Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat

Guvernul României intenționează să contracteze, în cursul acestei luni, împrumuturi de aproximativ 3,9 miliarde de lei de la instituțiile bancare, într-un context economic marcat de presiuni bugetare și nevoi crescute de finanțare, relatează Antena3.ro. Suma este mai redusă față de lunile anterioare, semnalând o ajustare temporară a strategiei de împrumut sau o calibrare în funcție de condițiile pieței.
Fondurile atrase vor fi utilizate, în principal, pentru refinanțarea datoriei publice existente și pentru acoperirea deficitului bugetar. Practic, statul împrumută bani pentru a-și susține cheltuielile curente, dar și pentru a rostogoli datorii mai vechi ajunse la scadență. Această practică este frecventă în administrațiile moderne, însă nivelul dobânzilor rămâne un element esențial care influențează sustenabilitatea datoriei pe termen lung.
Dobânzile la care statul se împrumută depind de mai mulți factori, inclusiv inflația, stabilitatea economică și percepția investitorilor asupra riscului. În ultima perioadă, costurile de finanțare au rămas relativ ridicate, ceea ce înseamnă că fiecare împrumut nou pune o presiune suplimentară asupra bugetului public, prin creșterea cheltuielilor cu dobânzile.
Reducerea valorii împrumuturilor comparativ cu alte luni poate indica o încercare de limitare a costurilor sau o adaptare la cererea din piață. Totodată, aceasta ar putea reflecta și o strategie de diversificare a surselor de finanțare, inclusiv prin emisiuni de obligațiuni pe piețele externe sau prin atragerea de fonduri europene.
În ansamblu, politica de împrumut a statului rămâne un indicator important al sănătății economice și al echilibrului fiscal. Evoluția dobânzilor și nivelul datoriei publice vor continua să fie atent monitorizate atât de autorități, cât și de investitori.
Recomandate

Guvernul se pregătește să finanțeze cereri de încă 70 mld. lei la rectificare, pe fondul datoriei în creștere , în condițiile în care a doua rectificare bugetară – considerată cea mai importantă din acest an – vine într-un moment în care statul continuă să se împrumute masiv, potrivit Digi24 . Miza imediată este spațiul fiscal: solicitările ministerelor pentru a doua rectificare ar fi urcat de la 60 de miliarde de lei la aproximativ 70 de miliarde de lei, conform unor surse din Executiv citate de publicație. În paralel, Ministerul Finanțelor trebuie să găsească bani și pentru pensii și să stabilească nivelul majorărilor. Rectificarea bugetară: calendar și presiunea cererilor Guvernul lucrează la a doua rectificare bugetară, care ar urma să fie pregătită până la finalul lunii noiembrie. Purtătorul de cuvânt al Guvernului a anunțat vineri, 20 noiembrie, că majoritatea ministerelor au transmis sumele de care au nevoie, iar săptămâna viitoare ar urma să fie centralizate toate datele. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , declara cu câteva săptămâni în urmă că solicitările ministerelor se ridicau la 60 de miliarde de lei și că nivelul este prea mare pentru capacitatea bugetului. „Este o sumă foarte mare. Nu cred că România îşi permite să aloce sume de o asemenea magnitudine. Cred că trebuie să fim responsabili şi cred că în adâncul sufletului lor, toţi ordonatorii ştiu că acea sumă este un pic exagerată” Între timp, potrivit unor surse din Ministerul Finanțelor citate de Digi24, s-au adunat solicitări suplimentare, care împing totalul spre 70 de miliarde de lei. Efectul în lanț: bugetul pe 2027 și finanțarea pe datorie Pe lângă rectificare, Guvernul schițează și bugetul pentru 2027, care trebuie să includă creșteri de pensii și alte relaxări fiscale promise de PSD, precum reducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru mame. În acest context, finanțarea se face „pe datorie”, pe fondul continuării împrumuturilor statului. Până la finalul anului, Guvernul trebuie să mai atragă de pe piețele interne și externe peste 30 de miliarde de lei, notează Digi24. Publicația mai arată, citând date Profit.ro, că datoria publică este estimată să atingă un nou record: peste 1.300 de miliarde de lei, adică aproximativ 62% din PIB, după o creștere de 3% față de anul trecut. [...]

Ilie Bolojan își justifică mandatul prin presiunea deficitului și a angajamentelor bugetare peste resurse , susținând că a preluat Guvernul într-un context „critic”, cu cheltuieli peste posibilitățile țării și contracte asumate fără acoperire. Declarațiile sunt relatate de Newsweek , pe baza unei conferințe de presă susținute la Sibiu. Fostul premier, în prezent președinte al PNL, spune că nu toate deciziile luate în perioada în care a condus Executivul au produs rezultatele așteptate, dar pune acest lucru pe seama dezechilibrelor dintre angajamentele statului și resursele efectiv disponibile din buget și fonduri europene. Presiunea pe buget: „150 de miliarde în plus” și supracontractări la Transporturi Bolojan invocă două repere care, în lectura sa, au limitat spațiul de manevră al Guvernului: România ar fi cheltuit „150 de miliarde” peste cât își poate permite (fără a detalia în material moneda sau intervalul de timp la care se referă această sumă); pe componenta de Transporturi din PNRR ar fi fost semnate contracte de lucrări de 19,5 miliarde euro (aprox. 97,5 miliarde lei) , în condițiile în care ar fi fost disponibili 5,5 miliarde euro (aprox. 27,5 miliarde lei) . În acest context, Bolojan afirmă că deciziile au fost luate zilnic sub presiunea unor „situații complicate”, iar unele rezultate au fost sub așteptări. „Sigur, totdeauna poţi să iei decizii mai bune, totdeauna poţi să faci mai mult, dar, vă rog să mă credeţi, am făcut tot ce a fost posibil (...) ca România să iasă din această situaţie” Declarația este atribuită de Newsweek agenției News.ro , care a relatat conferința de presă. Ce miză indică Bolojan: deficitul și PNRR Potrivit materialului, fostul premier spune că mandatul său a urmărit trei direcții: respectarea traiectoriei de reducere a deficitului; menținerea echilibrelor financiare pentru a evita blocaje mai grave; maximizarea absorbției fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . În același timp, admite explicit că „nu toate deciziile au ieșit bine”, fără să ofere exemple concrete în textul citat. De ce contează pentru buget și datorie Mesajul lui Bolojan indică o problemă structurală pentru finanțele publice: dacă angajamentele de cheltuieli (inclusiv prin contracte) depășesc resursele bugetare și alocările din PNRR, presiunea se mută fie în tăieri/reeșalonări, fie în finanțare suplimentară prin împrumuturi. Materialul nu oferă detalii despre măsuri punctuale sau despre un calendar al corecțiilor, dar plasează explicit mandatul în logica reducerii deficitului și a evitării blocajelor. [...]

Guvernul avertizează că ieșirea de pe traseul de reducere a deficitului ar putea împinge România spre „junk”. Premierul Luca Niculescu spune, într-o intervenție la TVR, că Executivul încearcă să echilibreze consolidarea fiscal-bugetară cu riscul de tensiuni sociale, potrivit news.ro . Niculescu a anunțat că, în următoarele două-trei săptămâni, ministrul Finanțelor va prezenta situația fiscală și bugetară a țării. Premierul a evitat să spună dacă noul guvern a găsit o „gaură” bugetară, argumentând că este firesc ca Executivul să ceară date pentru a vedea „exact cum arată” finanțele publice. În același context, șeful Guvernului a insistat că România se află într-o perioadă de consolidare fiscală, adică trecerea de la „un deficit care a fost foarte mare” la un deficit care să se încadreze în traseul convenit cu Comisia Europeană . El a spus că un deficit mai mic presupune un proces de tranziție, dar a atras atenția că măsurile de austeritate pot amplifica tensiunile sociale, pe fondul scăderii puterii de cumpărare. „Nu mai poți să vii cu măsuri de austeritate fără să stârnești tensiuni și mai mari (...) dacă ieșim de pe acest traseu, ajustarea va fi și mai dură. Pe scurt, dacă România intră în junk nu va fi bine deloc.” De ce contează: riscul de finanțare mai scumpă dacă ratingul coboară Mesajul premierului leagă direct disciplina bugetară de riscul ca România să ajungă în categoria „junk” (rating nerecomandat investițiilor), scenariu care, în mod obișnuit, se traduce prin costuri mai mari de finanțare pentru stat și presiune suplimentară asupra bugetului. Niculescu nu a avansat cifre și nu a detaliat măsuri concrete, dar a indicat că menținerea traseului agreat cu Comisia Europeană este esențială pentru a evita o ajustare ulterioară „și mai dură”. Ce urmează Potrivit premierului, comunicarea oficială privind situația fiscal-bugetară va veni „relativ curând”, după prezentarea ministrului Finanțelor, estimată în două-trei săptămâni. Abia atunci, spune Niculescu, guvernul va ști „exact cum stăm” și va putea contura mai precis pașii următori ai consolidării. [...]

FMI cere României să continue consolidarea fiscală și indică o țintă de 5% din PIB la deficit în 2027 , avertizând că o pauză în reducerea deficitului ar împinge datoria publică pe o traiectorie „nesustenabilă”, cu potențiale reacții negative din partea piețelor și a agențiilor de rating, potrivit G4Media , care publică un interviu cu Helge Berger , director adjunct al Departamentului European al Fondului Monetar Internațional . Miza: costul finanțării și credibilitatea bugetului pe 2027 În interviu, Berger spune că „urgența absolută” este reducerea deficitului bugetar și că deciziile privind bugetul pe 2027 sunt „decisive”. În opinia sa, piețele financiare sunt „extrem de atente” la construcția bugetară pentru anul viitor, într-un context în care aversiunea globală față de risc este mai ridicată, iar piețele de obligațiuni sunt „mai tensionate”. Oficialul FMI leagă continuarea consolidării fiscale de beneficii directe pentru economie: dobânzi mai mici la finanțarea statului, mai puțină incertitudine privind politica fiscală, mai multă siguranță pentru investitori și, implicit, investiții private mai mari. Recomandarea FMI: ajustare de 1% din PIB și ținte pentru anii următori FMI recomandă o ajustare fiscală de aproximativ 1 punct procentual din PIB, astfel încât deficitul bugetar să ajungă la circa 5% din PIB în 2027 „sau mai jos”, urmată de continuarea consolidării către ținta de 3% din PIB în anii următori. Berger afirmă că, „per ansamblu”, vede „multă hotărâre” din partea guvernului de a continua consolidarea și consideră direcția drept „corectă”. Datoria publică: 62% din PIB la final de an, risc de 70% în 2030 fără măsuri Un punct central al avertismentului FMI este dinamica datoriei publice dacă ajustarea se oprește. Berger spune că, în lipsa unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală în 2027–2029, deficitul ar rămâne ridicat, iar datoria publică ar continua să crească. Potrivit estimărilor invocate în interviu: datoria publică ar urma să ajungă la aproximativ 62% din PIB la sfârșitul acestui an; fără măsuri suplimentare, ar urca la 70% din PIB sau ușor peste în 2030. O astfel de traiectorie „nu este sustenabilă”, iar piețele ar avea „motive de îngrijorare”, avertizează oficialul FMI. Ce opțiuni vede FMI pentru venituri: „toate componentele” trebuie analizate Întrebat ce măsuri ar trebui avute în vedere pentru creșterea veniturilor bugetare, Berger spune că, în contextul importanței consolidării fiscale, „toate opțiunile ar trebui luate în calcul”, iar guvernul ar trebui să analizeze, pentru fiecare sursă de venit fiscal: baza de impozitare; conformarea fiscală (gradul de colectare și respectare a obligațiilor); cotele de impozitare. Implicații și pentru politica monetară: BNR „trebuie să fie pregătită” să crească dobânzile Pe fondul presiunilor inflaționiste, Berger afirmă că banca centrală trebuie să fie pregătită să majoreze dobânzile, urmărind atent evoluția inflației, invocând temeri legate de inflația de bază și de așteptările inflaționiste. În ceea ce privește dezechilibrele externe, el leagă deficitul de cont curent de deficitul bugetar și spune că România se confruntă cu „deficite gemene”, ceea ce reprezintă un risc și întărește necesitatea continuării consolidării fiscale. „Recomandăm o ajustare fiscală de aproximativ 1 punct procentual din PIB pentru a aduce deficitul bugetar la circa 5% din PIB în 2027, sau mai jos, și continuarea consolidării către ținta de 3% din PIB în anii următori.” [...]

România riscă dobânzi mai mari dacă slăbește consolidarea fiscală , iar BNR ar putea fi nevoită să reacționeze în acest context, potrivit Economica , care citează un interviu acordat de Helge Berger , director adjunct al FMI pentru Europa, publicației G4Media. Mesajul central al oficialului FMI este că piețele financiare urmăresc atent bugetul României pentru anul viitor, într-un moment în care aversiunea la risc este mai ridicată, iar piețele globale de obligațiuni sunt „mai tensionate”. În acest cadru, Berger avertizează că România „nu își permite” să oprească politicile de reducere a deficitului, iar banca centrală „trebuie să fie pregătită să majoreze dobânzile” pe fondul presiunilor inflaționiste. Ce cere FMI: încă un pas de ajustare în 2027 În interviul pentru G4Media , Helge Berger spune că guvernul a făcut un „efort remarcabil” în ultimii doi ani, iar deficitul ar fi scăzut cu 2,5 puncte procentuale din PIB în perioada 2025–2026, deși „încă nu” există cifre bugetare finale pentru anul în curs. Recomandarea FMI pentru etapa următoare este explicită: o ajustare fiscală de aproximativ 1 punct procentual din PIB ; obiectivul: deficit bugetar de circa 5% din PIB în 2027 (sau mai jos); apoi continuarea consolidării către ținta de 3% din PIB în anii următori. De ce contează pentru costul creditelor și finanțarea statului Berger leagă direct disciplina fiscală de costul finanțării: continuarea consolidării ar putea fi „recompensată de piețe”, ceea ce s-ar traduce în dobânzi mai mici și mai multă predictibilitate a politicii fiscale. În viziunea FMI, câștigul ar fi dublu: reducerea incertitudinii pentru investitori și, implicit, un impuls pentru investițiile private. În oglindă, mesajul pentru economie este că orice semnal de relaxare fiscală într-un context global mai volatil poate pune presiune pe costurile de împrumut ale statului, cu efecte care se pot transmite mai departe în economie, inclusiv în condițiile de creditare. Ce urmează Potrivit aceleiași surse, FMI se așteaptă la un „semnal clar” că guvernul va continua consolidarea fiscală și în anul viitor. În paralel, avertismentul privind dobânzile indică faptul că, dacă presiunile inflaționiste persistă, banca centrală ar putea fi împinsă să înăsprească politica monetară, ceea ce ar menține costurile de finanțare ridicate pentru debitori. [...]

Guvernul condiționează indexarea pensiilor din 2027 de spațiul bugetar și de datoria publică , iar o primă evaluare a datelor introduse de ministere în platforma electronică va fi discutată în ședința de vineri, 20 noiembrie, potrivit Digi24 . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a evitat să avanseze un procent sau un calendar pentru indexare și a transmis că bugetul nu permite „viraje spectaculoase” nici la venituri, nici la cheltuieli. Nazare a spus că Executivul este în etapa finală de pregătire a bugetului, după ce ordonatorii principali de credite au introdus datele în sistem. În Guvern urmează să fie prezentate situația și un calendar, iar deciziile vor fi luate după discuțiile interne, inclusiv cu premierul. „Suntem în etapa finală de pregătire a bugetului. Ordonatorii au introdus datele și vom prezenta în ședința de Guvern situația, plus un calendar. Toate deciziile le vom lua după discuțiile în Guvern, cu premierul. Sunt decizii și nu mă antepronunț.” Presiunea datoriei publice și riscul de derogări Întrebat dacă există bani pentru indexarea pensiilor și dacă ar fi necesară o derogare de la Legea responsabilității fiscal-bugetare, în contextul în care datoria publică a depășit pragul de 60% din PIB, ministrul a afirmat că Guvernului îi vor fi prezentate atât situația actuală, cât și implicațiile creșterii datoriei. „Vom prezenta o astfel de situație în Guvern și implicațiile pe care le are. Le vom prezenta, cum am prezentat și în cursul verii, evoluțiile și consecințele creșterii datoriei publice.” Nazare a mai indicat că bugetul va ține cont de angajamentele României privind corectarea deficitului și că autoritățile sunt în dialog cu Comisia Europeană . O misiune a Direcției Generale pentru Afaceri Economice și Financiare ar putea veni la București săptămâna viitoare. Prognoze apropiate, dar decizii sensibile pentru rating Ministrul a arătat că Guvernul trebuie să ia în calcul atât prognoza de creștere economică, cât și estimările Comisiei Europene privind deficitul. În material sunt menționate estimări apropiate pentru anul viitor: 1,8% creștere economică în proiecția Comisiei, față de 1,7% în prognoza României, cu o accelerare anticipată în 2028. În același timp, Nazare a legat explicit deciziile bugetare de evaluările agențiilor de rating, care ar urma să vină în ianuarie, februarie și martie, susținând că fiecare măsură adoptată înaintea formei finale a bugetului contează. Ajutor punctual pentru pensionari, doar după calculul costului Întrebat despre posibilitatea unui ajutor acordat o singură dată pensionarilor, care să fie inclus în bugetul pentru 2027, ministrul nu a exclus varianta, dar a condiționat-o de evaluarea impactului financiar și de spațiul bugetar limitat. „Evaluăm fiecare măsură în parte. Dacă se va regăsi printre propunerile pentru buget, o să analizăm impactul.” Declarațiile au fost făcute la Palatul Parlamentului, în marja Bucharest Forum, eveniment organizat de Institutul Aspen România și German Marshall Fund of the United States. [...]