturilor a arătat astfel: 23 de voturi „pentru” din partea PSD, UDMR și PACE 1 abținere 8 membri AUR nu au votat 19 voturi „împotrivă” Perspective și decizii ulterioare Decizia finală cu privire la includerea amendamentului în buget va fi luată joi, în plenul Parlamentului, când vor fi votate toate amendamentele propuse de PSD în cadrul pachetului de solidaritate. În timpul dezbaterilor, Bogdan Huțucă a subliniat că nu va intra în detaliile măsurilor de sprijin, ci se va concentra pe aspectele bugetare. Ministrul Finanțelor a menționat că presiunea bugetară este deja semnificativă, cu sume alocate pentru asistența socială crescând considerabil în ultimii ani. În acest context, susținerea amendamentului ar fi adăugat la deficitul bugetar. Alte evoluții bugetare În paralel, Ministerul Sănătății a anunțat o creștere a bugetului pentru programele naționale de screening și prevenție cu 300 de milioane de lei, ajungând la 1,2 miliarde lei în 2026. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a subliniat importanța extinderii programelor de screening pentru diverse tipuri de cancer și a anunțat îmbunătățiri în screeningul neonatal. Aceste evoluții bugetare subliniază complexitatea negocierilor și priorităților în cadrul dezbaterilor parlamentare privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale. [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că bugetul României este „maximul posibil” în contextul actual , avertizând că orice cheltuială suplimentară trebuie acoperită din alte surse și că soluțiile populiste pot destabiliza economia. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului Digi24 , în contextul tensiunilor politice generate de dezbaterea bugetului de stat în Parlament. Premierul a explicat că actuala construcție bugetară a fost realizată într-un context economic diferit, înainte ca tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu să escaladeze. Potrivit acestuia, conflictul din regiune a adus efecte economice imediate, inclusiv presiuni asupra dobânzilor și creșterea prețurilor la combustibili, factori care pot alimenta inflația în perioada următoare. În același timp, guvernul se confruntă cu o presiune politică majoră din partea PSD, care solicită includerea în buget a unui pachet social estimat la 3,4 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor susține însă că poate acoperi doar aproximativ 1,7 miliarde de lei, ceea ce a deschis un conflict politic în interiorul coaliției. Principalele puncte ale disputei bugetare PSD solicită fonduri suplimentare pentru măsuri sociale. Guvernul afirmă că resursele bugetare sunt limitate. Există riscul ca amendamentele PSD să fie adoptate cu sprijinul AUR. Un asemenea scenariu ar putea genera prima criză politică majoră a actualului executiv. Bolojan a criticat propunerile care nu indică și sursele de finanțare, subliniind că orice majorare de cheltuieli trebuie compensată fie prin economii, fie prin venituri suplimentare la buget. În opinia sa, populismul fiscal ar duce inevitabil la împrumuturi mai mari și la destabilizarea finanțelor publice. Premierul a respins și ideea introducerii unei taxe de 1% pe cifra de afaceri pentru companii, afirmând că mediul de afaceri a avertizat că o astfel de măsură ar descuraja investițiile și dezvoltarea economică. În locul acesteia, coaliția ar fi decis majorarea salariului minim, pentru a compensa presiunea socială. Avertismentul privind cheltuielile publice Bolojan a mai declarat că, atunci când ministerelor li s-a cerut să identifice economii pentru a acoperi noi cheltuieli, aproape toate instituțiile au solicitat bani suplimentari, cu o singură excepție minoră. În acest context, premierul a reiterat că bugetul actual este deja întins la limită. În final, șeful guvernului a spus că stabilitatea bugetară depinde de responsabilitatea politică a partidelor și de capacitatea acestora de a evita promisiunile fără acoperire financiară, într-un context economic global deja tensionat. [...]
