Știri
Știri din categoria Analize financiare

Standard & Poor’s a confirmat ratingul României la BBB-, dar perspectiva rămâne negativă, potrivit Euronews România, ceea ce păstrează deschis riscul unei retrogradări în următorii ani.
Agenția de rating indică faptul că autoritățile au început deja măsuri de reducere a deficitului bugetar, inclusiv creșterea TVA, majorarea accizelor și înghețarea salariilor și pensiilor în sectorul public.
În acest context, Standard & Poor’s anticipează că economia ar putea stagna în 2026, pe fondul austerității, al inflației și al prețurilor ridicate la energie, influențate și de conflictul din Orientul Mijlociu.
Pe partea de prețuri, inflația este estimată la peste 7% în 2027, cu posibilitatea unei creșteri temporare spre 10%. În paralel, datoria publică este așteptată să continue să urce, iar riscurile politice și întârzierile în atragerea fondurilor europene sunt menționate ca factori care pot apăsa asupra economiei.
În același timp, agenția notează că investițiile finanțate din bani europeni rămân principalul sprijin pentru creșterea economică în următorii ani, într-un peisaj în care consolidarea fiscală și costurile ridicate pot limita avansul economic.
Recomandate

Menținerea ratingului BBB- evită un șoc imediat al costurilor de finanțare , dar perspectiva negativă lasă România expusă la scumpirea împrumuturilor dacă blocajul politic întârzie bugetele și consolidarea fiscală din 2027–2028, potrivit Digi24 . S&P Global Ratings a reconfirmat ratingul suveran la „BBB-/A-3”, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor („investment grade”), însă a păstrat semnalul de risc prin perspectiva negativă. Agenția leagă explicit riscul de retrogradare de capacitatea autorităților de a livra o traiectorie credibilă de reducere a deficitului, într-un context de instabilitate politică după destrămarea coaliției în mai 2026 și de nevoi ridicate de finanțare. În evaluarea S&P, vulnerabilitatea vine și din dependența de încrederea investitorilor, pe fondul finanțării externe considerabile și al ponderii ridicate a datoriei publice deținute de nerezidenți. Ce ar putea declanșa o retrogradare S&P indică două canale principale prin care România ar putea ajunge sub pragul „investment grade”: Blocaj politic prelungit care împiedică reducerea deficitului bugetar în 2027 și 2028 , ceea ce ar putea deteriora încrederea investitorilor și ar împinge în sus costurile de finanțare, cu presiuni suplimentare pe balanța de plăți. Intensificarea presiunilor externe , de exemplu prin perturbări pe piața energiei care ar afecta inflația pe termen mediu, creșterea economică și rezultatele fiscale. În comunicatul S&P, miza este descrisă direct: „Am putea reduce ratingurile României dacă procesul prelungit de formare a guvernului [...] ar putea împiedica reducerea deficitului bugetar în 2027 și 2028.” De ce a fost menținut ratingul, în ciuda perspectivei negative Confirmarea ratingului se bazează pe așteptarea că România va reuși să formeze un guvern care să adopte un cadru bugetar credibil pentru 2027–2028 și pe faptul că, pentru 2026, consolidarea fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas „pe calea cea bună”, chiar și în lipsa unui acord politic. S&P notează și rolul fondurilor europene în acoperirea unei părți din necesarul de finanțare externă și în susținerea investițiilor publice, menționând un buget de investiții publice „excepțional de ridicat” de 8,5% din PIB și rate de absorbție din mecanismul de redresare peste 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi. Indicatorii de risc urmăriți de piețe: deficit, datorie, cont curent În scenariul de bază al S&P, România rămâne pe o traiectorie de reducere a deficitului, dar cu vulnerabilități semnificative: deficit bugetar estimat la 6,25% din PIB în 2026 , în scădere de la 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024; deficitul general ar urma să ajungă la 5,8% din PIB în 2027 și 5,0% în 2028 ; datoria publică netă este estimată să urce la 60% din PIB până în 2027 , de la 52% la final de 2025; deficitul de cont curent este prognozat la 7,5% din PIB în 2026 , iar S&P anticipează că va rămâne ridicat. Agenția avertizează că, deși măsurile pentru 2026 sunt mai bine conturate, bugetele pentru 2027 și 2028 sunt mai incerte , iar spațiul pentru creșteri de salarii și pensii peste ritmul PIB-ului nominal ar fi limitat. Reacția Ministerului Finanțelor: „Important, dar nu suficient” Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , a spus că respectarea angajamentelor fiscale și absorbția fondurilor europene au cântărit în decizia S&P, dar a avertizat că rezultatul „nu este suficient”. Pentru 2027, el indică drept miză adoptarea unui buget credibil și continuarea reducerii deficitului, în timp ce S&P atrage atenția asupra riscurilor generate de instabilitatea politică și de necesarul ridicat de finanțare. Ce ar putea îmbunătăți perspectiva S&P spune că ar putea revizui perspectiva la „stabilă” dacă deficitele externe și bugetare se reduc , oprind erodarea bilanțurilor publice și a balanței de plăți, pe baza unui plan de politici credibil pe termen mediu, ideal susținut de un consens politic mai larg. În lipsa acestui progres, perspectiva negativă rămâne un semnal că România poate evita „junk” pe termen scurt, dar nu a eliminat riscul ca finanțarea statului să devină mai scumpă dacă derapajele fiscale sau blocajele politice se prelungesc. [...]

România ar putea evita, cel puțin pe termen scurt, o creștere suplimentară a costurilor de finanțare dacă Standard & Poor’s (S&P) menține vineri ratingul suveran la BBB- (cu perspectivă negativă), scenariu considerat „de bază” de președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavius Valentin Jakubowicz, potrivit Economedia . Miza este ridicată: BBB- este ultima treaptă din categoria recomandată pentru investiții, iar o retrogradare ar împinge România în zona „speculativă”, asociată cu risc mai mare. S&P publică evaluarea într-un moment de incertitudine politică și presiune pe reducerea deficitului bugetar. Jakubowicz spune că datele de execuție bugetară indică faptul că ajustarea fiscală nu s-a oprit nici în perioada de interimat guvernamental și că, în opinia sa, „fundamentele nu susțin (…) o retrogradare”. „Scenariul de bază este menținerea ratingului BBB- cu perspectiva negativă. Datele de execuție bugetară arată că ajustarea fiscală nu s-a oprit nici în interimatul Guvernului. În acest moment, fundamentele nu susțin, în opinia mea, o retrogradare.” De ce contează BBB-: efect direct în costul banilor Ratingurile agențiilor internaționale indică, în esență, riscul perceput atunci când un stat se împrumută. În cazul României, menținerea la BBB- păstrează țara în categoria „investment grade” (ratinguri considerate potrivite pentru investiții). Sub acest prag începe categoria ratingurilor speculative, care, în mod tipic, se traduce prin finanțare mai scumpă. Analistul avertizează însă că o menținere nu trebuie interpretată ca o „rezolvare” a problemelor din finanțele publice, deoarece perspectiva negativă rămâne un semnal de risc. „Menținerea nu trebuie însă citită ca o validare. Este un credit de încredere acordat pe termen scurt. Perspectiva negativă rămâne o avertizare explicită, iar testul real nu este deficitul din 2026, adevăratul test va fi bugetul pe 2027.” Bugetul pe 2027 și presiunea pentru un guvern cu puteri depline Jakubowicz leagă explicit credibilitatea fiscală de capacitatea politică de a livra documente bugetare convingătoare pentru anul viitor. În evaluarea sa, România are nevoie de un guvern cu puteri depline pentru a adopta un buget credibil pentru 2027 și pentru a continua măsurile de reducere a deficitului. „Fără un Guvern cu puteri depline, România nu poate livra rectificarea și nici un proiect de buget credibil, adică exact ce urmăresc agențiile.” Piețele au început să taxeze riscul: curs și dobânzi Președintele AAFBR susține că o parte din riscurile politice și fiscale sunt deja reflectate în piețe. El indică două semnale: leul a ajuns la un nivel minim istoric; randamentele titlurilor de stat pe 10 ani au trecut de 7,5%, fiind „printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană”. „Costul crizei politice nu este ipotetic. Îl plătesc deja statul, companiile și populația prin dobânzi și curs.” În acest context, Jakubowicz consideră că Banca Națională a României (BNR) are motive să păstreze dobânda-cheie la 6,50% în octombrie, pe fondul deprecierii leului și al riscurilor asociate ratingului. Ce urmează după decizia S&P Dacă ratingul este menținut, Jakubowicz anticipează o posibilă detensionare parțială a piețelor după evoluțiile din 1 și 2 octombrie, dar nu neapărat o revenire la nivelurile anterioare. Mesajul central rămâne că menținerea BBB- ar fi, în interpretarea sa, o amânare a verdictului final, condiționată de credibilitatea bugetului pe 2027. „O eventuală menținere a ratingului trebuie înțeleasă corect: este un credit de încredere, nu o diplomă.” [...]

Riscul de retrogradare a ratingului României începe să se vadă în costul de finanțare. Înaintea evaluării S&P Global de vineri, piețele internaționale prețuiesc o probabilitate de „1 la 4” ca România să fie coborâtă sub categoria recomandată investițiilor, pe fondul impasului politic și al presiunilor fiscale, potrivit Newsweek , care citează o analiză Reuters . România se află în prezent pe cea mai joasă treaptă din categoria „investment grade” (rating considerat, în general, eligibil pentru investitori instituționali), cu perspectivă negativă, iar eșecul de miercuri de a forma un nou guvern a amplificat presiunea asupra ratingului. Impasul politic durează de cinci luni și se suprapune cu o creștere rapidă a datoriei publice, care testează sustenabilitatea fiscală, conform Reuters. Semnale din piață: leu la minime și randamente mai mari la obligațiuni În plan financiar, criza politică a avut deja efecte vizibile. Prim-ministrul desemnat Siegfried Mureșan a pierdut votul de încredere în Parlament, iar criza a împins leul la minime istorice, notează Reuters. În același timp, randamentele obligațiunilor guvernamentale în lei pe 10 ani au urcat în ultimele două săptămâni cu aproximativ 60–80 de puncte de bază, până la maximele ultimului an. Pentru stat, randamente mai mari înseamnă, de regulă, costuri mai ridicate la împrumuturile noi și presiune suplimentară asupra bugetului. Pe segmentul datoriei externe, obligațiunile cu scadențe mai lungi s-au tranzacționat în ultimele zile la cele mai scăzute prețuri din mai 2025, semn că investitorii cer o primă de risc mai mare pentru a finanța România. De ce contează evaluarea S&P și ce urmăresc investitorii Pe lângă riscul imediat de retrogradare, piața transmite așteptări mai dure pentru perioada următoare: de la începutul anului 2025, swapurile de credit pe cinci ani (instrumente care reflectă costul asigurării împotriva riscului de neplată) s-au tranzacționat la niveluri care indică o retrogradare cu două trepte, până la „BB”, potrivit Reuters. În plan politic, Reuters arată că măsurile de austeritate adoptate pentru a frâna creșterea datoriei au subminat coaliția pro-UE aflată la putere și au alimentat creșterea sprijinului pentru opoziția eurosceptică, reprezentată de AUR. Analiștii Capital Economics apreciază că finanțele publice „s-au îmbunătățit”, dar avertizează că sunt necesare progrese „mult mai mari” pentru a liniști investitorii și a elimina riscul unei retrogradări. Guillaume Tresca, strateg senior pentru piețele emergente la Generali Asset Management, estimează și el probabilitatea de „una la patru” pentru o retrogradare din partea S&P și spune că agenția ar fi fost mai indulgentă în privința formării guvernului, concentrându-se mai mult pe reducerea deficitului. Context recomandat de lectură (din aceeași publicație): Risc de blocaj la pensii și salarii. Christian Năsulea avertizează asupra efectelor ratingului „junk” Sub presiunea Fitch: Lipsa reformei pensiilor și deficitul împing România spre categoria „junk” [...]

Răscumpărările de acțiuni ale marilor companii tech au scăzut cu 83% în 2026, pe fondul exploziei cheltuielilor de capital pentru inteligență artificială , potrivit The Next Web , care citează o analiză Reuters pe date LSEG și rapoarte ale companiilor. Pentru investitori, schimbarea semnalează că o parte tot mai mare din numerarul generat de operațiuni este redirecționată către investiții, nu către „returnarea capitalului” (buyback-uri și dividende). În primele nouă luni din 2026, Microsoft, Alphabet, Amazon, Meta și Oracle au returnat acționarilor 9,3% din numerarul generat de afaceri, cel mai mic nivel din ultimii cel puțin 15 ani, în scădere de la 27,4% cu un an înainte. În același interval, fluxul de numerar din exploatare (operating cash flow) al celor cinci a crescut cu 29%, la un record de 542,9 miliarde dolari (aprox. 2.496 miliarde lei), însă cheltuielile de capital (capex) s-au dublat la 556,9 miliarde dolari (aprox. 2.560 miliarde lei), depășind pentru prima dată numerarul generat, în seria de date care începe în 2011. Buyback-urile au fost „supapa” care s-a închis prima Consecința directă a fost trecerea pe deficit de flux de numerar liber (free cash flow) cumulat: minus 14 miliarde dolari (aprox. 64 miliarde lei), față de un surplus de 143,5 miliarde dolari (aprox. 660 miliarde lei) în perioada comparabilă din 2025. În acest context, răscumpărările de acțiuni au absorbit șocul: au scăzut cu 83%, la 13,6 miliarde dolari (aprox. 63 miliarde lei), de la 81,8 miliarde dolari (aprox. 376 miliarde lei). Dividendele au crescut, în schimb, la 37 miliarde dolari (aprox. 170 miliarde lei), de la 33,9 miliarde dolari (aprox. 156 miliarde lei). La nivel de companii, Reuters notează că Alphabet și Meta nu au răscumpărat nicio acțiune în 2026, după ce în primele nouă luni din 2025 cumpăraseră la un loc acțiuni de 66,5 miliarde dolari (aprox. 306 miliarde lei). Amazon nu plătește dividend și nu a mai făcut buyback-uri din 2022. Microsoft a realizat aproape toate răscumpărările rămase, dar le-a redus la 4,4 miliarde dolari (aprox. 20 miliarde lei) în trimestrul încheiat în septembrie, de la 5,7 miliarde dolari (aprox. 26 miliarde lei). Ce înseamnă pentru investitori: mai puțin „sprijin” pentru câștigul pe acțiune Răscumpărările contează deoarece reduc numărul de acțiuni în circulație și pot crește câștigul pe acțiune (EPS) chiar și fără avansul profitului. Reuters citează ING: Alphabet și-a redus numărul de acțiuni cu 9,5% între finalul lui 2020 și 2025, ceea ce ar fi adăugat aproximativ 2% pe an la câștigul pe acțiune. În noul regim, avertizează Reuters, investitorii ar putea vedea mai des finanțări prin datorie sau emisiuni de acțiuni, în locul returnării de numerar. Ehren Stanhope, co-șef al administrării investițiilor la Franklin Templeton , este citat astfel: „În ultimii 15 ani, companiile au returnat tot mai mult capitalul excedentar către acționari prin răscumpărări și dividende.” „Regimul actual ar putea fi tot mai mult caracterizat de emisiuni mai mari de acțiuni și datorie, o solicitare de capital din partea investitorilor.” Numerarul distribuit a venit din rezerve și finanțare Cu free cash flow negativ, cele 50,6 miliarde dolari (aprox. 233 miliarde lei) plătite către acționari au fost acoperite din rezerve de numerar, împrumuturi sau vânzări de acțiuni, potrivit Reuters. În trimestrul al treilea, Amazon a atras 48,1 miliarde dolari (aprox. 221 miliarde lei) datorie pe termen lung. Alphabet ar fi obținut circa 12,4 miliarde dolari (aprox. 57 miliarde lei) din vânzări de acțiuni și 29 miliarde dolari (aprox. 133 miliarde lei) din datorie. De ce companiile acceptă costul: pariul pe randamentele investițiilor în AI Companiile susțin că investițiile vor genera randamente. Reuters îl citează pe Andy Jassy (Amazon), care le-a spus analiștilor că vede „o linie clară” către randamente atractive și că Amazon va cheltui mai mult în 2027. Oracle și-a fixat o țintă de flux de numerar liber de 30 miliarde dolari până în 2029 (detalii în materialul The Next Web ). În paralel, cele cinci companii au peste 3.000 de miliarde de dolari în angajamente pentru extinderea capacităților de AI, conform unui material anterior al publicației ( The Next Web ). Totodată, Amazon poate împrumuta până la 80 miliarde dolari garantând cu hardware-ul AI pe care îl cumpără ( The Next Web ). Pentru piață, mesajul principal este că „disciplina” de capital a Big Tech intră într-o fază în care capex-ul pentru AI concurează direct cu buyback-urile, iar o parte din distribuțiile către acționari riscă să depindă mai mult de bilanț (datorie, numerar existent) decât de numerarul nou generat. Sursa primară a datelor este analiza Reuters: Reuters . [...]

Polonia își dublează rapid numărul de ultrabogați, dar o parte din „boom” vine din curs și inflație , arată o analiză publicată de Focus . Dincolo de creșterea economică, aprecierea zlotului și efectele inflației pot împinge mai multe averi peste pragurile statistice folosite în rapoarte, ceea ce contează pentru investitori și pentru piața locală de active. Cifrele: creștere accelerată a averilor foarte mari Potrivit datelor citate din Bloomberg , Polonia a avut între 2021 și 2026 un avans de aproximativ 109% al numărului de persoane foarte bogate, iar pentru următorii cinci ani este prognozat un nou salt puternic. În „ Wealth Report 2026 ” al companiei britanice de consultanță imobiliară Knight Frank, evoluția este detaliată astfel: în Polonia, numărul persoanelor cu averi de cel puțin 30 milioane dolari (aprox. 138 milioane lei) a crescut de la 1.442 (2021) la 3.017 (2026); până în 2031, aceeași categorie ar putea ajunge la aproape 4.900; Germania are în 2026 un număr mai mare (38.215), dar creșterea din 2021 este de circa 32%. Focus notează și o limitare importantă: procentele foarte mari sunt influențate de „efectul de bază” (când pornești de la un număr mic, creșterea procentuală pare mai spectaculoasă). De ce se umflă statistic numărul de „ultrabogați”: zlotul și inflația O parte din creșterea numărului de ultrabogați poate fi explicată prin factori nominali, nu doar prin acumulare „reală” de avere. Publicația indică două elemente: zlotul s-a apreciat față de dolar cu 12,7% în ultimii cinci ani, ceea ce ridică automat averile exprimate în dolari; creșterea cumulată a prețurilor în economie a fost de 32,5% în aceeași perioadă. Articolul oferă și un exemplu de calcul (o simulare): dacă averile din Polonia ar fi crescut între 2021 și 2025 doar cu inflația internă (circa 32,5%) și apoi ar fi fost convertite în dolari la cursul de la finalul lui 2025, valoarea în dolari ar fi rezultat cu aproximativ 49% mai mare. În acest scenariu, o avere de 20 milioane dolari (aprox. 92 milioane lei) s-ar fi apropiat de pragul de 30 milioane dolari fără „creștere reală” semnificativă. Motorul de fond: companii locale și creștere economică peste media UE Dincolo de efectele de curs și inflație, Focus indică o dinamică structurală: averile noi se formează în companii. Knight Frank arată că în Polonia câștigă greutate o nouă generație de investitori privați, pe fondul dezvoltării unei baze largi de firme de succes, inclusiv afaceri de familie, cu proprietari care reinvestesc profiturile. În paralel, Polonia rămâne una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din UE: PIB-ul real a urcat cu aproximativ 16% între 2021 și 2026, în timp ce Germania a crescut cu circa 2% în același interval. Un detaliu relevant pentru interpretarea „boomului” de avere: între 2021 și 2025, ponderea excedentului de exploatare și a venitului mixt în PIB-ul Poloniei a scăzut de la 48,1% la 45%, iar ponderea compensațiilor salariale a crescut de la 38,7% la 42%. Concluzia sugerată de date este că avansul prosperității nu ar proveni în principal dintr-o redistribuire către capital, ci din extinderea economiei. Ce urmează: creșterea are și limite Focus avertizează că ritmul actual nu este garantat: populația îmbătrânește, forța de muncă se poate restrânge, iar productivitatea rămâne sub nivelul multor economii OECD din vest. Cu alte cuvinte, Polonia poate continua să producă averi mari, dar menținerea vitezei depinde de cât de mult reușește să susțină productivitatea și oferta de muncă, nu doar de ciclul valutar și de efectele inflației. [...]

S&P Global avertizează că poate retrograda ratingul României dacă impasul guvernamental se prelungește și blochează continuarea consolidării fiscale, într-un moment în care țara are nevoi mari de finanțare externă și o perspectivă de rating deja negativă, potrivit Antena 3 . S&P Global Ratings a confirmat la 15 mai 2026 ratingurile suverane ale României pe termen lung și scurt, în valută și monedă locală, la „BBB-/A-3”, menținând perspectiva negativă. Publicarea a fost făcută în afara calendarului obișnuit, pe fondul dizolvării coaliției guvernamentale după moțiunea de cenzură. De ce contează: riscul de rating se leagă direct de deficit și finanțare Agenția leagă explicit riscul de retrogradare de capacitatea autorităților de a reduce în continuare deficitele fiscale în 2027 și de durata blocajului politic. În evaluarea S&P, România rămâne vulnerabilă la schimbări de încredere ale investitorilor, pe fondul nevoilor mari de finanțare externă și al ponderii ridicate a deținerilor nerezidenților în datoria guvernamentală. S&P estimează nevoile externe de finanțare ale României la aproximativ 18% din PIB în 2026, alimentate de deficitul de cont curent și de necesități mari de refinanțare a datoriei. Ce a menținut ratingul neschimbat S&P indică drept elemente de sprijin o performanță fiscală mai bună până acum în 2026, susținută de măsurile de consolidare adoptate în 2025 și de așteptatele intrări din fonduri europene. Agenția anticipează și o reducere treptată a deficitului de cont curent, de la nivelul estimat de 7,9% din PIB înregistrat anul trecut. De asemenea, S&P pornește de la ipoteza că există un consens larg între principalele partide privind necesitatea ajustărilor fiscale și a reformelor în 2027 și că un nou guvern ar putea fi format în următoarele săptămâni. Scenariile care pot duce la retrogradare S&P spune că ar putea reduce ratingul în special în două situații: dacă blocajul guvernamental se prelungește sau duce la incapacitatea de a continua reducerea deficitelor fiscale în 2027; dacă presiunile externe se accentuează, inclusiv printr-o perturbare mai severă sau mai îndelungată a pieței energiei, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu , cu efecte asupra inflației, creșterii economice și balanței de plăți. Agenția avertizează și că, dacă România nu reușește să atragă intrările de fonduri europene așteptate în 2026–2027, consolidarea fiscală ar deveni mai dificilă, iar riscurile legate de balanța de plăți s-ar amplifica. Deficitul rămâne mare, în pofida îmbunătățirii din T1 S&P notează că deficitul administrației publice generale a scăzut la 1% din PIB în primul trimestru din 2026, aproape la jumătate față de aceeași perioadă a anului precedent, pe fondul veniturilor mai mari (inclusiv din creșterea TVA) și al contracției cheltuielilor guvernamentale în termeni nominali, susținută de măsuri de control al costurilor (înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor). Cu toate acestea, agenția estimează pentru întregul an un deficit al administrației publice generale de 6,25% din PIB, unul dintre cele mai ridicate niveluri în rândul suveranilor evaluați din Europa, Orientul Mijlociu și Africa. Ce urmează: fereastra politică și următoarea evaluare S&P consideră că alegerile anticipate sunt mai puțin probabile, invocând constrângerile constituționale și contextul politic. În prezent, guvernul minoritar condus de PNL funcționează interimar, iar agenția vede două variante principale: refacerea coaliției anterioare cu un alt premier (posibil tehnocrat) sau un guvern minoritar sprijinit din afara coaliției. Următoarea publicare programată pentru ratingul suveran al României este stabilită pentru 2 octombrie 2026. În paralel, România are termene legate de fondurile europene: guvernul se așteaptă la 10,7 miliarde de euro în 2026 (aproape 2% din PIB) din PNRR , iar cererile de plată trebuie transmise Comisiei Europene până în august 2026, menționează S&P. [...]