Știri
Știri din categoria Analize financiare

Moody’s a îmbunătățit ratingul Republicii Moldova la B2, de la B3, menținând perspectiva stabilă, potrivit Mediafax, care citează un anunț al Guvernului de la Chișinău. Executivul moldovean susține că este cel mai bun nivel atins în ultimii 25 de ani.
Premierul Alexandru Munteanu a prezentat decizia ca pe un „semnal” de încredere din exterior și a spus că evaluarea este una „independentă, tehnică”, privind modul în care statul își gestionează economia și finanțele.
Conform comunicatului Guvernului, nivelul B2 indică faptul că Republica Moldova se confruntă în continuare cu provocări economice și geopolitice, însă arată o capacitate îmbunătățită de a gestiona riscurile financiare, politice și sociale.
În termeni practici, autoritățile de la Chișinău leagă îmbunătățirea ratingului de un acces mai bun la finanțare internațională, costuri mai reduse pentru împrumuturile externe și o atractivitate mai mare pentru investiții străine și proiecte de dezvoltare.
Premierul a mai afirmat că evoluția reflectă întărirea instituțiilor, „reforme reale”, independență energetică și pași către Uniunea Europeană, punând rezultatul pe seama unei coordonări între instituții și a unor decizii asumate.
Articolul Mediafax nu oferă detalii suplimentare despre calendarul sau condițiile care au stat la baza deciziei Moody’s, dincolo de menținerea perspectivei stabile și de schimbarea ratingului de la B3 la B2.
Recomandate

Republica Moldova este prognozată să aibă cea mai rapidă creștere a PIB-ului pe cap de locuitor din lume în perioada 2026–2030, cu 53% , potrivit unei analize prezentate de Economica , pe baza datelor Fondului Monetar Internațional (FMI) folosite de Visual Capitalist. Miza pentru companii și investitori este că o astfel de dinamică, dacă se materializează, poate schimba rapid dimensiunea pieței locale și profilul de risc al economiei. PIB-ul pe cap de locuitor este unul dintre indicatorii utilizați frecvent pentru a aproxima nivelul de trai, deoarece arată câtă producție economică revine, în medie, fiecărui locuitor. Clasamentul citat urmărește țările care ar urma să înregistreze cele mai rapide creșteri ale acestui indicator între 2026 și 2030 și, separat, economiile care ar urma să adauge cel mai mult în termeni absoluți (dolari) la PIB-ul pe cap de locuitor. Ce spune topul bazat pe date FMI În concluziile sintetizate în material, Moldova apare pe primul loc la creșterea procentuală, cu o estimare de +53% în intervalul 2026–2030. În același timp, clasamentele sunt dominate de economii emergente, cu Moldova, Guyana și Turkmenistan în frunte. Publicația mai notează că Islanda, Guyana și Lituania apar în ambele tipuri de clasamente (creștere procentuală și câștiguri absolute), ceea ce sugerează o combinație mai rară: ritm rapid de creștere și plusuri mari ca valoare în dolari pe cap de locuitor. Context: emergentele cresc mai repede procentual, economiile bogate câștigă mai mult în dolari Materialul indică faptul că multe dintre țările cu cele mai rapide creșteri ale PIB-ului pe cap de locuitor sunt economii emergente, iar explicațiile invocate includ un amestec de reforme structurale, exporturi de mărfuri și industrii în expansiune. Este menționat explicit cazul Guyanei , unde sectorul petrolier în creștere rapidă a contribuit la transformarea țării într-una dintre economiile cu cele mai mari ritmuri de creștere. Pe de altă parte, când indicatorul este privit în termeni absoluți (dolari adăugați pe cap de locuitor), în față apar economii mai bogate, precum Liechtenstein, Islanda, Irlanda și Qatar , despre care se preconizează că vor adăuga „zeci de mii de dolari” în perioada 2026–2030. Unde se vede Europa în clasament În top 25 apar și mai multe economii europene, în special din Europa de Est și de Sud-Est. Sunt enumerate Serbia, Albania, Bulgaria, Polonia, Lituania și Estonia , iar explicația generală este legată de integrarea mai profundă cu Uniunea Europeană, creșterea investițiilor și modernizarea economică. Datele prezentate sunt prognoze pentru 2026–2030 și depind de evoluții economice și politice care pot modifica semnificativ traiectoriile estimate. [...]

Europa de Vest concentrează crearea de noi milionari, iar Europa de Est accelerează ca ritm , arată datele citate de HotNews dintr-un raport UBS: în 2025, Franța a adăugat în medie 95 de noi milionari în dolari pe zi, adică aproximativ unul la fiecare 15 minute, în timp ce țări est-europene conduc la capitolul creștere procentuală. La nivel global, aproape un milion de persoane au devenit milionari în dolari în 2025, echivalentul a peste 2.680 pe zi, 112 pe oră sau aproape doi pe minut, potrivit datelor din Global Wealth Report publicat de banca elvețiană UBS și preluate de Euronews.com . Unde se „fabrică” cei mai mulți milionari: avantajul economiilor mari În termeni absoluți, Statele Unite au avut cea mai mare creștere din lume: 441.078 de noi milionari, adică aproape jumătate din totalul global, ceea ce înseamnă o medie de 1.208 pe zi (47 pe oră). În prezent, peste 40% dintre milionarii în dolari trăiesc în SUA – peste 23,6 milioane de persoane dintr-un total global de aproximativ 57,5 milioane. În Europa, contribuția principală vine din economiile mari, unde baza de persoane cu averi ridicate este deja consistentă: Marea Britanie: peste 43.000 de noi milionari în dolari; în medie 118 pe zi; Franța: 32.000 de noi milionari; în medie 95 pe zi (aprox. unul la 15 minute); Spania: 32.000 de noi milionari. Raportul mai arată că Italia și Germania sunt, de asemenea, în top 10 mondial, fiecare cu peste 24.000 de noi milionari. Tradus în ritm zilnic, Italia a adăugat 67 de persoane pe zi, iar Germania 66 pe zi. În ansamblu, Europa de Vest găzduiește puțin sub 15 milioane de milionari în dolari, adică aproximativ 25% din totalul global. De ce Estul crește mai repede: efectul de „prag” și dinamica locală Dacă numărul total de noi milionari e dominat de economiile mari, ritmul de creștere procentuală este mai ridicat în Europa de Est. Primele cinci locuri din topul global al creșterii (dintr-un clasament de 30 de țări) sunt ocupate de state europene, inclusiv membri UE, țări candidate, membri EFTA și Regatul Unit. Conform datelor citate: Lituania: +8% (921 de noi milionari); Turcia: +6,4% (5.650); Letonia: +5,7% (1.131); Ungaria: +5,3% (1.349); Irlanda: +5,2% (9.491). Polonia a avut o rată de creștere de 4%, iar Grecia de 3,5%. Raportul notează că, „într-o anumită măsură”, creșterea numărului de milionari depinde de cât de aproape de pragul de 1 milion de dolari se aflau noii milionari în anul precedent, ceea ce poate amplifica variațiile de la un an la altul. Ce măsoară raportul și ce nu spune despre economie În metodologia UBS, „averea netă” (bogăția) este definită ca valoarea activelor financiare și imobiliare (în principal locuințe) deținute de persoane fizice, minus datoriile acestora. Raportul avertizează că numărul de milionari dintr-o țară nu reflectă automat dimensiunea economiei, puterea economică sau averea medie pe locuitor, fiind influențat și de factori precum deținerea de locuințe, economiile private pentru pensie și stimulentele fiscale pentru economisire și investiții. România nu apare în topul restrâns al primelor 30 de țări din raport, însă analiza menționează că numărul milionarilor în dolari a crescut „peste tot în lume, mai mult ca niciodată”, iar în eșantionul UBS (56 de piețe) nicio țară nu a încheiat 2025 cu mai puțini milionari decât la începutul anului. [...]

UniCredit reduce din nou prognoza de creștere a României, iar economia ar urma să fie cea mai slabă din regiune , pe fondul consolidării fiscale, potrivit HotNews . Estimarea revizuită vine într-un moment în care ajustarea bugetară ( consolidarea fiscală ) apasă asupra ritmului de creștere, iar banca italiană UniCredit Bank indică faptul că România ar urma să aibă „de departe” cea mai redusă dinamică economică din regiune în acest an. În același timp, UniCredit anticipează că leul se va deprecia anul viitor, ceea ce poate însemna presiuni suplimentare pentru companiile și populația cu cheltuieli sau datorii în valută, dar și costuri mai mari pentru importuri. Informațiile sunt preluate de HotNews dintr-un material publicat de Profit.ro, disponibil aici . [...]

Poluarea cu păcură de pe litoralul bulgăresc riscă să lovească direct sezonul turistic , prin costuri de curățare și posibile restricții pe plaje, în condițiile în care autoritățile spun că nu există o sursă activă în larg, iar organizațiile de mediu cer o investigație extinsă, potrivit Economica . Semnalările privind reziduuri negre și lipicioase pe plaje au apărut în jurul datei de 18 iunie, iar o voluntară, Iva Ianceva, a spus că poluarea a fost extinsă pe plajele Silistar și Veleka, în apropierea localității Sinemoreț, și că reapare chiar și după operațiuni de curățare. „Acum două zile făceam curățenie aici, iar noaptea trecută marea a adus din nou păcură la mal”, a declarat ea. Ministerul Mediului și Apelor din Bulgaria a confirmat că a primit zeci de sesizări, iar inspecțiile au identificat bucăți de păcură și alte reziduuri petroliere pe mai multe plaje. Autoritățile locale și concesionarii plajelor au fost instruiți să curețe zonele afectate, ceea ce mută presiunea operațională și financiară către administrarea locală și operatorii de plajă, chiar în plin sezon. Dispută asupra cauzei: „depuneri vechi” versus deversări ilegale Administrația Maritimă susține că nu există, în prezent, o sursă activă de poluare în larg și că materialul ar proveni din „depuneri vechi de produse petroliere și deșeuri”, ridicate de pe fundul mării de valurile puternice și vânt, apoi aduse la țărm. În această logică, autoritățile afirmă că, dacă poluarea nu este recentă, este „obiectiv imposibil” să fie identificat responsabilul. Organizațiile de mediu contestă însă explicația. Hristo Panchev, reprezentant al Greenpeace Bulgaria , a spus presei bulgare că rămân întrebări esențiale fără răspuns. „Dacă poluarea este veche, când s-a produs și de ce nu a fost identificată la timp?”, a întrebat el. Ce verificări cer experții și de ce contează economic Panchev indică drept posibile surse nave care ar deversa ilegal deșeuri în mare, dar și petroliere din așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei. Potrivit aceleiași relatări, experții Greenpeace analizează imagini din satelit cu pete întunecate suspecte în Marea Neagră, inclusiv în apropierea petrolierului sancționat Kairos , aflat încă în largul coastelor Bulgariei după ce ar fi fost abandonat la sfârșitul anului 2025. Totuși, el atrage atenția că imaginile din satelit nu sunt suficiente și cere: analize chimice ale reziduurilor; verificarea navelor care operează în zonă. „Dacă aceste proceduri sunt desfășurate rapid și corespunzător, există șanse ca vinovatul să fie identificat și tras la răspundere”, a spus el. Miza imediată pentru litoralul bulgăresc este dublă: pe termen scurt, costurile și logistica de curățare revin concesionarilor și autorităților locale; pe termen mediu, lipsa unui responsabil identificat poate lăsa fără compensații operatorii afectați și poate prelungi incertitudinea într-o perioadă critică pentru încasările din turism. [...]

Plecarea lui Tobias Adrian din conducerea FMI deschide o tranziție într-o zonă-cheie pentru evaluarea riscurilor financiare globale , într-un moment în care instituția își bazează o parte importantă din mesajele către guverne și piețe pe rapoartele de stabilitate financiară . Informația este relatată de Economica , care notează că Adrian va părăsi funcția pe 31 august. Tobias Adrian conduce Departamentul Piețe Monetare al FMI și a coordonat elaborarea rapoartelor de stabilitate financiară ale instituției, axate pe evaluarea riscurilor macrofinanciare (adică riscuri care pot afecta simultan economia reală și sistemul financiar). Potrivit aceleiași surse, el are dublă cetățenie (Germania–SUA) și a ocupat anterior mai multe poziții în cadrul Rezervei Federale din New York. De ce contează pentru piețe și decidenți Rolul departamentului condus de Adrian este relevant deoarece rapoartele și analizele FMI sunt folosite ca reper de guverne, bănci centrale și investitori pentru a înțelege vulnerabilități sistemice și pentru a calibra politici economice. Plecarea sa implică, cel puțin pe termen scurt, o schimbare de leadership într-o zonă care produce analize cu impact asupra percepției de risc. Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a evidențiat contribuția lui Adrian la activitatea instituției: „Comunitatea FMI a beneficiat semnificativ de pe urma poziţiei de conducere a lui Tobias şi a capacităţii sale de a explica clar analize complexe, de a da sfaturi politice aplicabile”. Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile în material nu reiese cine îl va înlocui pe Tobias Adrian și nici motivul plecării. Data menționată pentru încetarea mandatului este 31 august. Sursa foto indicată în articol este Flickr . [...]

Creșterea burselor a împins averile globale la un nou record , iar efectul se vede direct în numărul tot mai mare de milionari și în concentrarea tot mai puternică a bogăției, potrivit datelor prezentate de Digi24 , care citează un studiu Capgemini preluat de AFP. Capgemini definește persoanele bogate drept cele care dețin peste 1 milion de dolari ce pot fi investiți, fără a include reședința principală. În 2025, numărul acestora a urcat cu 7,9%, până la 25,3 milioane, cu aproape 2 milioane mai mult decât în 2024. În paralel, averea totală a crescut cu 8,7%, până la 98,3 trilioane de dolari, cel mai ridicat nivel și cea mai mare creștere anuală din 2018. Un element-cheie pentru cititorii de business este sursa acestei expansiuni: piețele de capital. Capgemini indică drept motor principal câștigurile legate de inteligența artificială, care au alimentat crearea de avere în cinci dintre cele șase regiuni geografice majore analizate. În același timp, scăderea inflației a contribuit la îmbunătățirea contextului financiar. „Pieţele de capital, sub impulsul câştigurilor legate de inteligenţa artificială, au fost principalul motor al creării de avere în cinci dintre cele şase regiuni geografice majore examinate.” Concentrarea bogăției rămâne ridicată Deși numărul milionarilor crește, studiul arată că distribuția averii rămâne puternic dezechilibrată: 1% dintre persoanele bogate dețin 34,8% din averea totală a acestui grup. Cu alte cuvinte, creșterea piețelor nu se traduce automat într-o „democratizare” a bogăției, ci consolidează, în bună măsură, vârful. Unde se formează cei mai mulți milionari noi Din perspectiva „pepinierelelor” de milionari, Asia-Pacific a avut cea mai rapidă creștere a numărului de milionari, cu 9,4%, pe fondul avansului din sectorul semiconductorilor, cu Japonia și China în frunte. America de Nord a consemnat o creștere de 9,1%, susținută de SUA, care au adăugat cei mai mulți milionari noi în termeni absoluți: +736.000 (9,2%), până la 8,7 milioane. În Europa, după un declin în 2024, numărul milionarilor a crescut cu 6,5%, cu Luxemburg (+13,5%) și Germania (+11,1%) în frunte, înaintea Franței (+2,7%). Africa a crescut cu 4,1%, America Latină cu 0,3%, iar Orientul Mijlociu a fost singura regiune pe minus (-1,4%), afectată în special de scăderea prețului petrolului. Segmentul ultra-bogat accelerează Categoria ultra-bogaților (active de cel puțin 30 de milioane de dolari) a crescut cu 9,4%, până la aproximativ 250.000 de persoane, iar averea lor a urcat cu 9,7%. Studiul a fost realizat în ianuarie, pe un eșantion de 6.510 persoane bogate din America, Europa, Asia-Pacific și Orientul Mijlociu. Pentru companii și investitori, mesajul central este că ciclul de creștere al averilor rămâne strâns legat de evoluția burselor și de temele dominante din piață (în special inteligența artificială), în timp ce geografia noilor averi se mută tot mai mult spre Asia-Pacific și SUA. [...]