Știri
Știri din categoria Analize financiare
Standard & Poor’s a confirmat ratingul României la BBB-, dar perspectiva rămâne negativă, potrivit Euronews România, ceea ce păstrează deschis riscul unei retrogradări în următorii ani.
Agenția de rating indică faptul că autoritățile au început deja măsuri de reducere a deficitului bugetar, inclusiv creșterea TVA, majorarea accizelor și înghețarea salariilor și pensiilor în sectorul public.
În acest context, Standard & Poor’s anticipează că economia ar putea stagna în 2026, pe fondul austerității, al inflației și al prețurilor ridicate la energie, influențate și de conflictul din Orientul Mijlociu.
Pe partea de prețuri, inflația este estimată la peste 7% în 2027, cu posibilitatea unei creșteri temporare spre 10%. În paralel, datoria publică este așteptată să continue să urce, iar riscurile politice și întârzierile în atragerea fondurilor europene sunt menționate ca factori care pot apăsa asupra economiei.
În același timp, agenția notează că investițiile finanțate din bani europeni rămân principalul sprijin pentru creșterea economică în următorii ani, într-un peisaj în care consolidarea fiscală și costurile ridicate pot limita avansul economic.
Recomandate
Costurile orare cu forța de muncă din România au crescut în trimestrul IV , potrivit SeeNews , care relatează evoluția la nivelul ultimelor trei luni ale anului. Informația este relevantă pentru companii și investitori deoarece influențează direct cheltuielile operaționale și poate afecta deciziile de angajare, prețurile și competitivitatea. Materialul consultat nu include, însă, în fragmentul disponibil, detalii numerice (ritmul de creștere, comparații anuale sau trimestriale), metodologia folosită ori sursa statistică primară. În absența acestor elemente, nu pot fi redate cu acuratețe mărimea creșterii sau sectoarele care au contribuit cel mai mult. În mod obișnuit, astfel de date sunt urmărite îndeaproape în contextul presiunilor salariale și al productivității, inclusiv pentru impactul asupra inflației și asupra costurilor din industrie și servicii. Pentru o evaluare completă ar fi necesare valorile și contextul din articolul integral (de exemplu, dacă este vorba despre costuri totale, care includ contribuțiile angajatorului, sau doar despre salarii). [...]
Fitch menține ratingul României BBB- în categoria recomandată pentru investiții , chiar dacă țara a intrat oficial în recesiune tehnică, conform Profit.ro . Această decizie este esențială pentru investitori, deoarece ratingurile oferite de agențiile de evaluare financiară, precum Fitch, S&P și Moody's, sunt indicatori cruciali ai capacității statului de a-și susține obligațiile financiare. România a menținut ratingul „BBB-” din partea Fitch încă din iulie 2011, însă perspectiva a fost revizuită la negativă în decembrie 2024, pe fondul unui deficit bugetar în creștere. Această poziție de rating este susținută de apartenența la Uniunea Europeană și de fluxurile de capital aferente, care sprijină convergența veniturilor și finanțele externe ale României. Impactul recesiunii tehnice Intrarea României în recesiune tehnică aduce presiuni suplimentare asupra economiei, dar menținerea ratingului de către Fitch oferă o oarecare stabilitate. Agenția a subliniat că PIB-ul pe cap de locuitor și calitatea guvernării sunt peste nivelul altor țări din categoria „BBB”, însă deficitele bugetare și de cont curent mari și persistente, alături de datoria publică în creștere, rămân provocări semnificative. „Aceste puncte forte sunt echilibrate de deficitele bugetare și de cont curent, mari și persistente, datoria publică în creștere rapidă, polarizarea politică și datoria externă netă destul de ridicată”, potrivit comunicatului agenției. Măsuri de consolidare fiscală Guvernul României a început un proces de consolidare fiscală, deși de la o bază slabă, cu un deficit fiscal general de 9,3% din PIB în 2024. Măsurile includ creșterea TVA și înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public. Aceste acțiuni sunt esențiale pentru reducerea deficitului bugetar, care se estimează că va scădea la 6,3% din PIB în 2026. În ciuda acestor eforturi, Fitch preconizează că deficitele bugetare ale României vor rămâne printre cele mai mari din categoria „BBB”. Agenția subliniază că riscurile pentru consolidarea fiscală pe termen mediu sunt semnificative, din cauza creșterii economice slabe și a tensiunilor politice. Creștere economică și perspective Creșterea economică a României a rămas sub 1% din primul trimestru al anului 2024, reflectând dificultățile de politică între consolidarea fiscală și stimularea creșterii economice. Fitch estimează că PIB-ul României nu va atinge rata potențială de creștere de 2% până cel puțin în 2027. Investițiile sunt așteptate să crească datorită fondurilor UE, care oferă un stimul anticiclic. Totuși, inflația rămâne o problemă, depășind ținta Băncii Naționale a României și fiind amplificată de majorarea TVA și de expirarea plafonului prețului energiei electrice. Concluzii și provocări viitoare Menținerea ratingului „BBB-” de către Fitch este un semnal pozitiv pentru investitori, dar România trebuie să continue eforturile de consolidare fiscală și să gestioneze provocările politice și economice. În ciuda incertitudinilor, sprijinul UE și măsurile guvernamentale sunt esențiale pentru stabilitatea economică pe termen lung. Cu toate acestea, România rămâne vulnerabilă la schimbările de sentiment pe piețele globale, iar costurile de împrumut ar putea crește până la mediana „BBB” până în 2027. Este esențial ca guvernul să continue implementarea rapidă a măsurilor de consolidare fiscală pentru a reduce deficitul bugetar și a stabiliza economia. [...]
Fitch va publica pe 13 februarie ratingul României , iar Guvernul spune că așteaptă nu doar o menținere, ci și o îmbunătățire, potrivit Digi24 . Anunțul este programat „după închiderea piețelor”, ceea ce face ca mesajul agenției să fie urmărit îndeaproape de investitori și de Ministerul Finanțelor, în contextul în care ratingul influențează costurile la care statul se împrumută. Așteptările oficiale sunt formulate explicit de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , după o întâlnire cu reprezentanții Fitch, desfășurată marți dimineață la Guvern. Accentul pus de autorități este pe ideea că perioada recentă ar fi consolidat credibilitatea și ar putea susține o evoluție favorabilă a evaluării. „Fitch va publica anunțul privind evaluarea ratingului României pe 13 februarie, după închiderea piețelor și ne așteptăm la o nouă confirmare a credibilității dobândite în ultimele șase luni. Așa cum am mai subliniat: mizăm în viitor nu doar pe menținerea ratingului, ci pe îmbunătățirea performanțelor și a calificativului de țară”, a scris Alexandru Nazare pe pagina sa de Facebook. În discuțiile cu agenția, oficialii români au prezentat măsurile care ar fi permis corecția deficitului bugetar în 2025, menționând un nivel de 7,65% din PIB, sub ținta de 8,4% asumată în toamna anului trecut în relația cu Comisia Europeană . Nazare a susținut că reducerea deficitului a fost realizată concomitent cu „un nivel record al investițiilor publice”, prin disciplină bugetară și decizii „coerente” în a doua parte a anului. Pentru 2026, ministrul a indicat că discuțiile au vizat perspectivele economice și fiscale, cu accent pe rolul finanțărilor europene, inclusiv PNRR și mecanismul SAFE, atât pentru susținerea investițiilor publice, cât și pentru reducerea costurilor de finanțare ale statului. La întâlnire au participat premierul Ilie Bolojan , ministrul Finanțelor și directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, iar Guvernul a încadrat discuțiile în procesul periodic de evaluare a evoluțiilor economice și fiscale. Ultima decizie menționată în articol arată punctul de plecare al așteptărilor: în august 2025, Fitch a menținut ratingul suveran al României la BBB-, cu perspectivă negativă. În acest context, mesajul oficial că se mizează pe o îmbunătățire capătă greutate, deoarece o eventuală schimbare de rating sau de perspectivă poate influența direct percepția de risc și, implicit, costurile viitoare de împrumut ale statului. [...]
Larry Fink avertizează că petrolul la 150 de dolari ar declanșa o recesiune globală , potrivit HotNews.ro , care citează declarațiile făcute de directorul BlackRock pentru BBC, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al volatilității din piețele financiare. Fink, care conduce BlackRock, cel mai mare administrator de active din lume, spune că menținerea Iranului ca „amenințare” și persistența unor prețuri ridicate la energie ar avea „implicații profunde” pentru economia mondială. BlackRock controlează active de 14 trilioane de dolari, fiind unul dintre cei mai mari investitori în numeroase companii globale. În acest context, șeful BlackRock descrie două scenarii. În varianta în care conflictul se soluționează, iar Iranul revine într-o zonă acceptată de comunitatea internațională, prețul petrolului ar putea coborî sub nivelul de dinaintea războiului. În scenariul negativ, el anticipează o perioadă îndelungată cu petrol scump, peste 100 de dolari, „mai aproape de 150 de dolari”, ceea ce ar împinge economia către o „recesiune severă și abruptă”. „Creșterea prețurilor la energie este o taxă foarte regresivă. Îi afectează mai mult pe cei săraci decât pe cei bogați.” Fink susține că statele ar trebui să fie pragmatice în privința mixului energetic, folosind toate sursele disponibile și evitând dependența de o singură soluție. În opinia sa, energia ieftină rămâne esențială pentru creșterea economică și pentru nivelul de trai, iar un episod prelungit cu petrol la 150 de dolari ar putea accelera tranziția către solar și eolian în multe țări. Pe partea de stabilitate financiară, el respinge ideea că piețele ar repeta dinamica dinaintea crizei din 2007-2008, deși există semnale de tensiune, inclusiv limitări ale retragerilor de capital din unele fonduri de credit privat. Fink afirmă că instituțiile financiare sunt mai sigure în prezent și minimizează amploarea problemelor din anumite segmente, pe care le consideră mici în raport cu piața totală. În paralel, directorul BlackRock respinge și teza unei „bule” în investițiile în inteligența artificială, deși admite posibilitatea unor eșecuri punctuale. El leagă însă extinderea inteligenței artificiale de costul energiei, comparând ritmul investițiilor în China cu lipsa de acțiune din Europa și pledând pentru accelerarea investițiilor în surse care pot asigura energie mai ieftină. Într-o declarație pentru BBC, Fink mai spune că inteligența artificială va crea „un număr enorm de locuri de muncă”, în special în meserii tehnice precum electricieni, sudori și instalatori, chiar dacă unele roluri de birou ar putea fi afectate pe măsură ce tehnologia avansează. [...]
Analiștii CFA România estimează inflație de 5,9% și euro peste 5,16 lei în următoarele 12 luni, potrivit BankingNews , în timp ce creșterea economică a României este văzută la doar 0,9% în 2026. Indicatorul de Încredere Macroeconomică al CFA România a urcat în februarie 2026 cu 1,6 puncte, la 48,4 puncte, evoluție pusă exclusiv pe seama îmbunătățirii componentei de anticipații. Componenta care reflectă așteptările pentru următoarele 12 luni a ajuns la 51,2 puncte, în timp ce evaluarea condițiilor curente a rămas aproape neschimbată. „În contextul unor anticipații de continuare a reducerii deficitului bugetar, componenta de anticipații a indicatorului a continuat să se îmbunătățească în luna februarie. În concordanță cu aceste anticipații, s-au redus și ratele anticipate de finanțare a datoriei publice, precum și deficitul bugetar estimat pentru anul curent”, a declarat Adrian Codirlașu , CFA – Președinte al Asociației CFA România. Pe fond, tabloul rămâne fragil: analiștii indică o economie care avansează lent, cu o creștere estimată la 0,9% în 2026. În zona fiscală, deficitul bugetar este anticipat la 6,1% din PIB (față de 7,7% „nivelul actual”, în formularea sursei), însă datoria publică este văzută în urcare la 62% din PIB în următoarele 12 luni. Presiunile pe cursul de schimb rămân ridicate. Aproximativ 81% dintre participanți anticipează deprecierea leului, iar cursul mediu estimat pentru următoarele 12 luni este de 5,1642 lei/euro, peste nivelul actual menționat de sursă, de circa 5,09 lei/euro. În paralel, inflația este așteptată să coboare la aproximativ 5,9% (de la „peste 9%” în prezent), dar să rămână peste ținta BNR , ceea ce sugerează un proces de dezinflație gradual; estimările nu includ, însă, impactul recent al conflictului din Iran, care ar putea amplifica volatilitatea. În ceea ce privește costul finanțării și alte repere urmărite de piață, sondajul CFA România indică următoarele așteptări pentru următoarele 12 luni: ROBOR la 3 luni: 5,17% Randamente titluri de stat: 5,56% (maturitate 5 ani) și 5,93% (maturitate 10 ani) Piața rezidențială: 43% anticipează stagnarea prețurilor, iar 57% consideră că locuințele sunt supraevaluate Sondajul este realizat lunar de Asociația CFA România de peste 14 ani, pe baza răspunsurilor membrilor asociației și ale candidaților pentru nivelurile II și III ale examenului CFA, cu un orizont de anticipație de un an. [...]
Războiul din Iran poate declanșa un șoc economic global, cu efecte directe asupra României , avertizează experții Frames într-o analiză publicată de TVR Info . Escaladarea conflictului și extinderea sa regională riscă să provoace o creștere abruptă a prețurilor la energie, blocaje comerciale și un nou val inflaționist la nivel mondial. Punctul critic este Strâmtoarea Ormuz , prin care tranzitează zilnic aproximativ o cincime din consumul global de petrol. Iranul controlează coasta nordică a acestui coridor strategic și a amenințat în repetate rânduri cu blocarea lui. Potrivit analizei, o întrerupere, chiar și temporară, ar bloca navele petroliere și ar genera un șoc imediat pe piețele energetice. Experții Frames conturează două scenarii: Scenariu moderat : afectare parțială a tranzitului, cu petrolul Brent urcând rapid la 80–85 de dolari pe baril. Scenariu pesimist : blocarea totală a strâmtorii și război extins, cu prețuri între 100 și 120 de dolari pe baril. O asemenea creștere ar alimenta inflația globală și ar obliga băncile centrale să mențină sau chiar să majoreze dobânzile, riscând o recesiune profundă. Impactul nu s-ar limita la petrol. Qatarul, unul dintre cei mai mari exportatori de gaze naturale lichefiate, depinde de aceeași rută maritimă. O blocadă ar afecta direct Europa, inclusiv România, unde importurile de gaze rămân semnificative. În paralel, transportul maritim ar deveni mult mai scump. Primele de risc de război pentru nave au crescut de la niveluri simbolice la procente relevante din valoarea vaselor. Pentru un portcontainer de peste 100 de milioane de dolari, costul suplimentar poate ajunge la sute de mii de dolari per traversare. Rutele alternative prin sudul Africii adaugă 10–14 zile de tranzit, afectând lanțurile globale de aprovizionare. Consecințele ar putea include: opriri temporare în producție din lipsă de componente; creșterea prețurilor bunurilor de larg consum; comprimarea marjelor pentru companiile din logistică și retail. Experții recomandă firmelor românești să își regândească lanțurile de aprovizionare și să ia în calcul mutarea producției mai aproape de piețele de desfacere. În același timp, companiile energetice din zone sigure ar putea beneficia pe termen scurt de profituri ridicate. Analiza concluzionează că instabilitatea din Iran nu reprezintă doar o criză geopolitică, ci un posibil declanșator al unui nou ciclu inflaționist global, într-un moment în care economiile abia începuseră să își revină după șocurile recente. [...]
