Știri
Știri din categoria Politică monetară

BNR a cheltuit în martie peste 1 miliard de euro pentru a apăra leul în fața turbulențelor de pe piețele globale generate de conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit Economedia, care citează Bloomberg.
Intervenția a avut loc în contextul în care România operează un regim monetar de „flotare controlată”, adică banca centrală lasă cursul să se miște, dar intervine pentru a-l menține într-un interval care nu este făcut public. În acest cadru, leul este folosit ca „ancoră” pentru stabilitatea economică, în timp ce autoritățile încearcă să îmbunătățească finanțele publice și să reducă inflația, menționată în articol ca fiind „aproape 10%”.
Șocul geopolitic asociat războiului din Iran a alimentat o vânzare masivă pe piețele dezvoltate și emergente, pe fondul scumpirii petrolului și al temerilor privind o nouă accelerare a inflației, respectiv o încetinire economică. În acest context, mai multe bănci centrale din economii emergente, inclusiv India și Indonezia, și-au intensificat apărarea monedelor prin intervenții directe și alte măsuri.
În România, obligațiunile de stat au scăzut în linie cu alte piețe după începerea conflictului, însă leul a rămas relativ stabil. Conform informațiilor citate, moneda națională s-a depreciat cu doar 0,1% față de euro în martie.
„Banca centrală de la București a declarat că nu comentează activitățile pieței.”
Articolul mai notează că volatilitatea curentă este comparabilă cu turbulențele din timpul crizei politice de anul trecut, dar că presiunea asupra monedei se menține de mai mult timp, fără ca finalul ei să poată fi anticipat, potrivit uneia dintre sursele citate.
În același timp, prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, a spus că rezervele valutare ale României sunt la un nivel record de 67 de miliarde de euro, pe care l-a descris drept „nivel adecvat” pentru a funcționa ca ancoră în perioade incerte. Rezervele totale sunt de aproximativ 80 de miliarde de euro, incluzând aurul.
Elementele-cheie din informațiile prezentate:
Recomandate

Datele publicate de BNR la început de martie 2026 conturează o piață monetară stabilă, dar ferm ancorată într-un regim restrictiv. Mișcările zilnice sunt marginale, însă semnalul de fond este clar: costul banilor rămâne ridicat, iar segmentul lung al curbei randamentelor începe să încorporeze prime de risc suplimentare. ROBOR și piața monetară: stabilitate la niveluri restrictive ROBOR 3M a urcat la 5,76%, iar 6M la 5,79%, în timp ce 12M rămâne la 5,92%. Variațiile sunt de doar 1 punct de bază, dar poziționarea aproape de 6% confirmă că piața nu pricează reduceri de dobândă în trimestrul următor. Scadență 02.03.2026 03.03.2026 1M 5,64% 5,65% 3M 5,75% 5,76% 6M 5,78% 5,79% 12M 5,92% 5,92% Diferența față de facilitatea de depozit (5,50%) arată că lichiditatea nu este excesivă, dar nici tensionată. Este un echilibru controlat. Lichiditatea interbancară: volum în creștere, fără presiune pe dobândă Indicator Feb. 2026 (medie) 2 martie 2026 Stoc mediu zilnic 2.360 mil. lei 2.401 mil. lei Tranzacții zilnice 444 mil. lei 819 mil. lei Rata medie 5,68% 5,68% Volumul tranzacțiilor aproape s-a dublat față de media lunii februarie, dar rata a rămas identică. Aceasta este o indicație clară că sistemul bancar are lichiditate funcțională, fără presiuni de funding. Titluri de stat: curbă în mișcare ascendentă Segmentul lung transmite un mesaj mai relevant decât piața monetară. La ultimele licitații: Scadență Randament mediu 2030 ~6,08–6,09% 2040 ~6,64% În paralel, randamentul de referință la 10 ani a urcat de la 6,32% la 6,49% în câteva zile. Avem o deplasare ascendentă a curbei și o ușoară accentuare a pantei. Aceasta sugerează: creșterea primei de termen ajustarea anticipațiilor privind inflația percepție mai prudentă asupra riscului fiscal Pe termen scurt, BNR controlează partea frontală a curbei. Pe termen lung, piața începe să ceară o compensație mai mare. Politica monetară: fără spațiu imediat de relaxare Dobânda-cheie rămâne la 6,50%, cu coridor 5,50% – 7,50%. IRCC este la 5,68%. Transmisia monetară este complet funcțională, iar costul creditării rămâne ridicat pentru populație și companii. În lipsa unei dezinflații accelerate, reducerea dobânzii-cheie în următoarele luni pare improbabilă. Concluzie Piața monetară este stabilă, dar nu relaxată. Curba randamentelor urcă pe segmentul lung, iar investitorii cer o primă suplimentară pentru maturități îndepărtate. Mesajul agregat al datelor este unul de prudență: regimul restrictiv continuă, iar scenariul de bază rămâne „dobânzi ridicate pentru mai mult timp”. [...]

Piața monetară rămâne ancorată la dobânzi ridicate, iar curba randamentelor indică prudență pe termen lung , potrivit celor mai recente date publicate de BNR la 24 februarie 2026 . Deși indicatorii s-au stabilizat, nu există încă semnale clare de relaxare monetară accelerată. 1. ROBOR și ROBID – stabilitate în jurul pragului de 6% Ratele interbancare arată o consolidare a dobânzilor pe termen scurt și mediu, cu variații minime față de ziua anterioară. Rate ROBOR (24.02.2026) Scadență ROBOR (% p.a.) O/N 5,64 1 lună 5,67 3 luni 5,77 6 luni 5,81 12 luni 5,97 ROBOR la 3 luni, reper pentru majoritatea creditelor în lei acordate companiilor, rămâne la 5,77%, iar cel la 12 luni se apropie de 6%. Diferența dintre 3M și 12M indică anticipații de menținere a dobânzilor la niveluri ridicate în următoarele trimestre. IRCC (T3 2025) este 5,68%, foarte apropiat de ROBOR 3M, ceea ce înseamnă că povara creditelor populației rămâne consistentă. Dobânda-cheie BNR este 6,50%, cu facilitatea de creditare la 7,50% și cea de depozit la 5,50%. Piața evoluează confortabil în interiorul coridorului monetar. 2. Titluri de stat – finanțare peste 6% pe termen lung Ministerul Finanțelor continuă să atragă sume importante la randamente ridicate, în special pentru maturități lungi. Ultimele licitații (piața primară) Scadență Valoare adjudecată (mil. lei) Randament mediu (% p.a.) Cupon (%) 26 apr. 2028 850,0 5,87 6,30 30 oct. 2033 863,0 6,28 7,20 Randamentul de 6,28% pentru scadența 2033 arată că investitorii solicită o primă de risc semnificativă pentru maturități lungi. Curba rămâne ascendentă, ceea ce reflectă incertitudini legate de deficitul bugetar și perspectivele fiscale. Rate de referință (fixing 23.02.2026 – BID) Maturitate Randament (% p.a.) 3 ani 5,97 5 ani 6,09 10 ani 6,36 Diferența de aproape 40 puncte de bază între 3 și 10 ani sugerează că piața nu vede o reducere rapidă a dobânzilor structurale. 3. Lichiditatea interbancară – volum moderat, cost stabil Fluxurile din piața monetară indică un echilibru relativ, fără tensiuni acute de finanțare. Piața interbancară – 23 februarie 2026 Indicator Valoare Volum mediu zilnic tranzacții 493,4 mil. lei Rată medie tranzacții 5,53% Stoc mediu zilnic 2.160,4 mil. lei Rată medie stoc 5,68% Comparativ cu media din ianuarie, se observă o ușoară scădere a volumelor, însă dobânzile rămân stabile. Aceasta sugerează că BNR gestionează eficient lichiditatea, fără presiuni suplimentare în sistem. Concluzie: echilibru controlat, dar fără spațiu amplu de relaxare Indicatorii monetari arată o piață stabilă, dar rigidă în jurul pragului de 6%. Costurile de finanțare pentru stat rămân peste acest nivel pe termen lung, iar dobânzile interbancare nu indică o relaxare iminentă. Pentru companii, mediul rămâne unul de finanțare relativ scumpă. Pentru populație, IRCC și ROBOR sugerează rate ale creditelor încă ridicate. În absența unei scăderi accelerate a inflației sau a unei consolidări fiscale credibile, spațiul pentru reducerea dobânzii-cheie pare limitat pe termen scurt. [...]

Mugur Isărescu respinge ideea unei creșteri economice bazate pe facilități fiscale pe termen lung și avertizează că România se află într-o situație economică „fragilă”, potrivit Agerpres . Guvernatorul Băncii Naționale a României a declarat, miercuri, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației, că nu susține o strategie de creștere economică fundamentată pe facilități fiscale acordate pe 10-20 de ani. „Dacă creșterea economică înseamnă din nou facilități fiscale, eventual pereniale, eu personal nu o susțin” , a afirmat Isărescu. El a explicat că BNR a ales să păstreze rata dobânzii de politică monetară, fără a o înăspri, dar nici a o reduce, pentru a evita transmiterea unui semnal că inflația nu mai este o prioritate. Potrivit guvernatorului, o înăsprire accentuată ar fi redus inflația mai rapid, însă ar fi generat o recesiune severă. România a înregistrat o recesiune tehnică – două trimestre consecutive de scădere a PIB – însă, pe ansamblul anului trecut, economia a crescut cu 0,6%, față de 0,9% în 2024, evitând o contracție anuală. „Mergem pe o gheață destul de subțire”, a spus Isărescu, subliniind fragilitatea contextului economic. Guvernatorul a arătat că reducerea consumului, vizibilă inclusiv în HoReCa, trebuie compensată prin investiții publice consistente. Totuși, a avertizat că: volumul consumului este de câteva ori mai mare decât cel al investițiilor; pentru a compensa scăderea consumului, investițiile ar trebui să crească cu două cifre; efectele investițiilor publice apar în timp, în timp ce scăderea consumului se reflectă imediat în PIB. În opinia sa, investițiile publice sunt „singurele care pot da creștere economică fără să genereze inflație și dezechilibre externe”, însă contextul rămâne delicat pentru 2026. [...]

Banca Națională a României intră în 2026 cu un mesaj hotărât: inflația scade, dar lent, iar costul dezinflației este o economie care funcționează sub potențial. În Raportul asupra inflației – februarie 2026 , instituția confirmă că rata anuală a IPC a încheiat 2025 la 9,69%, ușor sub nivelul din septembrie, însă încă departe de ținta de 2,5% ±1 pp. În același timp, Consiliul de administrație a decis menținerea ratei cheie la 6,50%, semnalând că mixul actual – fiscal restrictiv, monetar prudent – este considerat adecvat în acest stadiu al ciclului. Inflația: dezinflație tehnică în 2026, revenire în țintă abia în 2027 Proiecția centrală indică o traiectorie descendentă cu sincope. BNR anticipează 9,2% în martie 2026, o revenire temporară spre 9,8% în T2 (efecte de bază la energie), urmată de o corecție amplă în T3, când ies din calcul șocurile fiscale și liberalizarea energiei din vara lui 2025. La final de 2026, IPC ar ajunge la 3,9%, iar în decembrie 2027 la 2,9%. Practic, reintrarea în intervalul țintei este împinsă spre T2 2027, ușor mai târziu decât se estima anterior. Inflația de bază (CORE2 ajustat) rămâne mai încăpățânată: 8,5% în decembrie 2025, cu o scădere graduală spre 4,0% la final de 2026 și 2,1% în 2027. BNR admite că majorarea TVA și accizelor din august 2025 a generat efecte mai ample decât o simplă transmitere contabilă, inclusiv prin rotunjiri de preț și ajustări întârziate în servicii. Pentru un analist financiar, mesajul e limpede: dezinflația vine în principal din efecte de bază și din cerere slabă, nu dintr-o normalizare rapidă a structurii prețurilor. Cererea internă, principalul canal de transmisie Economia a intrat tehnic în contracție în T3 2025 (-0,2% trimestrial), iar deficitul de cerere agregată s-a adâncit. BNR vede stagnare și la început de 2026, pe fondul consolidării fiscale și al erodării venitului real. Consumul privat încetinește, investițiile devin principalul motor – sprijinite de fonduri europene – iar exportul net ar putea avea contribuție marginal pozitivă în 2026. Deficitul bugetar s-a redus la 7,6% din PIB în 2025, de la 8,7% în 2024. Corecția fiscală este însă explicit recunoscută ca fiind costisitoare în termeni de creștere. În limbaj de piață: BNR și Ministerul Finanțelor joacă un joc coordonat de „hard landing controlat”. Politica monetară: stabilitate, nu experiment Rata de politică monetară rămâne la 6,50%, cu facilitățile la 7,50% (Lombard) și 5,50% (depozit). Argumentul central: șocurile din 2025 au fost preponderent de ofertă (energie, taxe), iar o înăsprire suplimentară ar fi comprimat și mai mult activitatea fără efecte rapide asupra inflației. Dobânzile interbancare au coborât ușor în T4 2025, randamentele titlurilor de stat pe termen lung au atins minimele ultimelor 12-14 luni, iar cursul leu/euro a avut o tendință moderat ascendentă, cu volatilitate controlată. Mesajul pentru investitori: BNR încearcă să evite destabilizarea pieței de titluri, în timp ce menține ancora antiinflaționistă. Riscuri: energie, fiscal, geopolitic Raportul subliniază trei zone de risc: liberalizarea completă a pieței gazelor (amânată pentru casnici până în 2027); eventuale măsuri fiscale compensatorii care ar relaxa prematur consolidarea; volatilitatea prețurilor la energie și tensiunile geopolitice. În plus, BNR recunoaște explicit că a subestimat anterior persistența inflației de bază și impactul măsurilor fiscale din 2025. E un exercițiu de transparență rar întâlnit în regiune și relevant pentru credibilitate. În esență, banca centrală pariază pe faptul că disciplina fiscală și cererea slabă vor face „munca murdară” a dezinflației. Dobânzile nu scad pentru că inflația nu este încă structural rezolvată, dar nici nu cresc pentru că economia deja încetinește vizibil. Pentru 2026, scenariul de bază rămâne unul de dezinflație lentă, creștere modestă și volatilitate gestionată – un echilibru fragil, dar calculat. [...]

Lichiditatea din piața monetară rămâne ridicată, iar randamentele pe termen lung se stabilizează sub 6,5% , potrivit datelor transmise de Banca Națională a României . Setul de informații publicat la 18 februarie 2026 indică o ușoară comprimare a cotațiilor ROBOR pe scadențe medii, în paralel cu o curbă a randamentelor încă înclinată pozitiv, semn că piața anticipează menținerea unei politici monetare restrictive pe termen scurt, dar fără presiuni suplimentare majore. 1. Piața monetară: stabilizare în jurul ratei-cheie ROBOR vs. dobânda de politică monetară Dobânda-cheie este 6,50%, iar coridorul facilităților permanente rămâne 5,50% – 7,50%. Cotațiile interbancare se poziționează sub rata-cheie, reflectând un excedent de lichiditate. Scadență ROBOR 17 feb. ROBOR 18 feb. Variație 3M 5,81% 5,80% -0,01 pp 6M 5,85% 5,84% -0,01 pp 12M 6,03% 6,01% -0,02 pp Interpretare: piața monetizează deja o primă de risc redusă, iar spread-ul față de facilitatea de creditare (7,50%) sugerează absența tensiunilor de funding. IRCC pentru T3 2025 este 5,68%, ceea ce va ancora costurile creditelor populației în trimestrele următoare sub nivelul ROBOR la 3 luni. 2. Lichiditate și tranzacții interbancare Volumul mediu zilnic al depozitelor a scăzut în 17 februarie la 339,7 mil. lei, față de media din ianuarie (505,3 mil. lei), iar rata medie a coborât la 5,52%. Această dinamică indică: normalizarea fluxurilor de numerar post-început de an; o poziție structurală confortabilă a sistemului bancar; presiune redusă pe piața repo, unde ultimele operațiuni BNR (la 6,50%) confirmă rolul ratei-cheie drept pivot al curbei scurte. 3. Piața titlurilor de stat: cerere solidă pe maturități lungi La licitațiile din 18 februarie 2026: Scadență Valoare totală Randament mediu Cupon iulie 2031 616,8 mil. lei 6,11% 7,65% iulie 2040 421,7 mil. lei 6,64% 7,25% Randamentele sub nivelul cupoanelor indică tranzacționare peste paritate (prețuri >100), ceea ce semnalează apetit investițional consistent și aplatizarea segmentului lung al curbei. Pe piața secundară, fixing-ul la 10 ani a coborât la 6,42% (BID), în scădere față de 6,45% cu o zi înainte. Curba rămâne ascendentă (6 luni: 5,84% vs. 10 ani: 6,42%), reflectând o primă de termen moderată. 4. Piața valutară: echilibru al fluxurilor Volumul total mediu zilnic în ianuarie 2026 a fost 3,44 mld. euro, relativ stabil față de decembrie. Diferența redusă între cumpărări și vânzări sugerează absența unor presiuni direcționale asupra cursului. Concluzie de analist Indicatorii sugerează un regim de politică monetară „higher for longer”, dar fără stres de lichiditate. Elemente-cheie: ROBOR sub rata-cheie → lichiditate excedentară; randamente suverane în ușoară comprimare → percepție de risc stabilă; volum solid pe piața secundară (4,93 mld. lei în 17 feb.) → piață funcțională și adâncă. În absența unui șoc extern sau a unei deteriorări fiscale, scenariul de bază rămâne unul de stabilitate a costurilor de finanțare pe termen scurt, cu posibilă aplatizare suplimentară a curbei dacă inflația continuă traiectoria descendentă în 2026. [...]

BNR este așteptată să mențină dobânda-cheie la 6,50% marți , însă mesajul guvernatorului Mugur Isărescu ar putea pregăti piața pentru o scădere a dobânzilor în lunile următoare, potrivit cursdeguvernare . Miza ședinței nu este atât decizia în sine, cât semnalele din comunicare și din Raportul asupra inflației, pe care BNR îl publică după ședință, împreună cu noile prognoze. Contextul rămâne complicat: inflația a fost din nou aproape de două cifre în ianuarie (9,6%), pe fondul scumpirilor asociate creșterii fiscalității (TVA, accize și taxarea capitalului), cu efecte aplicate de la 1 ianuarie 2026. În același timp, analiștii citați indică o economie în stagnare și o slăbire a condițiilor interne, ceea ce crește presiunea pentru reluarea relaxării monetare (adică reducerea dobânzii de politică monetară). BCR (Erste) vede mai mult spațiu pentru ca BNR să semnalizeze reluarea ciclului de scădere a dobânzilor în următoarele două trimestre, posibil chiar din mai, pe fondul așteptărilor de temperare a inflației din vară și al scăderii dobânzilor din piață. În analiza citată, banca a urcat prognoza de inflație pentru finalul lui 2026 la 4,4% (de la 3,7%), invocând inclusiv evoluțiile prețurilor internaționale la mărfuri și riscurile legate de prețurile reglementate. „Noi, până în prezent, nu avem decât un singur element care ne-ar putea pune pe masa discuțiilor, în viitor, o eventuală reducere a ratei de politică monetară, și anume faptul că ROBOR-ul a coborât sub rata de politică monetară. Este un semnal bun”, a afirmat atunci Isărescu. Semnalele urmărite de piață pentru o scădere a dobânzilor se leagă, în principal, de combinația dintre dezinflație și încetinirea economiei, dar și de transmisia dobânzilor în creditare. Din informațiile prezentate în articol, reperele invocate de analiști includ: menținerea dobânzii-cheie la 6,50%, nivel stabilit la mijlocul lui 2024, dar cu posibilă schimbare de ton în comunicare; așteptarea unei scăderi mai accentuate a inflației în iulie–august, ceea ce ar putea permite o mișcare înainte sau în jurul verii; scăderea dobânzilor suverane și a indicilor ROBOR, cu accent pe faptul că ROBOR a coborât sub dobânda-cheie; deteriorarea unor indicatori interni (încrederea consumatorilor, piața muncii, dinamica economică), care ar susține o relaxare monetară mai devreme; riscuri încă ridicate pe inflație din zona fiscală și a prețurilor reglementate, care pot întârzia decizia dacă BNR rămâne prudentă. În privința calendarului, scenariile din piață converg spre luna mai ca moment posibil pentru prima tăiere, dar cu alternativa amânării către august, odată cu Raportul asupra inflației din vară. ING estimează o inflație de 4,5% la final de an (și o medie de 7,3% în 2026) și anticipează că, deși nu vede o reducere imediată, comunicarea BNR din februarie „ar putea pregăti terenul” pentru un ciclu de relaxare monetară, cu o primă reducere de 25 puncte de bază în mai și un total de 100 puncte de bază în 2026. [...]