Știri
Știri din categoria Analize financiare
Standard & Poor’s a confirmat ratingul României la BBB-, dar perspectiva rămâne negativă, potrivit Euronews România, ceea ce păstrează deschis riscul unei retrogradări în următorii ani.
Agenția de rating indică faptul că autoritățile au început deja măsuri de reducere a deficitului bugetar, inclusiv creșterea TVA, majorarea accizelor și înghețarea salariilor și pensiilor în sectorul public.
În acest context, Standard & Poor’s anticipează că economia ar putea stagna în 2026, pe fondul austerității, al inflației și al prețurilor ridicate la energie, influențate și de conflictul din Orientul Mijlociu.
Pe partea de prețuri, inflația este estimată la peste 7% în 2027, cu posibilitatea unei creșteri temporare spre 10%. În paralel, datoria publică este așteptată să continue să urce, iar riscurile politice și întârzierile în atragerea fondurilor europene sunt menționate ca factori care pot apăsa asupra economiei.
În același timp, agenția notează că investițiile finanțate din bani europeni rămân principalul sprijin pentru creșterea economică în următorii ani, într-un peisaj în care consolidarea fiscală și costurile ridicate pot limita avansul economic.
Recomandate
După 16 ani de politici economice intervenționiste, Ungaria intră în alegeri cu un deficit mare și o datorie ridicată , ceea ce îi reduce spațiul de manevră și o lasă mai expusă la șocuri, de la volatilitatea forintului până la blocarea fondurilor europene, potrivit unei analize Economedia . În timp ce PIB-ul Ungariei a crescut în termeni nominali față de 2010, convergența cu Uniunea Europeană a încetinit, iar economia a intrat într-o fază de creștere slabă sau stagnare, pe fondul scăderii investițiilor și al tensiunilor cu Bruxelles-ul. În paralel, statul și-a extins controlul în sectoare-cheie, iar apropierea de Rusia a rămas un element sensibil, inclusiv prin dependența energetică. Vulnerabilitatea fiscală: deficit peste 5% și datorie peste 70% din PIB Unul dintre punctele centrale ale tabloului macro este deteriorarea poziției fiscale. Budapesta are „unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE”, de peste 5%, iar datoria publică raportată la PIB este „de peste 70%”, conform Reuters, citată în analiză. În acest context, S&P Global a plasat Ungaria la o singură treaptă de categoria „junk” (nerecomandată investițiilor). Pe termen scurt, presiunea bugetară s-a accentuat înaintea alegerilor: în primele trei luni din 2026, Ungaria a acumulat un deficit de aproximativ 8,5 miliarde de euro (aprox. 43,3 miliarde lei), echivalent cu peste 80% din ținta anuală, pe fondul creșterii cheltuielilor și al reducerilor fiscale, potrivit Ministerului Economiei Naționale (NGM), citat de publicația ungară HGV, preluată de G4Media. Creștere economică slabă și investiții în declin Analiza notează că Ungaria „pare mai bogată” în termeni absoluți: PIB-ul a urcat de la circa 132 miliarde de dolari în 2010 spre 250 de miliarde de dolari în 2025. Totuși, ritmul de convergență a fost mai lent decât în alte state, iar pentru 2025 este menționată o creștere estimată la 0,3%-0,6%, într-un context descris de specialiști drept „stagnare structurală”. La capitolul investiții, după o scădere de aproximativ 20% în ultimii doi ani, OCDE anticipează stabilizare în 2026 și o revenire în 2027, conform articolului. Costul politicilor interne: control mai mare al statului și fricțiuni cu UE În plan intern, analiza trece în revistă extinderea intervenției statului în economie, inclusiv limitarea capacității companiilor de a stabili liber prețurile la unele bunuri și servicii (gaz, electricitate, alimente de bază), în timp ce Bloomberg este citat cu privire la rolul statului și la apariția unei clase de persoane foarte bogate cu legături politice. Totodată, sunt menționate măsuri precum: o taxă ridicată aplicată băncilor, naționalizarea unor fonduri private de pensii, taxe pentru companii din telecomunicații, energie și comerț cu amănuntul, în mare parte deținute de străini, care au ajutat la consolidarea finanțelor publice, dar au alimentat conflicte cu Bruxelles-ul. Fondurile UE și riscul de piață: forint volatil, bani blocați Pe piețe, indicatorii de volatilitate valutară pe termen scurt sunt descriși ca fiind mai mari decât la începutul pandemiei și al războiului din Ucraina. În scenarii legate de rezultatul alegerilor, Morgan Stanley estimează că forintul ar putea câștiga până la 10% față de euro dacă Tisza câștigă, în timp ce JPMorgan vede o posibilă revenire la 400 de forinți/euro dacă Orbán rămâne la putere, potrivit Reuters. În relația cu UE, Ungaria a pierdut accesul la mai multe fonduri europene din cauza problemelor legate de statul de drept și a reformelor neimplementate. Articolul menționează că deblocarea unor fonduri UE în valoare de 17 miliarde de euro (aprox. 86,7 miliarde lei) ar fi dificilă chiar și în cazul unei schimbări politice, potrivit Politico.eu, citat în analiză. Unde se vede „pierderea ritmului” în UE: puterea de cumpărare Un indicator relevant pentru convergență este PIB-ul pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare: Ungaria este la 76 din 100 (media UE), sub România, iar în clasamentul UE a coborât de pe locul 20 (în 2010) pe 23, potrivit datelor Eurostat citate în articol. În ansamblu, analiza descrie o economie care a crescut pe hârtie, dar a devenit mai vulnerabilă prin combinația dintre deficit ridicat, datorie persistentă, investiții slabe, tensiuni cu UE și sensibilitate a monedei la riscul politic. [...]
S&P Global avertizează că poate retrograda ratingul României dacă impasul guvernamental se prelungește și blochează continuarea consolidării fiscale, într-un moment în care țara are nevoi mari de finanțare externă și o perspectivă de rating deja negativă, potrivit Antena 3 . S&P Global Ratings a confirmat la 15 mai 2026 ratingurile suverane ale României pe termen lung și scurt, în valută și monedă locală, la „BBB-/A-3”, menținând perspectiva negativă. Publicarea a fost făcută în afara calendarului obișnuit, pe fondul dizolvării coaliției guvernamentale după moțiunea de cenzură. De ce contează: riscul de rating se leagă direct de deficit și finanțare Agenția leagă explicit riscul de retrogradare de capacitatea autorităților de a reduce în continuare deficitele fiscale în 2027 și de durata blocajului politic. În evaluarea S&P, România rămâne vulnerabilă la schimbări de încredere ale investitorilor, pe fondul nevoilor mari de finanțare externă și al ponderii ridicate a deținerilor nerezidenților în datoria guvernamentală. S&P estimează nevoile externe de finanțare ale României la aproximativ 18% din PIB în 2026, alimentate de deficitul de cont curent și de necesități mari de refinanțare a datoriei. Ce a menținut ratingul neschimbat S&P indică drept elemente de sprijin o performanță fiscală mai bună până acum în 2026, susținută de măsurile de consolidare adoptate în 2025 și de așteptatele intrări din fonduri europene. Agenția anticipează și o reducere treptată a deficitului de cont curent, de la nivelul estimat de 7,9% din PIB înregistrat anul trecut. De asemenea, S&P pornește de la ipoteza că există un consens larg între principalele partide privind necesitatea ajustărilor fiscale și a reformelor în 2027 și că un nou guvern ar putea fi format în următoarele săptămâni. Scenariile care pot duce la retrogradare S&P spune că ar putea reduce ratingul în special în două situații: dacă blocajul guvernamental se prelungește sau duce la incapacitatea de a continua reducerea deficitelor fiscale în 2027; dacă presiunile externe se accentuează, inclusiv printr-o perturbare mai severă sau mai îndelungată a pieței energiei, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu , cu efecte asupra inflației, creșterii economice și balanței de plăți. Agenția avertizează și că, dacă România nu reușește să atragă intrările de fonduri europene așteptate în 2026–2027, consolidarea fiscală ar deveni mai dificilă, iar riscurile legate de balanța de plăți s-ar amplifica. Deficitul rămâne mare, în pofida îmbunătățirii din T1 S&P notează că deficitul administrației publice generale a scăzut la 1% din PIB în primul trimestru din 2026, aproape la jumătate față de aceeași perioadă a anului precedent, pe fondul veniturilor mai mari (inclusiv din creșterea TVA) și al contracției cheltuielilor guvernamentale în termeni nominali, susținută de măsuri de control al costurilor (înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor). Cu toate acestea, agenția estimează pentru întregul an un deficit al administrației publice generale de 6,25% din PIB, unul dintre cele mai ridicate niveluri în rândul suveranilor evaluați din Europa, Orientul Mijlociu și Africa. Ce urmează: fereastra politică și următoarea evaluare S&P consideră că alegerile anticipate sunt mai puțin probabile, invocând constrângerile constituționale și contextul politic. În prezent, guvernul minoritar condus de PNL funcționează interimar, iar agenția vede două variante principale: refacerea coaliției anterioare cu un alt premier (posibil tehnocrat) sau un guvern minoritar sprijinit din afara coaliției. Următoarea publicare programată pentru ratingul suveran al României este stabilită pentru 2 octombrie 2026. În paralel, România are termene legate de fondurile europene: guvernul se așteaptă la 10,7 miliarde de euro în 2026 (aproape 2% din PIB) din PNRR , iar cererile de plată trebuie transmise Comisiei Europene până în august 2026, menționează S&P. [...]
S&P Global avertizează că un blocaj politic prelungit poate împinge România spre retrogradare , ceea ce ar crește costurile de finanțare ale statului și, în lanț, presiunea asupra dobânzilor din economie, potrivit Stirile Pro TV . Agenția a transmis mesajul într-un raport neprogramat, după demiterea guvernului prin moțiune de cenzură, fiind prima dintre cele trei mari agenții de rating care reacționează oficial. S&P a confirmat, deocamdată, ratingul României la „BBB-/A-3” (pe termen lung și scurt), iar perspectiva rămâne negativă. În termeni practici, perspectiva negativă indică faptul că, în următoarele 6–12 luni, riscul unei decizii de scădere a ratingului este mai ridicat decât într-un scenariu „stabil”. De ce contează: ratingul depinde de capacitatea de a reduce deficitele Agenția leagă riscul de retrogradare de capacitatea guvernului de a continua consolidarea fiscală (adică reducerea deficitului bugetar prin venituri mai mari și/sau cheltuieli mai mici) și de a restrânge dezechilibrele externe. S&P notează că dizolvarea coaliției va complica eforturile de reducere a „dublului deficit” – deficitul fiscal și deficitul de cont curent – pe măsură ce se apropie alegerile din 2028. În același timp, S&P indică existența unui „consens larg” între partide pentru ajustări și reforme fiscale suplimentare în 2027 și consideră probabilă formarea unui nou guvern „în următoarele săptămâni”. Agenția mai arată că performanțele fiscale mai bune de la începutul anului, susținute de măsurile de consolidare adoptate în 2025 și de plăți viitoare consistente din fonduri europene, ar trebui să ajute la menținerea condițiilor de finanțare externă, în contextul în care deficitul de cont curent „se restrânge treptat” de la un nivel estimat de 7,9% din PIB anul trecut. Ce ar putea declanșa o retrogradare S&P spune explicit că ar putea reduce ratingul dacă impasul guvernamental se prelungește sau dacă acesta duce la incapacitatea de a reduce în continuare deficitele fiscale în 2027. Un alt risc major este legat de fondurile UE: dacă România nu reușește să atragă intrările preconizate în 2026–2027, agenția avertizează că ar fi afectate perspectivele de creștere, consolidarea fiscală și s-ar amplifica riscurile pentru balanța de plăți. În plus, S&P menționează că ar putea lua în calcul o retrogradare și dacă presiunile externe se intensifică – de exemplu, printr-o perturbare mai severă sau de durată a pieței energetice, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu – cu efecte asupra inflației pe termen mediu, creșterii economice, balanței de plăți și rezultatelor fiscale. Ce ar putea îmbunătăți perspectiva Agenția indică faptul că perspectiva ar putea fi revizuită la „stabilă” dacă deficitele externe și fiscale s-ar restrânge substanțial, susținute de o revenire a creșterii economice. S&P se așteaptă ca un consens fiscal între partidele cheie să sprijine măsuri de consolidare „considerabilă” în acest an și anul următor, inclusiv aprobarea unui buget „credibil” pentru 2027. În evaluarea agenției intră și așteptarea ca România să obțină „majoritatea facilităților de finanțare disponibile ale UE” în acest an, „în valoare de până la 3,5% din PIB”, bani care ar putea acoperi o parte semnificativă din necesarul ridicat de finanțare externă. Context politic: scenarii de guvernare, anticipate „puțin probabile” S&P descrie mai multe scenarii: revenirea coaliției anterioare și desemnarea unui nou prim-ministru (posibil un tehnocrat) sau formarea unui guvern minoritar sprijinit în Parlament de partide din afara coaliției. Alegerile anticipate sunt considerate „puțin probabile”, argumentul fiind că România nu a organizat anticipate în perioada post-comunistă, iar mediul politic actual oferă puține stimulente; în plus, președintele Nicușor Dan s-a pronunțat public împotriva acestei opțiuni. În paralel, agenția subliniază că actuala criză politică vine într-un moment în care România trebuie să echilibreze ajustări fiscale suplimentare cu limitarea efectelor șocului global al prețurilor la energie și să rămână pe traiectoria cerută de procedura de deficit excesiv a UE, în timp ce implementează reforme pentru a asigura fluxurile de fonduri europene. [...]
Standard & Poor’s menține România la limita „junk”, dar condiționează ratingul de continuarea ajustării fiscale , potrivit Biziday . Agenția păstrează perspectiva negativă și avertizează că o criză politică prelungită sau renunțarea la reducerea deficitului ar putea declanșa o retrogradare, cu efect direct asupra costurilor de finanțare ale statului și, implicit, ale economiei. S&P își leagă evaluarea de evoluțiile politice recente: „guvernul reformist” ar fi fost demis prin moțiune de cenzură, după dezertarea unui partener de coaliție, iar PSD ar fi încercat înlăturarea premierului Ilie Bolojan pe fondul reformelor fiscale care „au condus la austeritate”, conform analizei agenției. În același timp, S&P consideră redus riscul unei crize politice care să ducă la alegeri anticipate, dar atrage atenția că fragmentarea politică poate complica menținerea unei ajustări fiscale susținute înainte de ciclul electoral din 2028. Ce ar putea declanșa retrogradarea În scenariul negativ, S&P indică mai multe canale prin care ratingul ar putea fi coborât: prelungirea impasului guvernamental sau apariția unei incapacități de a continua reducerea deficitelor fiscale în 2027; neatragerea intrărilor așteptate de fonduri europene în perioada 2026–2027, ceea ce ar limita creșterea economică, ar complica consolidarea fiscală și ar amplifica riscurile pentru balanța de plăți; agravarea presiunilor externe, inclusiv o dislocare mai severă sau de durată a pieței energiei, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, cu efecte asupra inflației, creșterii economice, balanței de plăți și rezultatelor fiscale. Scenariul care ar putea stabiliza perspectiva Agenția ar putea revizui perspectiva la „stabilă” dacă deficitele externe și fiscale s-ar reduce „substanțial”, susținute de o revenire a creșterii economice. Prognoza S&P: fără recesiune, dar cu stagnare și presiuni pentru BNR S&P estimează că România nu va încheia anul în recesiune, ci cu o ușoară creștere a PIB, pe care o consideră totuși „stagnare”, urmată de o creștere de +2,5% în 2027. Agenția anticipează stagnarea PIB real pe fondul consolidării fiscale și al inflației ridicate, care ar afecta consumul privat. Pentru politica monetară, S&P notează că presiunile asupra inflației și cursului de schimb rămân o provocare pentru BNR, care „probabil nu va putea relaxa politica monetară în următoarele luni”, în pofida încetinirii economiei. [...]
Costurile orare cu forța de muncă din România au crescut în trimestrul IV , potrivit SeeNews , care relatează evoluția la nivelul ultimelor trei luni ale anului. Informația este relevantă pentru companii și investitori deoarece influențează direct cheltuielile operaționale și poate afecta deciziile de angajare, prețurile și competitivitatea. Materialul consultat nu include, însă, în fragmentul disponibil, detalii numerice (ritmul de creștere, comparații anuale sau trimestriale), metodologia folosită ori sursa statistică primară. În absența acestor elemente, nu pot fi redate cu acuratețe mărimea creșterii sau sectoarele care au contribuit cel mai mult. În mod obișnuit, astfel de date sunt urmărite îndeaproape în contextul presiunilor salariale și al productivității, inclusiv pentru impactul asupra inflației și asupra costurilor din industrie și servicii. Pentru o evaluare completă ar fi necesare valorile și contextul din articolul integral (de exemplu, dacă este vorba despre costuri totale, care includ contribuțiile angajatorului, sau doar despre salarii). [...]
Fitch menține ratingul României BBB- în categoria recomandată pentru investiții , chiar dacă țara a intrat oficial în recesiune tehnică, conform Profit.ro . Această decizie este esențială pentru investitori, deoarece ratingurile oferite de agențiile de evaluare financiară, precum Fitch, S&P și Moody's, sunt indicatori cruciali ai capacității statului de a-și susține obligațiile financiare. România a menținut ratingul „BBB-” din partea Fitch încă din iulie 2011, însă perspectiva a fost revizuită la negativă în decembrie 2024, pe fondul unui deficit bugetar în creștere. Această poziție de rating este susținută de apartenența la Uniunea Europeană și de fluxurile de capital aferente, care sprijină convergența veniturilor și finanțele externe ale României. Impactul recesiunii tehnice Intrarea României în recesiune tehnică aduce presiuni suplimentare asupra economiei, dar menținerea ratingului de către Fitch oferă o oarecare stabilitate. Agenția a subliniat că PIB-ul pe cap de locuitor și calitatea guvernării sunt peste nivelul altor țări din categoria „BBB”, însă deficitele bugetare și de cont curent mari și persistente, alături de datoria publică în creștere, rămân provocări semnificative. „Aceste puncte forte sunt echilibrate de deficitele bugetare și de cont curent, mari și persistente, datoria publică în creștere rapidă, polarizarea politică și datoria externă netă destul de ridicată”, potrivit comunicatului agenției. Măsuri de consolidare fiscală Guvernul României a început un proces de consolidare fiscală, deși de la o bază slabă, cu un deficit fiscal general de 9,3% din PIB în 2024. Măsurile includ creșterea TVA și înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public. Aceste acțiuni sunt esențiale pentru reducerea deficitului bugetar, care se estimează că va scădea la 6,3% din PIB în 2026. În ciuda acestor eforturi, Fitch preconizează că deficitele bugetare ale României vor rămâne printre cele mai mari din categoria „BBB”. Agenția subliniază că riscurile pentru consolidarea fiscală pe termen mediu sunt semnificative, din cauza creșterii economice slabe și a tensiunilor politice. Creștere economică și perspective Creșterea economică a României a rămas sub 1% din primul trimestru al anului 2024, reflectând dificultățile de politică între consolidarea fiscală și stimularea creșterii economice. Fitch estimează că PIB-ul României nu va atinge rata potențială de creștere de 2% până cel puțin în 2027. Investițiile sunt așteptate să crească datorită fondurilor UE, care oferă un stimul anticiclic. Totuși, inflația rămâne o problemă, depășind ținta Băncii Naționale a României și fiind amplificată de majorarea TVA și de expirarea plafonului prețului energiei electrice. Concluzii și provocări viitoare Menținerea ratingului „BBB-” de către Fitch este un semnal pozitiv pentru investitori, dar România trebuie să continue eforturile de consolidare fiscală și să gestioneze provocările politice și economice. În ciuda incertitudinilor, sprijinul UE și măsurile guvernamentale sunt esențiale pentru stabilitatea economică pe termen lung. Cu toate acestea, România rămâne vulnerabilă la schimbările de sentiment pe piețele globale, iar costurile de împrumut ar putea crește până la mediana „BBB” până în 2027. Este esențial ca guvernul să continue implementarea rapidă a măsurilor de consolidare fiscală pentru a reduce deficitul bugetar și a stabiliza economia. [...]
