Știri
Știri din categoria Analize financiare
Moody’s a îmbunătățit ratingul Republicii Moldova la B2, de la B3, menținând perspectiva stabilă, potrivit Mediafax, care citează un anunț al Guvernului de la Chișinău. Executivul moldovean susține că este cel mai bun nivel atins în ultimii 25 de ani.
Premierul Alexandru Munteanu a prezentat decizia ca pe un „semnal” de încredere din exterior și a spus că evaluarea este una „independentă, tehnică”, privind modul în care statul își gestionează economia și finanțele.
Conform comunicatului Guvernului, nivelul B2 indică faptul că Republica Moldova se confruntă în continuare cu provocări economice și geopolitice, însă arată o capacitate îmbunătățită de a gestiona riscurile financiare, politice și sociale.
În termeni practici, autoritățile de la Chișinău leagă îmbunătățirea ratingului de un acces mai bun la finanțare internațională, costuri mai reduse pentru împrumuturile externe și o atractivitate mai mare pentru investiții străine și proiecte de dezvoltare.
Premierul a mai afirmat că evoluția reflectă întărirea instituțiilor, „reforme reale”, independență energetică și pași către Uniunea Europeană, punând rezultatul pe seama unei coordonări între instituții și a unor decizii asumate.
Articolul Mediafax nu oferă detalii suplimentare despre calendarul sau condițiile care au stat la baza deciziei Moody’s, dincolo de menținerea perspectivei stabile și de schimbarea ratingului de la B3 la B2.
Recomandate
Standard & Poor’s a confirmat ratingul României la BBB- , dar perspectiva rămâne negativă, potrivit Euronews România , ceea ce păstrează deschis riscul unei retrogradări în următorii ani. Agenția de rating indică faptul că autoritățile au început deja măsuri de reducere a deficitului bugetar, inclusiv creșterea TVA, majorarea accizelor și înghețarea salariilor și pensiilor în sectorul public. În acest context, Standard & Poor’s anticipează că economia ar putea stagna în 2026, pe fondul austerității, al inflației și al prețurilor ridicate la energie, influențate și de conflictul din Orientul Mijlociu. Pe partea de prețuri, inflația este estimată la peste 7% în 2027, cu posibilitatea unei creșteri temporare spre 10%. În paralel, datoria publică este așteptată să continue să urce, iar riscurile politice și întârzierile în atragerea fondurilor europene sunt menționate ca factori care pot apăsa asupra economiei. În același timp, agenția notează că investițiile finanțate din bani europeni rămân principalul sprijin pentru creșterea economică în următorii ani, într-un peisaj în care consolidarea fiscală și costurile ridicate pot limita avansul economic. [...]
Larry Fink avertizează că petrolul la 150 de dolari ar declanșa o recesiune globală , potrivit HotNews.ro , care citează declarațiile făcute de directorul BlackRock pentru BBC, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al volatilității din piețele financiare. Fink, care conduce BlackRock, cel mai mare administrator de active din lume, spune că menținerea Iranului ca „amenințare” și persistența unor prețuri ridicate la energie ar avea „implicații profunde” pentru economia mondială. BlackRock controlează active de 14 trilioane de dolari, fiind unul dintre cei mai mari investitori în numeroase companii globale. În acest context, șeful BlackRock descrie două scenarii. În varianta în care conflictul se soluționează, iar Iranul revine într-o zonă acceptată de comunitatea internațională, prețul petrolului ar putea coborî sub nivelul de dinaintea războiului. În scenariul negativ, el anticipează o perioadă îndelungată cu petrol scump, peste 100 de dolari, „mai aproape de 150 de dolari”, ceea ce ar împinge economia către o „recesiune severă și abruptă”. „Creșterea prețurilor la energie este o taxă foarte regresivă. Îi afectează mai mult pe cei săraci decât pe cei bogați.” Fink susține că statele ar trebui să fie pragmatice în privința mixului energetic, folosind toate sursele disponibile și evitând dependența de o singură soluție. În opinia sa, energia ieftină rămâne esențială pentru creșterea economică și pentru nivelul de trai, iar un episod prelungit cu petrol la 150 de dolari ar putea accelera tranziția către solar și eolian în multe țări. Pe partea de stabilitate financiară, el respinge ideea că piețele ar repeta dinamica dinaintea crizei din 2007-2008, deși există semnale de tensiune, inclusiv limitări ale retragerilor de capital din unele fonduri de credit privat. Fink afirmă că instituțiile financiare sunt mai sigure în prezent și minimizează amploarea problemelor din anumite segmente, pe care le consideră mici în raport cu piața totală. În paralel, directorul BlackRock respinge și teza unei „bule” în investițiile în inteligența artificială, deși admite posibilitatea unor eșecuri punctuale. El leagă însă extinderea inteligenței artificiale de costul energiei, comparând ritmul investițiilor în China cu lipsa de acțiune din Europa și pledând pentru accelerarea investițiilor în surse care pot asigura energie mai ieftină. Într-o declarație pentru BBC, Fink mai spune că inteligența artificială va crea „un număr enorm de locuri de muncă”, în special în meserii tehnice precum electricieni, sudori și instalatori, chiar dacă unele roluri de birou ar putea fi afectate pe măsură ce tehnologia avansează. [...]
Analiștii CFA România estimează inflație de 5,9% și euro peste 5,16 lei în următoarele 12 luni, potrivit BankingNews , în timp ce creșterea economică a României este văzută la doar 0,9% în 2026. Indicatorul de Încredere Macroeconomică al CFA România a urcat în februarie 2026 cu 1,6 puncte, la 48,4 puncte, evoluție pusă exclusiv pe seama îmbunătățirii componentei de anticipații. Componenta care reflectă așteptările pentru următoarele 12 luni a ajuns la 51,2 puncte, în timp ce evaluarea condițiilor curente a rămas aproape neschimbată. „În contextul unor anticipații de continuare a reducerii deficitului bugetar, componenta de anticipații a indicatorului a continuat să se îmbunătățească în luna februarie. În concordanță cu aceste anticipații, s-au redus și ratele anticipate de finanțare a datoriei publice, precum și deficitul bugetar estimat pentru anul curent”, a declarat Adrian Codirlașu , CFA – Președinte al Asociației CFA România. Pe fond, tabloul rămâne fragil: analiștii indică o economie care avansează lent, cu o creștere estimată la 0,9% în 2026. În zona fiscală, deficitul bugetar este anticipat la 6,1% din PIB (față de 7,7% „nivelul actual”, în formularea sursei), însă datoria publică este văzută în urcare la 62% din PIB în următoarele 12 luni. Presiunile pe cursul de schimb rămân ridicate. Aproximativ 81% dintre participanți anticipează deprecierea leului, iar cursul mediu estimat pentru următoarele 12 luni este de 5,1642 lei/euro, peste nivelul actual menționat de sursă, de circa 5,09 lei/euro. În paralel, inflația este așteptată să coboare la aproximativ 5,9% (de la „peste 9%” în prezent), dar să rămână peste ținta BNR , ceea ce sugerează un proces de dezinflație gradual; estimările nu includ, însă, impactul recent al conflictului din Iran, care ar putea amplifica volatilitatea. În ceea ce privește costul finanțării și alte repere urmărite de piață, sondajul CFA România indică următoarele așteptări pentru următoarele 12 luni: ROBOR la 3 luni: 5,17% Randamente titluri de stat: 5,56% (maturitate 5 ani) și 5,93% (maturitate 10 ani) Piața rezidențială: 43% anticipează stagnarea prețurilor, iar 57% consideră că locuințele sunt supraevaluate Sondajul este realizat lunar de Asociația CFA România de peste 14 ani, pe baza răspunsurilor membrilor asociației și ale candidaților pentru nivelurile II și III ale examenului CFA, cu un orizont de anticipație de un an. [...]
Costurile orare cu forța de muncă din România au crescut în trimestrul IV , potrivit SeeNews , care relatează evoluția la nivelul ultimelor trei luni ale anului. Informația este relevantă pentru companii și investitori deoarece influențează direct cheltuielile operaționale și poate afecta deciziile de angajare, prețurile și competitivitatea. Materialul consultat nu include, însă, în fragmentul disponibil, detalii numerice (ritmul de creștere, comparații anuale sau trimestriale), metodologia folosită ori sursa statistică primară. În absența acestor elemente, nu pot fi redate cu acuratețe mărimea creșterii sau sectoarele care au contribuit cel mai mult. În mod obișnuit, astfel de date sunt urmărite îndeaproape în contextul presiunilor salariale și al productivității, inclusiv pentru impactul asupra inflației și asupra costurilor din industrie și servicii. Pentru o evaluare completă ar fi necesare valorile și contextul din articolul integral (de exemplu, dacă este vorba despre costuri totale, care includ contribuțiile angajatorului, sau doar despre salarii). [...]
Războiul din Iran poate declanșa un șoc economic global, cu efecte directe asupra României , avertizează experții Frames într-o analiză publicată de TVR Info . Escaladarea conflictului și extinderea sa regională riscă să provoace o creștere abruptă a prețurilor la energie, blocaje comerciale și un nou val inflaționist la nivel mondial. Punctul critic este Strâmtoarea Ormuz , prin care tranzitează zilnic aproximativ o cincime din consumul global de petrol. Iranul controlează coasta nordică a acestui coridor strategic și a amenințat în repetate rânduri cu blocarea lui. Potrivit analizei, o întrerupere, chiar și temporară, ar bloca navele petroliere și ar genera un șoc imediat pe piețele energetice. Experții Frames conturează două scenarii: Scenariu moderat : afectare parțială a tranzitului, cu petrolul Brent urcând rapid la 80–85 de dolari pe baril. Scenariu pesimist : blocarea totală a strâmtorii și război extins, cu prețuri între 100 și 120 de dolari pe baril. O asemenea creștere ar alimenta inflația globală și ar obliga băncile centrale să mențină sau chiar să majoreze dobânzile, riscând o recesiune profundă. Impactul nu s-ar limita la petrol. Qatarul, unul dintre cei mai mari exportatori de gaze naturale lichefiate, depinde de aceeași rută maritimă. O blocadă ar afecta direct Europa, inclusiv România, unde importurile de gaze rămân semnificative. În paralel, transportul maritim ar deveni mult mai scump. Primele de risc de război pentru nave au crescut de la niveluri simbolice la procente relevante din valoarea vaselor. Pentru un portcontainer de peste 100 de milioane de dolari, costul suplimentar poate ajunge la sute de mii de dolari per traversare. Rutele alternative prin sudul Africii adaugă 10–14 zile de tranzit, afectând lanțurile globale de aprovizionare. Consecințele ar putea include: opriri temporare în producție din lipsă de componente; creșterea prețurilor bunurilor de larg consum; comprimarea marjelor pentru companiile din logistică și retail. Experții recomandă firmelor românești să își regândească lanțurile de aprovizionare și să ia în calcul mutarea producției mai aproape de piețele de desfacere. În același timp, companiile energetice din zone sigure ar putea beneficia pe termen scurt de profituri ridicate. Analiza concluzionează că instabilitatea din Iran nu reprezintă doar o criză geopolitică, ci un posibil declanșator al unui nou ciclu inflaționist global, într-un moment în care economiile abia începuseră să își revină după șocurile recente. [...]
Bernstein estimează că aurul va ajunge la 6.100 dolari uncia până în 2030 , potrivit unei analize publicate de Investing.com , revizuind semnificativ în sus prognozele pe termen lung și indicând o posibilă continuare a raliului susținut de cererea instituțională și de achizițiile băncilor centrale. Noua estimare indică un preț mediu de 4.800 dolari uncia în 2026 și o creștere treptată până la 6.100 dolari în 2030. Analistul Bob Brackett și-a construit scenariul pe un model care corelează prețul aurului cu cererea netă a băncilor centrale și cu fluxurile din fondurile tranzacționate la bursă (ETF), dar și cu traiectoria așteptată a reducerilor de dobândă din partea Rezervei Federale a SUA. Potrivit World Gold Council , citat în analiză, 95% dintre băncile centrale chestionate în 2025 anticipează creșterea rezervelor globale de aur în următoarele 12 luni, iar 73% văd o reducere a ponderii dolarului în următorii cinci ani. Tendința s-a accentuat după 2022, pe fondul diversificării rezervelor valutare. Factorii care susțin scenariul optimist: achiziții consistente ale băncilor centrale, peste nivelurile anterioare anului 2022; creșterea deținerilor ETF din a doua jumătate a anului 2024; așteptările privind cel puțin două reduceri de dobândă în 2026, care istoric au adus randamente medii de peste 6% în anul următor. În paralel, Bernstein a îmbunătățit recomandarea pentru Newmont Corporation la „Outperform” și a majorat prețul țintă al acțiunii la 157 dolari, de la 121 dolari, estimând o creștere cu 26% a EBITDA până la 21,9 miliarde dolari. Revizuirea vine pe fondul unui nou director executiv și al unor perspective operaționale considerate favorabile. Bernstein se alătură astfel unui consens tot mai optimist pe Wall Street. JPMorgan vede aurul la 6.300 dolari la final de 2026 , Bank of America estimează 6.000 dolari în următoarele 12 luni, Goldman Sachs indică 5.400 dolari, iar UBS 6.200 dolari în 2026. Riscurile menționate includ o eventuală încetinire a achizițiilor băncilor centrale și creșterea ratelor reale ale dobânzii, factori care ar putea tempera fluxurile către ETF și presiunea ascendentă asupra prețului. [...]
