Știri
Știri din categoria Inflație
Banca Centrală Europeană anticipează o inflație de până la 3,1% în T2 2026, pe fondul scumpirii energiei în contextul războiului din Orientul Mijlociu, potrivit Economedia, care citează Agerpres și ultimul buletin economic al BCE.
Instituția estimează că, după acest vârf, inflația ar urma să coboare la 2,8% în trimestrul al treilea din 2026, pe măsură ce se diminuează prețurile materiilor prime energetice, evoluție reflectată în cotațiile contractelor futures (instrumente financiare care indică prețuri așteptate pentru livrări viitoare). BCE mai arată că, pe termen scurt, inflația va rămâne peste pragul de 2%.
„Un război prelungit în Orientul Mijlociu ar putea determina o creştere a preţurilor la energie mai mare şi mai de durată decât cea prevăzut în prezent, ceea ce va ridica inflaţia în zona euro”.
Pe partea de politică monetară, BCE a menținut în martie dobânda la facilitatea de depozit la 2%. În interiorul Consiliului de Guvernare, discuțiile au rămas deschise: unii membri au considerat prematură o majorare a dobânzilor la ședința de la finalul lunii aprilie, în timp ce alții au luat în calcul această opțiune.
BCE indică mai multe canale prin care șocul energetic s-ar putea transmite în prețuri: o accelerare a creșterilor salariale ca reacție la scumpirea energiei și posibile întreruperi mai ample ale lanțurilor de aprovizionare. Până acum, banca observă că așteptările de inflație din piețele financiare au urcat semnificativ pe termen scurt, dar pe termen lung rămân aproape de 2%.
În același timp, BCE estimează „un avans modest” al PIB în zona euro în primul trimestru din 2026, pe fondul efectelor războiului asupra piețelor de materii prime, veniturilor reale și încrederii globale. În buletin sunt menționate și tensiunile din energie: prețul țițeiului a crescut cu 84% din 18 decembrie 2025 și a ajuns în jur de 104 dolari/baril după atacurile SUA și Israelului asupra Iranului și represaliile Teheranului; gazele în Europa au urcat cu 98%, într-un context în care stocurile sunt la circa 29% din capacitate.
BCE mai avertizează că zona euro riscă să piardă cote de piață la nivel global, invocând probleme persistente de competitivitate, inclusiv structurale, în condițiile în care exporturile totale au scăzut cu 0,4% în trimestrul al patrulea din 2025.
Recomandate
Războiul din Iran reaprinde riscul de scumpiri în zona euro, iar BCE evită să promită o traiectorie a dobânzilor , pe fondul unui șoc energetic care deja a împins inflația anuală la 2,6% în martie, de la 1,9% în februarie, potrivit Știrile Pro TV . Christine Lagarde , președinta Băncii Centrale Europene (BCE) , a avertizat într-o conferință organizată de Fondul Monetar Internațional că războiul din Orientul Mijlociu „a făcut mult mai nesigure perspectivele” și a creat „riscuri ridicate la adresa inflației”, dar și riscuri negative pentru evoluția economiei. Două canale de transmitere: imediat prin energie, incert pe termen mediu Lagarde a indicat că efectul pe termen scurt asupra inflației este „semnificativ”, în principal prin creșterea prețurilor la energie. Pentru termenul mediu, impactul depinde de durata și intensitatea crizei, ceea ce complică anticiparea evoluției prețurilor și, implicit, deciziile de politică monetară. În evaluările sale, BCE urmărește dacă șocul energetic se propagă în inflația de ansamblu, inclusiv prin salarii și prin așteptările inflaționiste (adică percepțiile firmelor și populației despre scumpirile viitoare, care pot influența prețurile și negocierile salariale). Ce semnal dă BCE înaintea ședinței din 30 aprilie Declarațiile vin înaintea ședinței de politică monetară a BCE programată pentru 30 aprilie. Șefa BCE a spus că instituția este pregătită să intervină dacă situația o va impune, însă nu se angajează dinainte la o anumită traiectorie a dobânzilor. „Dacă ne așteptăm ca rata inflației să devieze semnificativ și persistent de țintă, răspunsul trebuie să fie corespunzător de puternic sau persistent. Altfel, riscul de-ancorării așteptărilor inflaționiste va deveni acut.” În luna precedentă, BCE a menținut dobânzile nemodificate, dar a transmis că monitorizează atent riscurile generate de creșterea prețului petrolului și de evoluțiile economice, fiind pregătită să acționeze dacă va fi necesar. Date și scenarii: inflația peste țintă, dobânzile rămân în joc Datele Eurostat citate în material arată că inflația anuală în zona euro a urcat la 2,6% în martie, iar ținta BCE pe termen mediu rămâne 2%. În acest context, analiștii estimează că banca centrală ar putea majora dobânda de două ori în acest an, pe fondul așteptărilor că inflația va rămâne peste țintă și în perioada următoare. BCE indică, în scenariul de bază, o inflație de 2,6% în acest an, după aproximativ 2% anul trecut. În scenariul nefavorabil, inflația ar putea depăși 4% în a doua jumătate a anului 2026, iar în scenariul sever ar putea trece de 6% la începutul anului viitor, fără o revenire rapidă la țintă. [...]
BNR vede inflația coborând spre țintă abia în 2028 , pe un traseu în care șocurile energetice și riscurile geopolitice pot împinge temporar prețurile în sus, potrivit Agerpres , care citează Raportul trimestrial asupra inflației (mai 2026). Banca Națională a României anticipează că rata anuală a inflației (IPC) va fi de 5,5% la sfârșitul anului curent, va coborî la 2,9% la finele lui 2027 și va ajunge la 2,7% în martie 2028. Un vârf de inflație în iunie 2026, apoi o corecție în trimestrul III În scenariul de bază, BNR indică o majorare a inflației IPC până la 10,3% în iunie 2026, pe fondul traiectoriei cotațiilor futures ale petrolului. Ulterior, în trimestrul III, banca centrală anticipează o „corecție amplă”, de circa 4,6 puncte procentuale, explicată în principal prin efecte de bază: eliminarea din calcul a scumpirilor din iulie–august 2025. La această corecție ar urma să contribuie și o detensionare a piețelor globale ale energiei, precum și persistența unui deficit de cerere agregată pe plan intern. În acest context, BNR notează că ar putea apărea ajustări descendente ale anticipațiilor inflaționiste ale agenților economici, cu efect de sprijin pentru procesul de dezinflație. Consolidarea fiscală, factorul-cheie pentru dezinflație în proiecția BNR Pe restul intervalului de prognoză, banca centrală vede o reducere graduală a inflației, „în principal sub impactul dezinflaționist al procesului de consolidare fiscală”, susținut – dacă se confirmă ipotezele de bază – de normalizarea treptată a condițiilor pe piețele externe și de disiparea influențelor șocurilor anterioare. BNR estimează că presiunile inflaționiste vizibile la nivelul inflației de bază (componenta mai puțin influențată de prețurile volatile) se vor disipa treptat, cu o traiectorie proiectată la 4,8% în decembrie anul curent, 2,5% în decembrie 2027 și 2,2% în martie 2028. Riscuri: energie, Ormuz și un tablou „stagflaționist” Raportul avertizează că escaladarea tensiunilor geopolitice readuce în prim plan riscuri în sens ascendent pentru inflație, iar tabloul macroeconomic este descris ca fiind dominat de riscuri de tip stagflaționist (combinație de inflație ridicată și creștere economică slabă). Pe plan extern, BNR indică posibilitatea amplificării crizei energetice prin prelungirea restricționării traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz și extinderea dificultăților de aprovizionare generate de atacuri asupra infrastructurii critice, inclusiv pentru materii prime strategice. Pe plan intern, menținerea tensiunilor pe piețele energetice internaționale ar putea genera un nou șoc inflaționist. În același timp, BNR arată că, până la mijlocul lui 2027, dinamica anuală a IPC este proiectată la valori mai ridicate decât în raportul anterior, iar pentru finele anului curent prognoza este mai mare cu 1,6 puncte procentuale, în timp ce estimarea pentru decembrie 2027 este similară celei precedente. [...]
BNR avertizează că stabilitatea politică și finanțarea externă devin critice pentru dezinflație și curs , în condițiile în care șocul energetic legat de conflictul din Orientul Mijlociu a întors traiectoria inflației în martie, iar economia încetinește, potrivit Economedia , care relatează declarațiile guvernatorului Mugur Isărescu la prezentarea Raportului asupra inflației . Isărescu a descris o combinație dificilă: pe de o parte, „deviația PIB-ului” este „puternic negativă”, iar restrângerea activității economice „temperează cererea” și ajută la scăderea inflației; pe de altă parte, inflația a fost împinsă în sus de scumpirea țițeiului și de efectele în lanț pe piețele de energie și materii prime, într-un context european în care se discută despre „inflația Ormuz”. Șocul energetic a schimbat trendul, iar BNR își condiționează proiecțiile Guvernatorul a spus că inflația era „în mare măsură descendentă” în primele două luni ale anului, dar s-a inversat în martie, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al creșterii abrupte a prețului la țiței. În evaluarea sa, șocul s-a transmis și către alte segmente: petrol și gaze naturale; îngrășăminte și produse chimice; materii prime agricole și aluminiu. În același timp, „inflația de bază” (componenta mai influențată de cererea internă și de costuri) a decelerat, pe fondul reducerii consumului și al scăderii costului cu forța de muncă, inclusiv prin optimizări de personal în companii, în contextul slăbirii activității economice. Prognoza BNR: 5,5% la final de 2026, dar cu riscuri legate de politică și geopolitică BNR a revizuit în sus prognoza pentru inflația de la finalul lui 2026 la 5,5% , cu 1,6 puncte procentuale peste nivelul de 3,9% din raportul din februarie, pe fondul șocului energetic, conform informațiilor din articol (cu trimitere la o analiză Economedia pe aceeași temă). Isărescu a indicat și o traiectorie cu creșteri lunare mici în perioada imediat următoare, dar a subliniat că proiecțiile sunt „strict condiționate” de ipoteze privind implicațiile conflictului din Orientul Mijlociu și de „revenirea la stabilitate politică și guvernamentală”, adică formarea unui guvern. Cursul și rezervele: BNR spune că intervențiile au fost mai mici, dar piața rămâne sensibilă Guvernatorul a respins ideea că BNR ar fi „ținut cursul artificial” în sensul menținerii lui „prea sus”, argumentând că evoluția rezervelor internaționale arată contrariul. El a spus că rezervele au crescut cu 40 de miliarde de euro în ultimii cinci ani, „adică s-au dublat”, iar intervențiile au urmărit, în principal, evitarea unei aprecieri excesive a leului. Totodată, Isărescu a afirmat că, față de aprilie–mai anul trecut, intervențiile au fost „mult mai mici” și că „cursul se pare că și-a găsit un nivel de echilibru”, ceea ce ar permite „o flexibilitate mai mare” — însă condiționat de continuarea corecției fiscale și de stabilitatea politică. „Piețele sunt foarte sensibile la ambii factori: stabilitate politică – să avem cât mai repede un guvern și continuarea corecției fiscale.” Mesaj pentru politica fiscală: fără reduceri de taxe, risc de penalizare din partea piețelor În sesiunea de întrebări și răspunsuri, guvernatorul a insistat că România nu ar avea nevoie de „noi taxe”, dar a avertizat împotriva reducerilor de impozite înainte de atingerea obiectivelor fiscale, invocând riscul de pierdere a credibilității și de reacție negativă a piețelor. El a legat explicit stabilitatea cursului și spațiul de manevră al politicii economice de continuarea corecției fiscale și de evitarea mesajelor contradictorii în spațiul public, într-un moment în care „nu numai faptele strică, ci și vorbele”. Ce contează pentru companii și investitori Din declarațiile guvernatorului rezultă două idei cu impact direct în economie: dezinflația depinde tot mai mult de factori externi (energie, geopolitică) și de stabilitatea internă (guvern, politici fiscale coerente); finanțarea externă și investițiile — mai ales cele care nu cresc deficitele externe, cum sunt granturile — sunt văzute ca principal motor pentru a evita un scenariu de stagnare cu inflație ridicată. În acest cadru, Isărescu a avertizat că prelungirea crizei politice „nu va fi bine” și că piețele pot reacționa rapid dacă percep derapaje sau incoerență în politica fiscală. [...]
BNR avertizează că șocul energetic din Orientul Mijlociu („inflația Ormuz”) a întors inflația în sus și a forțat o revizuire în creștere a prognozei pentru 2026 , pe fondul scumpirii petrolului și al efectelor în lanț în economie, potrivit Adevărul , care redă declarațiile guvernatorului Mugur Isărescu . Isărescu spune că traiectoria descendentă a inflației „s-a inversat în martie” din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, iar creșterea prețului la țiței a alimentat presiuni inflaționiste în Europa. În acest context, guvernatorul a folosit termenul de „inflația Ormuz” pentru a descrie șocul transmis prin energia mai scumpă către alte piețe, inclusiv îngrășăminte și materii prime. „Se vorbește în toată Europa de inflația Ormuz, care a generat un șoc amplu la nivelul pieței de petrol și gaze naturale, cu efecte pe piețele de îngrășăminte, produse chimice, materii prime agricole și aluminiu.” Efectul economic: scumpiri pe lanțul de producție și presiune pe costuri Mesajul BNR este că tensiunile din zona Strâmtorii Ormuz nu se opresc la carburanți. Potrivit guvernatorului, scumpirea energiei se propagă către: îngrășăminte (Isărescu afirmă că „a crescut foarte mult prețul îngrășămintelor”); produse chimice; materii prime agricole; aluminiu. În paralel, Isărescu a arătat că „inflația de bază” (componenta asupra căreia politica monetară poate influența mai eficient) a continuat să încetinească, pe fondul reducerii cererii de consum și al temperării costurilor salariale. Ajustarea prin consum și salarii: „social nu este plăcut” Guvernatorul a legat temperarea inflației de încetinirea consumului și de evoluția costurilor cu forța de muncă, dar a admis costul social al acestei ajustări, inclusiv prin deteriorarea salariilor în termeni reali. „Din punct de vedere social nu este plăcut să ai o stabilitate a salariilor și o deteriorare în termeni reali a salariilor. Dar ne ajută în lupta cu inflația.” În aceeași logică, Isărescu a spus că scăderea din comerțul cu amănuntul contribuie la temperarea inflației, deși este „social dureros”. Prognoza BNR: inflație mai mare la final de 2026, cu incertitudini legate de conflict și politică BNR a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026 la 5,5% , de la 3,9% anterior, și anticipează 2,9% la sfârșitul lui 2027, conform datelor prezentate de guvernator. Isărescu a insistat că proiecțiile sunt condiționate de ipoteze privind evoluția conflictului din Orientul Mijlociu și de revenirea la „un minim de stabilitate politică și guvernamentală”. Totodată, guvernatorul a avertizat că economia depinde tot mai mult de finanțarea externă și de continuitatea politică, iar „criza politică nu ajută” în menținerea încrederii investitorilor. Ce urmează: model de creștere mai puțin bazat pe consum În perspectiva BNR, România are nevoie de o schimbare a modelului de creștere economică, cu o pondere mai mare a investițiilor și una mai mică a consumului, pentru a limita dezechilibrele externe și presiunile inflaționiste. Isărescu a mai indicat drept semnale pozitive scăderea deficitului comercial (mai ales în semestrul al doilea din 2025) și reducerea soldului contului curent, precum și o posibilă contribuție favorabilă a agriculturii, dacă anul agricol rămâne bun. [...]
BNR a urcat la 5,5% prognoza de inflație pentru finalul lui 2026, pe fondul unui șoc energetic legat de conflictul din Orientul Mijlociu, ceea ce împinge în sus așteptările privind costurile pentru companii și puterea de cumpărare în următoarele trimestre, potrivit Economedia . BNR estimează că rata anuală a inflației (IPC) va fi de 5,5% la sfârșitul lui 2026, cu 1,6 puncte procentuale peste nivelul de 3,9% anticipat în Raportul asupra inflației din februarie. Banca centrală leagă „întreruperea temporară a dezinflației” de scumpirea energiei, cu efecte care „se vor propaga în economie pe parcursul următoarelor trimestre”. De ce contează revizuirea: energia reaprinde presiunile în economie Conform explicațiilor din raport, peste efectele directe ale energiei încep să se suprapună influențe indirecte, vizibile mai ales în inflația de bază ( CORE2 ajustat – indicator care exclude prețurile administrate și pe cele volatile, pentru a surprinde tendința de fond a scumpirilor). BNR vede presiuni inflaționiste „vizibile” în trimestrul II 2026, iar o scădere mai consistentă a prețurilor este anticipată abia din trimestrul III 2026. Când ar putea apărea „corecția” și ce o susține Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu , a indicat că din vară ar urma să dispară din calcule efectele de anul trecut ale liberalizării prețului la energie și ale creșterii TVA și accizelor, ceea ce ar reduce mecanic rata anuală a inflației. „Va crește până prin iulie, nici noi nu știm exact, probabil se va duce până la 11%. (…) Iar în iulie, august, septembrie, să avem deja inflație de 6% și spre sfârșitul anului 5 și ceva” Isărescu a descris această mișcare drept o „corecție statistică” (efect de bază), dar a argumentat că și menținerea inflației ridicate a avut o componentă similară, legată de comparația cu lunile anterioare. În scenariul BNR, scăderea din a doua parte a anului ar fi sprijinită de: efecte de bază favorabile , odată cu ieșirea din calcul a șocurilor din iulie–august 2025 (liberalizarea pieței de electricitate și majorarea impozitelor indirecte); deficit de cerere , pe fondul scăderii consumului intern, influențată de pierderea puterii de cumpărare și de incertitudinile geopolitice. Ținta BNR rămâne pentru 2027, dar cu incertitudini mari Pe termen mai lung, banca centrală a păstrat neschimbată proiecția: inflația ar coborî la 2,9% în decembrie 2027 , nivel care ar readuce indicatorul în intervalul țintit de BNR. Totuși, Isărescu a avertizat că prognoza depinde de ipotezele privind evoluțiile din Orientul Mijlociu și de revenirea la stabilitate politică și guvernamentală („România să aibă Guvern”). În plus, guvernatorul a spus că este posibil ca inflația să crească și în Europa, ceea ce ar putea schimba comparațiile la nivelul UE. „S-ar putea să nu mai fim în toamnă chiar campioni la inflație, ne dorim acest lucru, nu depinde numai de noi” Pentru context suplimentar, Economedia a publicat și o relatare din prezentarea guvernatorului BNR a Raportului asupra inflației: Economedia . [...]
Mario Draghi leagă lupta cu inflația de supraviețuirea monedei unice , argumentând că stabilitatea prețurilor devine irelevantă dacă piețele ajung să creadă că euro poate dispărea, potrivit Ziarul Financiar , care relatează despre intervenția sa de la Timișoara privind momentul „Whatever it takes”. În relatarea publicației, Draghi explică rațiunea din spatele mesajului care a calmat piețele în criza zonei euro : investitorii „credeau că euro va dispărea”, iar reacția a fost una menită să restabilească încrederea în moneda unică. Din această perspectivă, el pune în prim-plan rolul monedei ca ancoră pentru stabilitatea economică și, implicit, pentru controlul inflației. De ce contează pentru inflație: „stabilitatea prețurilor” depinde de moneda însăși Ideea centrală transmisă, așa cum este redată de Ziarul Financiar, este că mandatul de stabilitate a prețurilor nu poate fi separat de credibilitatea monedei. Draghi formulează explicit această legătură prin întrebarea: „Ce fel de stabilitate a prețurilor mai menții dacă nu mai ai monedă?”, sugerând că, în condiții de criză existențială a monedei, prioritatea devine evitarea ruperii mecanismelor de transmisie financiară care alimentează volatilitatea și scumpirile. Context: comparația cu anii ’70 și rolul euro În același material, Draghi susține că Europa este „într-o poziție mai bună decât în criza petrolului din anii ’70 pentru că avem euro”, indicând că existența monedei unice oferă un cadru mai robust de răspuns la șocuri majore față de perioada în care statele acționau cu monede naționale separate. Ce urmează: digitalizarea ca factor în „învingerea” inflației Ziarul Financiar mai notează și o afirmație a lui Draghi potrivit căreia „inflația va fi învinsă prin accelerarea digitalizării”, însă articolul disponibil în extras nu include detalii despre mecanismele concrete sau un calendar al acestui proces. În lipsa acestor elemente, rămâne de urmărit în ce măsură această teză este legată de politici publice specifice sau de tendințe structurale din economie. [...]
