Știri
Știri din categoria Companii
TSMC va discuta pe 16 aprilie riscul întreruperilor din lanțul de aprovizionare potrivit Wccftech, pe fondul crizei din Orientul Mijlociu. Piața urmărește în special posibilele consecințe ale unor blocaje logistice și energetice asupra producției celui mai important producător de cipuri la comandă din lume, într-un moment în care cererea pentru infrastructura de inteligență artificială (AI) rămâne ridicată.
Miza este mare deoarece o parte semnificativă a industriei AI depinde de serviciile TSMC, de la companii precum NVIDIA, AMD și Intel, până la mari furnizori de servicii cloud și producători de cipuri specializate (ASIC). Publicația notează că o perturbare a liniilor de producție ale TSMC ar putea avea efecte în lanț asupra livrărilor din industrie, motiv pentru care investitorii și clienții urmăresc mesajele companiei la următorul apel cu analiștii.
Conform articolului, un raport al publicației taiwaneze UDN arată că TSMC ar urma să abordeze influența geopoliticii asupra operațiunilor sale și dacă „turbulențele” din lanțul de aprovizionare pot afecta volumele de producție. În acest context, sunt invocate riscurile asociate unei posibile crize a gazului natural lichefiat (GNL), dacă Strâmtoarea Hormuz ar rămâne închisă o perioadă îndelungată, cu impact potențial asupra producției de electricitate din Taiwan și, implicit, asupra funcționării TSMC.
„For now, Taiwan is relying on its LNG stockpiles, which are reported to be sufficient for just a few days.”
Pe partea de cerere, Wccftech susține că serviciile TSMC din etapele de început și de final ale producției (frontend și backend) operează la un grad ridicat de utilizare, alimentat de investițiile în infrastructură. Textul menționează și presiunea pe capacitățile de 3 nanometri, până la nivelul în care compania ar fi nevoită să selecteze clienții și să aloce livrările, în timp ce ambalarea avansată (advanced packaging) – în special CoWoS și derivatele – se confruntă cu o cerere „imensă”.
În paralel, sunt discutate opțiuni pentru reducerea dependenței Taiwanului de importurile de GNL din Orientul Mijlociu, inclusiv schimbarea rutelor de transport pentru aprovizionare directă din SUA sau de la aliați, deși o astfel de soluție este descrisă ca fiind costisitoare. Articolul mai arată că rezervele de GNL ale Taiwanului ar acoperi doar câteva zile, ceea ce ar amplifica riscurile pentru operațiunile industriale interne dacă tensiunile din regiune se prelungesc.
Elementele urmărite la apelul TSMC din 16 aprilie, așa cum reies din material:
Recomandate
TSMC își schimbă mecanismul de împărțire a profitului, mutând o parte din resurse către acționari și investiții ESG, dar susține că suma totală a bonusurilor pentru angajați va fi peste nivelul de anul trecut , potrivit IT Home . Reacția vine după zvonuri apărute pe Facebook, preluate de presa taiwaneză, conform cărora o parte dintre angajați ar urma să primească în 2026 bonusuri mai mici cu aproximativ 15%. Președintele și directorul general al TSMC, Wei Zhejia , a respins ideea unei tăieri generalizate a bonusurilor, afirmând că, deși compania a ajustat modul de alocare a profitului, are „încredere” că totalul sumelor distribuite angajaților va depăși anul trecut și că, pe termen lung, bonusurile vor continua să crească odată cu dezvoltarea companiei. Ce se schimbă în alocarea profitului Wei Zhejia a explicat că TSMC a redirecționat o parte din profit către: recompensarea acționarilor ; investiții sociale și în zona ESG (mediu, social, guvernanță), adică proiecte legate de apă, energie electrică, formarea de talente, protecția mediului și energie verde. Mesajul companiei este că, pe măsură ce TSMC s-a extins, „responsabilitățile sociale” și așteptările externe au crescut față de acum 10 ani, iar noua structură de alocare a resurselor reflectă această schimbare. Tensiuni interne și calendarul plăților În contextul zvonurilor, unele postări ale angajaților au sugerat chiar posibilitatea unor acțiuni de protest, invocând „modelul” Samsung Electronics. Pentru a reduce incertitudinea, Wei Zhejia a trimis un e-mail intern către angajați și a anunțat că bonusurile vor fi plătite pe 29 mai , iar sistemul de verificare a sumelor individuale a fost deschis mai devreme, astfel încât angajații să își poată consulta bonusurile și componenta de participare la profit în timpul programului. Context: rezultate în creștere, așteptări mai mari IT Home notează că, pe fondul exploziei cererii pentru aplicații de inteligență artificială, performanța TSMC a crescut, iar odată cu ea și așteptările angajaților privind participarea la profit. Conform raportărilor financiare ale companiei, în trimestrul I 2026 veniturile au urcat cu 35,1% față de anul anterior , iar profitul net și câștigul pe acțiune (EPS) au crescut cu 58,3% ; față de trimestrul precedent, veniturile au avansat cu 8,4%, iar profitul net cu 13,2%. În practică, mesajul conducerii este că ajustarea distribuției profitului poate schimba nivelul bonusului la nivel individual, însă compania încearcă să fixeze așteptările printr-o promisiune la nivel agregat: fondul total de bonusuri pentru angajați ar urma să fie mai mare decât anul trecut , chiar dacă o parte din resurse sunt direcționate către acționari și proiecte ESG. [...]
O posibilă scumpire cu 15% a procesului de fabricație pe 3 nm al TSMC în a doua jumătate din 2026 riscă să lovească direct în marjele deja foarte subțiri ale Apple pentru MacBook Neo , iar compania ar putea fi împinsă spre noi creșteri de preț sau ajustări de configurație, potrivit Wccftech . MacBook Neo este prezentat ca cel mai accesibil laptop Apple, cu un preț de pornire de 599 de dolari (aprox. 2.750 lei). Publicația notează că Apple ia în calcul renunțarea la varianta de bază de 599 de dolari, ceea ce ar echivala cu o majorare „discretă” de 100 de dolari (aprox. 460 lei). De ce contează: costul pe 3 nm poate schimba economia unui produs „low-cost” Conform articolului, Apple a putut coborî prețul versiunii de bază folosind cipuri A18 Pro „selectate” (binned) – adică unități care îndeplinesc anumite criterii de performanță/consum și pot fi încadrate într-o categorie de produs. Între timp, cererea pentru MacBook Neo ar fi depășit așteptările, iar Apple ar plănui să crească producția pentru 2026 de la 5–6 milioane de unități la 10 milioane de unități. Pentru a susține acest volum, compania ar fi cerut TSMC reluarea producției de A18 Pro pe 3 nm, însă la un cost ridicat; în plus, faptul că noile cipuri nu ar mai fi „binned” ar adăuga presiune suplimentară pe costuri, potrivit aceleiași surse. Scumpiri în lanț: +15% în 2026 și încă +10% în 2027 (potrivit unui tipster) Articolul citează un tipster, Jukan, potrivit căruia TSMC s-ar pregăti să majoreze prețul pentru 3 nm cu până la 15% în a doua jumătate din 2026. În plus, ar putea urma o nouă scumpire de 10% anul viitor. Dacă aceste creșteri se materializează, impactul ar fi imediat pentru produse cu marje mici, precum MacBook Neo, unde spațiul de manevră pentru absorbția costurilor este limitat. În practică, Apple ar avea de ales între: creșteri de preț (directe sau prin eliminarea unei configurații mai ieftine), ajustări de specificații/configurații, acceptarea unor marje mai mici pe termen scurt pentru a menține prețul. Semnal intern la TSMC: CEO-ul își îndeamnă angajații să cumpere acțiuni În paralel cu presiunea pe clienți, TSMC ar beneficia de pe urma cererii pentru nodurile avansate, iar CEO-ul companiei le-ar fi cerut angajaților să cumpere acțiuni TSMC pentru a-și „asigura viitorul financiar”, mai notează publicația. Informațiile despre calendarul și amplitudinea scumpirilor sunt prezentate ca raportări din piață (via tipster), nu ca anunț oficial, astfel că rămâne de văzut dacă TSMC va confirma majorările și în ce formă vor fi transferate în prețurile produselor Apple. [...]
SpaceX își consolidează dependența de bani publici înainte de IPO : compania a primit contracte în valoare totală de 6,45 miliarde de dolari (aprox. 29,7 miliarde lei) de la U.S. Space Force , potrivit TechCrunch , într-un moment în care se pregătește pentru o listare așteptată luna viitoare. Cel mai mare contract, anunțat vineri de Space Force, este de 4,16 miliarde de dolari (aprox. 19,1 miliarde lei) și vizează construirea de sateliți care vor face parte dintr-un sistem de apărare antirachetă și antiaeriană pe care președintele Donald Trump îl numește „ Golden Dome ”. Separat, la începutul săptămânii, Space Force a acordat SpaceX un alt contract, de 2,29 miliarde de dolari (aprox. 10,5 miliarde lei), pentru dezvoltarea unei rețele de comunicații în orbită joasă a Pământului (LEO – altitudini de ordinul sutelor până la circa 2.000 km). De ce contează pentru IPO: veniturile SpaceX sunt legate de contractele guvernamentale Pachetul de contracte întărește un element din documentația de IPO făcută publică săptămâna trecută: SpaceX este „puternic dependentă” de contractele cu statul. Potrivit informațiilor din prospect, o cincime din veniturile companiei din 2025 a provenit de la agenții guvernamentale. În același document, SpaceX le-a transmis investitorilor că activitatea cu entități guvernamentale poate fi afectată de schimbări de politici, priorități, reglementări, mandate și niveluri de finanțare. Context politic și poziționare în piață TechCrunch notează că Elon Musk ar fi investit aproximativ 300 milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei) pentru a sprijini alegerea lui Trump și că a rămas apropiat de președinte. În același timp, publicația subliniază că SpaceX a dominat piața lansărilor în ultimul deceniu, ceea ce explică de ce guvernul federal continuă să apeleze la companie pentru astfel de programe. [...]
Nokia Networks România a urcat veniturile la un maxim al ultimilor 16 ani , dar a intrat în 2025 cu presiune pe profitabilitate și cu datorii mai mari, potrivit Ziarul Financiar , pe baza datelor publicate de Ministerul Finanțelor . Subsidiara din Timișoara a raportat o cifră de afaceri de 581,4 mil. lei (115,3 mil. euro) în 2025, în creștere cu 7,3% față de 2024. Profitul net a scăzut cu 12,9%, de la 14,3 mil. lei la 12,5 mil. lei (2,5 mil. euro), iar marja netă s-a comprimat de la 2,6% la 2,1%. În paralel, datoriile totale au urcat cu 12,3%, de la 135,2 mil. lei la 151,8 mil. lei (30,1 mil. euro). Ce spun indicatorii: creștere de volum, marjă mai mică Evoluția din 2025 arată o creștere a activității, însă cu o eficiență financiară mai slabă decât în anul anterior, în condițiile în care: veniturile au crescut la 581,4 mil. lei, după stagnarea din 2024 (542,1 mil. lei); profitul net a coborât la 12,5 mil. lei; marja netă s-a redus la 2,1%; datoriile totale au ajuns la 151,8 mil. lei. Context: cel mai bun an din 2008 încoace Nivelul veniturilor din 2025 este cel mai ridicat din 2008, când compania raportase 707,1 mil. lei. După o perioadă de contracție și fluctuații, veniturile au reintrat pe trend ascendent în ultimii ani, trecând de 500 mil. lei în 2019 și atingând un maxim recent de 554,9 mil. lei în 2022, urmat de doi ani de stagnare. Revenirea la peste 581 mil. lei în 2025 marchează, astfel, cel mai bun rezultat din ultimii 16 ani. Operațional: mai puțini angajați, centru de R&D cu circa 2.000 de oameni Numărul mediu de angajați a scăzut de la 1.952 la 1.887 (cu 65 mai puțin), continuând trendul descendent după vârful de 2.132 de salariați atins în 2023. Nokia Networks România este prezentată ca cel mai mare centru de cercetare-dezvoltare în telecomunicații din România. Centrul din Timișoara are aproximativ 2.000 de oameni, dintre care circa 1.000 lucrează în cercetare-dezvoltare pentru tehnologii wireless, 5G și 6G, iar restul sunt implicați în servicii de operare pentru clienți și operatori locali. Compania deține și un centru de date de aproximativ 4.000 mp, folosit pentru testarea produselor. Compania este administrată de Cosmin Marius Chiriac, Sabin Ilie Totorean și Ioana-Alina Mirea, conform datelor de la Registrul Comerțului. [...]
Microsoft România a crescut numărul mediu de angajați în 2025, deși grupul a derulat restructurări , iar această evoluție sugerează că operațiunile locale au rămas pe traiectorie de extindere în zona de dezvoltare și suport, în pofida ajustărilor anunțate la nivel global, potrivit Ziarul Financiar . Subsidiara locală a raportat la Ministerul Finanțelor un număr mediu de 1.668 de angajați în 2025, cu 110 persoane peste nivelul din 2024. Datele sunt cu atât mai relevante cu cât, în 2025, Microsoft a anunțat mai multe runde de concedieri la nivel global, care au avut impact și pe plan local. Ce arată cifrele despre operațiunile din România Creșterea numărului mediu de salariați (calculat ca medie pe întreg anul) vine după ce, în vara lui 2025, surse apropiate companiei au spus pentru Ziarul Financiar că reorganizarea urma să atingă și echipele din România, fără a confirma câte posturi ar fi afectate. În spațiul public a circulat atunci o estimare de circa 100–140 de posturi, neconfirmată oficial. În același timp, aceleași surse au indicat că ar fi fost vorba mai degrabă de o ajustare, nu de o retragere, iar compania ar fi rămas angajată față de prezența și investițiile din România. Context: restructurări globale, dar creștere locală La nivel de grup, Microsoft a anunțat în 2025 mai multe runde de concedieri, potrivit CNBC: peste 6.000 de posturi în mai, alte câteva sute în iunie și aproximativ 9.000 în iulie, adică sub 4% din cei circa 228.000 de angajați ai companiei. Performanța financiară: venituri în creștere, pierderi mai mari Pe partea financiară, Microsoft România a raportat pentru 2025: afaceri în creștere cu 14,7%, la 895 mil. lei (177,5 mil. euro); pierdere netă în creștere, la 55,4 mil. lei (11 mil. euro); datorii în scădere cu 6,6%, la 68,9 mil. lei (13,7 mil. euro). Compania a fost pe profit până în 2021 (câștig net de 42,1 mil. lei), apoi profitul a scăzut aproape de zero în 2022 (1,6 mil. lei), iar ulterior a intrat pe pierdere. Pierderea netă s-a adâncit de la 35,3 mil. lei în 2023 la 43,1 mil. lei în 2024 și la 55,4 mil. lei în 2025, al treilea an consecutiv pe minus. Schimbare de conducere la nivel local Microsoft România, prezentă pe piață din 1996, a trecut recent și printr-o schimbare de management: Bogdan Putinică și-a anunțat în octombrie 2025 plecarea din companie, iar de la 1 martie 2026 Gabriela Popescu a preluat oficial funcția de director general pentru România, Moldova și regiunea CSI, după o perioadă de interimat. [...]
România poate urca în lanțurile europene de valoare dacă își aliniază industriile la prioritățile UE , susține Ramona Kurko , deputy managing director BCR și head of strategic clients corporate banking, într-o intervenție la evenimentul „ ZF Reindustrializarea României 2026 ”, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul are miză economică directă: fără conectarea la temele europene (energie, digitalizare, apărare, lanțuri logistice), avantajele locale rămân subutilizate în competiția pentru investiții și proiecte industriale. Kurko argumentează că România are „avantaje structurale” – infrastructură energetică, producție diversificată de energie, capital uman și poziționare geografică – care pot deveni avantaje competitive doar dacă sunt integrate în domeniile considerate prioritare la nivel european: securitate energetică și alimentară, securitatea lanțurilor logistice, apărare și digitalizare. „Sectoarele strategice pentru România trebuie să fie integrate cu ceea ce se cere şi ceea ce aduce valoare pentru Europa. Nu putem funcţiona ca o insulă.” Ce înseamnă, concret, „reindustrializare” în viziunea BCR În intervenția sa, executivul BCR pune accent pe adâncirea lanțurilor de aprovizionare (supply chain) și pe construirea de „verticale” industriale, adică dezvoltarea pe cât mai multe verigi ale aceluiași lanț, de la componente și procesare până la produse cu valoare adăugată mai mare. Totodată, atragerea forței de muncă în industrie este legată de un „lanț integrat” între educație și industrie, cu implicare mai devreme în formarea tinerilor, nu doar în momentul intrării pe piața muncii. În acest context, Kurko spune că tehnologia poate crește eficiența în producție și poate lăsa „joburi mai interesante”, iar utilizarea inteligenței artificiale devine un diferențiator pe piața muncii. Ce spune banca despre finanțarea industriei: 16 mld. lei în 2025 Din perspectiva impactului operațional și de capital, Kurko afirmă că BCR încearcă să finanțeze „toate sectoarele din industrie” și că banca folosește o abordare sectorială atât pentru companiile mari, cât și pentru cele mai mici, prin transfer de expertiză din echipele dedicate clienților mari. Câteva repere prezentate: în ultimii șapte ani, BCR spune că și-a triplat portofoliul de credite noi acordate, iar jumătate au fost credite de investiții; în 2025, volumul finanțărilor noi acordate către clienții corporate a fost de peste 16 miliarde de lei, din care o treime au mers către investiții. Kurko mai precizează că banca a finanțat „foarte mult” infrastructura energetică și sectorul construcțiilor, dar și automotive și alte industrii, inclusiv agricultură și procesare, cu atenție pe lanțul de procesare alimentară (food processing). De ce contează pentru companii Mesajul BCR indică o direcție de alocare a capitalului: proiectele industriale care se leagă de prioritățile europene (energie, digitalizare, apărare, logistică) au șanse mai mari să fie susținute și să se integreze în lanțuri regionale, în timp ce investițiile izolate, fără ancorare în cererea europeană, riscă să rămână la periferia fluxurilor de valoare adăugată. În același timp, presiunea pe resursa umană și pe productivitate împinge companiile să lege mai strâns recrutarea și formarea de tehnologie și de colaborarea cu sistemul educațional. [...]
