Știri
Știri din categoria Companii
Metinvest analizează închiderea sau suspendarea unor unități la uzina din Iași, la scurt timp după achiziție, o posibilă mișcare cu impact direct asupra operațiunilor locale ale producătorului ucrainean de oțel. Informația apare în HotNews, care citează Profit.ro.
Uzina vizată este Metinvest Tubular Iași, fosta ArcelorMittal Tubular Products, redenumită după ce a fost cumpărată de Metinvest, companie controlată de antreprenorul Rinat Ahmetov, prezentat ca cel mai bogat om din Ucraina.
Potrivit informațiilor citate, la nivelul societății se discută „dacă se impune închiderea sau suspendarea uneia sau mai multor unități de producție și/sau comerciale” ale fabricii din Iași.
Pentru detalii suplimentare, HotNews trimite la materialul Profit.ro, disponibil aici: Profit.ro.
Recomandate
Carmistin își accelerează extinderea externă, pe fondul creșterii producției la 150.000 de tone în 2026 , mizând pe diversificarea portofoliului și pe consolidarea parteneriatelor comerciale la nivel global, potrivit Antena 3 . Compania a revenit la SIAL Paris 2026 , unul dintre cele mai mari târguri internaționale din industria alimentară, cu o ofertă care include atât produse premium, cât și produse cu valoare adăugată. Participarea vine într-un moment în care grupul estimează că va ajunge la o producție totală de carne de pui de 150.000 de tone până la finalul anului, după un nivel record de 120.000 de tone în 2025. Din perspectiva business, creșterea volumelor susține capacitatea de a livra constant către piețe externe și de a negocia contracte comerciale pe termen mai lung. Ce a dus Carmistin la SIAL Paris și de ce contează La Paris, Carmistin a prezentat produse din gamele La Provincia și KUKU, descris ca noul brand al grupului. Oferta a inclus, între altele, pui crescut cu porumb, pui și ouă 100% organice, dar și produse procesate cu valoare adăugată, precum aripioare de pui marinate sau pui grill. Pentru companie, prezența la SIAL funcționează ca instrument de vânzări și de dezvoltare a rețelei de distribuție, într-un context în care cererea se mută către produse cu origine și trasabilitate mai bine documentate și către segmentul de produse „gata de consum” sau ușor de preparat (convenience). Exporturi în peste 40 de țări și obiectiv de extindere Grupul spune că exportă deja în peste 40 de țări și urmărește să-și continue expansiunea globală. Declarația fondatorului și președintelui Carmistin The Food Company, Justin Paraschiv , leagă explicit participarea la SIAL de obiectivul de a crește parteneriatele comerciale internaționale: „Exportăm deja alimente în peste 40 de țări, iar obiectivul este să ne continuăm expansiunea globală, astfel încât produsele din portofoliul Grupului Carmistin să ajungă la un număr cât mai mare de consumatori din întreaga lume.” Dimensiunea grupului: cifră de afaceri și integrare pe lanțul de producție La nivel financiar, Carmistin a raportat o cifră de afaceri consolidată de 2,1 miliarde lei în 2025, menținându-se, potrivit sursei, pe primul loc în categoria sa de business pentru al treilea an consecutiv. Operațional, grupul funcționează pe un model integrat, care acoperă întreg lanțul – de la cultivarea cerealelor și producția de furaje până la creșterea animalelor, procesare și comercializare. Carmistin este prezentat și ca cel mai mare producător de furaje din România, cu o capacitate actuală de peste 735.000 de tone anual și un obiectiv de 1 milion de tone anual până în 2030. Context: tendințe în industria alimentară, văzute la SIAL 2026 Ediția din 2026 a SIAL Paris a evidențiat câteva direcții urmărite de industrie, conform articolului: interes mai mare pentru origine și trasabilitate; creșterea segmentului de produse ușor de preparat (convenience); diversificarea surselor de proteine, inclusiv soluții hibride; accent mai puternic pe responsabilitate în producție. Organizat o dată la doi ani, SIAL Paris a reunit, potrivit datelor citate, circa 8.000 de expozanți și 295.000 de profesioniști, cu peste 400.000 de produse expuse pe o suprafață de 280.000 mp. [...]
Meta riscă un cost juridic major în SUA, după ce un judecător din New Mexico a stabilit o penalitate de 25 de miliarde de dolari (aprox. 112,5 miliarde lei) în dosarul legat de scandalul Cambridge Analytica , potrivit Focus . Decizia vine după ce un juriu a concluzionat că utilizatorii Facebook au fost induși în eroare în privința protecției datelor și a libertății de exprimare. Instanța a pornit de la un calcul al penalităților de aproape 219,5 miliarde de dolari (aprox. 987,8 miliarde lei), dar judecătorul a redus suma la 25 de miliarde de dolari (22,25 miliarde euro, conform sursei). Meta nu a reacționat imediat la hotărâre; anterior, după verdictul juriului, compania a transmis că nu este de acord și că va continua să se apere. Cum s-a ajuns la suma de 25 de miliarde de dolari În acest caz, penalitatea a fost construită pe ideea de sancțiune „pe încălcare”: până la 5.000 de dolari (aprox. 22.500 lei) per abatere. Juriul a identificat „milioane” de încălcări, care, în calculul judecătorului, au dus la sume de ordinul zecilor sau sutelor de miliarde, înainte de reducerea finală. Context: scandalul Cambridge Analytica și efectele de durată Scandalul Cambridge Analytica a izbucnit în 2018 și a afectat puternic încrederea publică în compania care opera atunci sub numele Facebook. Potrivit relatării, date provenite dintr-un chestionar aparent inofensiv au fost folosite pentru construirea de profiluri de utilizatori și au ajuns la firma de analiză Cambridge Analytica; echipa lui Donald Trump ar fi folosit aceste informații înainte de alegerile prezidențiale din 2016. În total, ar fi fost afectate aproximativ 87 de milioane de conturi. Focus notează că Meta a plătit anterior, între altele, circa 6 miliarde de dolari (aprox. 27 miliarde lei) către guvernul SUA pentru a închide investigații legate de acest episod. De ce contează pentru companie Miza principală este financiară și de risc juridic: o penalitate de 25 de miliarde de dolari ar ridica semnificativ costul litigiilor legate de confidențialitatea datelor și ar menține presiunea asupra companiei într-un dosar care, deși pornește din fapte vechi de aproape un deceniu, continuă să genereze consecințe în instanță. Procesul din New Mexico a fost deschis în 2021 și include, pe lângă acuzațiile privind datele personale, și aspecte legate de libertatea de exprimare pe platformă, pe fondul unor dezvăluiri apărute în etapa de documentare a cazului, inclusiv un raport de avertizor de integritate (whistleblower) despre presupuse excepții „ascunse” pentru unele conturi importante de la regulile privind conținutul permis. [...]
FORVIA HELLA își consolidează operațiunile de inginerie din Timișoara prin prelungirea chiriei și modernizarea birourilor din AFI Park, într-o mișcare care vizează stabilitatea echipelor și susținerea proiectelor cu responsabilități globale, potrivit Ziarul Financiar . Compania, furnizor internațional de produse pentru industria auto și parte a grupului FORVIA, a remodelat spațiul de lucru folosit de echipele centrului tehnic din divizia Electronics și, în același timp, a prelungit contractul de închiriere pentru locația din Timișoara. Proiectul de reamenajare este prezentat ca o schimbare de organizare a muncii, nu doar o renovare, cu accent pe ergonomie, mobilier versatil, flexibilitate, eficiență și colaborare, inclusiv prin partajarea spațiului profesional. În același material, directorul general al FORVIA HELLA România, Gelu Murariu, leagă extinderea prezenței în „inima orașului” de nevoia unui mediu stabil pentru oameni, într-un context pe care îl descrie drept „schimbare de paradigmă” în industrie. De cealaltă parte, AFI Romania afirmă că prelungirea contractului confirmă parteneriatul și capacitatea proiectului AFI Park Timișoara de a răspunde nevoilor companiei pe termen lung, menționând modernizarea spațiului și importanța unui mediu de lucru care susține colaborarea și continuitatea activității. Ce rol are centrul din Timișoara în rețeaua FORVIA HELLA FORVIA HELLA Technical Center Timișoara este descris ca o locație cu responsabilități globale pentru produse auto în rețeaua internațională a companiei. Strategia pentru perioada următoare este aliniată „mega-trendurilor” din industrie și include: conducere autonomă , prin proiectarea și testarea produselor radar (senzori descriși ca „ochii și urechile” șoferului); electrificare și managementul energiei , inclusiv dezvoltarea de componente pentru sistemul de management al bateriei vehiculelor electrice și hibride și soluții de management termic; proiectarea și testarea de senzori și actuatoare , pentru componentele „inteligente” ale vehiculelor. În prezent, în centrul tehnic funcționează 11 centre de competență , iar unitatea din Timișoara este menționată ca al doilea cel mai mare centru de proiectare și dezvoltare din FORVIA HELLA , după cel din Lippstadt (sediul central al companiei). Context: prezența FORVIA HELLA în România FORVIA HELLA este prezentă în România din 2005 și are trei centre de proiectare și dezvoltare, un centru administrativ și trei unități de producție în Timișoara, Arad, Lugoj și Craiova. Compania are în România peste 4.500 de angajați , conform articolului, și își leagă activitatea de trei direcții majore: electrificare și managementul energiei, conducere autonomă în siguranță și experiența unui habitaclu digitalizat și sustenabil. [...]
Promisiunea lui Elon Musk de a distribui acțiuni SpaceX către „fiecare copil din America” ridică semne de întrebare despre fezabilitate și mecanismul legal al unei donații de peste 10 miliarde de dolari. Potrivit TechCrunch , Musk susține că în 2027 va oferi câte o acțiune SpaceX fiecărui copil din SUA, ceea ce, la prețul curent de 146 dolari/acțiune (aprox. 670 lei), ar însemna un transfer evaluat la peste 10 miliarde de dolari (aprox. 46 miliarde lei). Musk nu a explicat cum ar urma să facă distribuția. Într-o postare separată, el a spus că vrea să ofere acțiunile „direct publicului” și că acesta ar fi „prima dintre multe” donații de acțiuni. Dimensiunea potențială a operațiunii și ce știm despre acțiunile SpaceX În SUA sunt peste 70 de milioane de copii sub 18 ani, conform Federal Interagency Forum on Child and Family Statistics . La un astfel de ordin de mărime, chiar și o singură acțiune per copil ar presupune o operațiune administrativă și juridică amplă, mai ales în condițiile în care SpaceX este o companie privată, iar transferurile de acțiuni pot avea constrângeri specifice. TechCrunch notează că Musk deține aproximativ 849 milioane de acțiuni ordinare Clasa A și peste 5,5 miliarde de acțiuni Clasa B cu drepturi superioare de vot, potrivit unui document depus la autoritatea americană de supraveghere a pieței de capital (SEC). Publicația mai precizează că Musk „ar urma să câștige multe altele”. Context politic și precedentul „Trump Accounts” Promisiunea vine într-un context în care președintele Donald Trump ar fi creat, prin Trezorerie, conturi bancare pentru copii („Trump Accounts”) care pot accepta donații în acțiuni de la donatori bogați. Materialul menționează și că Musk ar fi cheltuit aproximativ 300 milioane de dolari (aprox. 1,4 miliarde lei) pentru a-l ajuta pe Trump să fie ales. Musk nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, potrivit TechCrunch. Legătura cu Anthropic și discuția despre „beneficiu public” Anunțul lui Musk a venit la câteva ore după ce Anthropic a promis că va transfera 5% din acțiunile sale într-un nou „fond de beneficiu public”, pe care intenționează să-l folosească pentru „donații mari către organizații nonprofit tradiționale sau distribuții directe către populații specifice” după viitorul IPO. Musk a răspuns pe X la postarea Anthropic, sugerând că firma ar trebui să dea „direct publicului”. Ulterior a scris că „asta voi face”, iar peste noapte a anunțat planul privind acțiunile SpaceX (linkurile către postările de pe X sunt în materialul TechCrunch). Filantropia lui Musk: concentrarea pe propria fundație TechCrunch mai arată că donațiile filantropice ale lui Musk au fost făcute aproape exclusiv prin Musk Foundation . Deși Musk a exprimat opinii negative despre filantropie, fundația este a cincea cea mai mare fundație caritabilă privată din SUA, potrivit unei analize The Economist citate de publicație. Aceeași analiză ar fi concluzionat că o parte majoritară din banii cheltuiți de fundație de-a lungul anilor a mers către entități legate într-un fel de Musk, iar aproape 60% ar fi mers către o altă organizație, The Foundation, condusă de administratorul său financiar, Jared Birchall. Ce urmează În lipsa unui mecanism descris (cine ar fi eligibil, cum s-ar face distribuția, prin ce vehicul legal și cu ce restricții de transfer), promisiunea rămâne, deocamdată, la nivel de declarație publică. Un element-cheie va fi dacă Musk va detalia un cadru operațional și juridic care să permită transferul efectiv al acțiunilor către zeci de milioane de minori, într-o companie privată precum SpaceX. [...]
Ministerul Economiei vrea să reducă blocajele și întârzierile din ROMARM prin transformarea companiei într-un holding industrial integrat, cu decizii centralizate pe investiții și contracte majore , potrivit Digi24 . Reforma este propusă pentru perioada 2027–2030 și include trecerea la un sistem de conducere dualist, cu separarea supravegherii de execuție, pentru „depolitizarea managementului”. Planul apare într-un pachet de patru documente de politică publică („white papers”) publicate de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), lansate în dezbatere de ministrul interimar Irineu Darău . Documentele acoperă reorganizarea ROMARM, monitorizarea Programului SAFE, valorificarea resurselor minerale și promovarea turistică. De ce contează reorganizarea: bani necheltuiți și decizii întârziate Documentul strategic dedicat ROMARM (2027–2030) pornește de la diagnosticul că societatea funcționează „predominant ca un intermediar comercial”, fără coordonare industrială integrată a celor 15 filiale. Ministerul indică mai multe vulnerabilități cu impact operațional și financiar: participații coborâte sub 20% în majoritatea filialelor (excepție: Arsenal Reșița, 37,16%), ceea ce poate crea neconcordanțe între atribuțiile de control și mecanismele juridice de aprobare, cu risc de litigii și blocaje; întârzieri în luarea deciziilor, circuitul de aprobare adăugând între 30 și 60 de zile sau mai mult, cu efect asupra contractelor și investițiilor; utilizare slabă a fondurilor de modernizare: din 1,9 miliarde de lei alocate pentru capitalizări și investiții în 2018–2025, aproximativ 1,5 miliarde de lei erau necheltuite la sfârșitul anului trecut; instalații învechite și clădiri degradate, pe fondul întârzierii investițiilor, plus îmbătrânirea personalului și formare profesională insuficientă; lipsă de finanțare pentru conservarea și paza capacităților industriale neutilizate în timp de pace, dar necesare pentru mobilizare; costuri suplimentare asociate modelului comercial actual, prin comisioane de aproximativ 1,5–2% până la 5%, plus suprapuneri administrative. Cum ar arăta holdingul: grupare pe domenii și conducere dualistă Ministerul propune transformarea ROMARM într-un holding industrial care să coordoneze strategia, investițiile, contractele majore, finanțarea, cercetarea și dezvoltarea capacităților de apărare. Obiectivul declarat nu este doar reducerea numărului de societăți, ci o structură care să poată coordona portofoliul industrial, în timp ce unitățile productive își păstrează responsabilitățile de producție, proiectare, mentenanță și livrări. În prima evaluare, fabricile ar urma să fie grupate în companii operaționale specializate, în funcție de activitate: armament și muniție ușoară : Uzina Mecanică Cugir, Fabrica de Arme Cugir, Uzina Mecanică Sadu, Metrom Brașov; armament și muniție grea : Uzina Mecanică Mija, Uzina Mecanică Plopeni, Carfil, Tohan Zărnești, Arsenal Reșița; rachete și proiectile speciale : Electromecanica Ploiești, UPS Dragomirești; pulberi și explozivi : Fabrica de Pulberi Făgăraș, Pirochim Victoria; vehicule militare : Uzina Mecanică București, Automecanica Moreni; active neproductive : structură separată pentru administrarea activelor care nu țin de activitățile industriale principale. Configurația finală ar urma să fie stabilită după analiza juridică, financiară și industrială a fiecărei societăți. La nivel de guvernanță, este propus un sistem dualist : ROMARM Holding S.A. ar urma să aibă un Consiliu de Supraveghere cu șapte membri și un Directorat cu cinci membri. Directoratul ar coordona conducerea generală, strategia și controlul grupului, activitățile comerciale și achizițiile, operațiunile și managementul contractelor, precum și serviciile comune și patrimoniul. Calendar 2027–2030 și riscurile asumate Calendarul propus prevede trecerea la sistemul dualist în ianuarie 2027 și demararea reorganizării în februarie. În primele trei luni ar urma inventarierea organigramelor, activelor, contractelor, proceselor administrative și riscurilor, pentru identificarea suprapunerilor. În următoarele trei luni este prevăzută testarea unor servicii comune (achiziții, financiar, juridic), iar până la finalul primului an extinderea serviciilor comune de resurse umane și IT și introducerea raportării unificate. În primii doi ani sunt avute în vedere, în funcție de situația fiecărei societăți, fuziuni, absorbții, divizări sau transformări în sucursale, separarea activelor neproductive și lansarea investițiilor prioritare. Integrarea completă și evaluarea rezultatelor ar urma să se întindă pe până la patru ani. Ministerul notează și riscuri precum politizarea sau contestarea reformei, întreruperea livrărilor, lipsa finanțării, birocratizarea noii structuri și pierderea personalului specializat. Documentul rămâne, deocamdată, o propunere de lucru care necesită validări și decizii ulterioare. Documentul strategic ROMARM (2027–2030) este publicat de minister și poate fi consultat aici: Documentul strategic . [...]
Restructurarea Intel este „aproape gata”, dar revenirea în producția de vârf și în AI rămâne un pariu pe ani și miliarde potrivit Notebookcheck , care relatează declarațiile CEO-ului Lip-Bu Tan despre faptul că procesul este finalizat în proporție de circa 80%. Tan a spus, într-un interviu acordat Nikkei, că a înlocuit „majoritatea” liderilor de top ai companiei de când a preluat funcția, în martie 2025. Totuși, el nu a precizat ce măsuri de restructurare au rămas neîncheiate și nici când ar urma să fie închis complet acest capitol. Schimbări de conducere și sprijin din piață În echipa adusă de Tan se află și Seok-Hee Lee, fost CEO al SK hynix. În paralel, redresarea Intel a atras investitori importanți: Nvidia ar fi cumpărat acțiuni Intel de 5 miliarde de dolari (aprox. 22,5 miliarde lei), iar SoftBank de 2 miliarde de dolari (aprox. 9 miliarde lei), potrivit informațiilor citate. În același context, publicația notează că acțiunile Intel au crescut de aproximativ patru ori de când Tan a devenit CEO. Miza operațională: recuperarea decalajului față de TSMC și competiția pe cipuri pentru AI Dincolo de reorganizarea internă, Intel încearcă să recupereze teren în producția de cipuri de ultimă generație, unde a rămas în urmă față de TSMC, și să-și întărească poziția în cipurile pentru inteligență artificială, într-o competiție directă cu Nvidia și alți rivali. Notebookcheck reamintește că, sub fostul CEO Pat Gelsinger, Intel s-a angajat la investiții de ordinul miliardelor de dolari pentru extinderea capacităților de producție și dezvoltarea afacerii de tip foundry (producție de cipuri la comandă pentru terți). Compania a raportat o pierdere netă de 16,6 miliarde de dolari (aprox. 74,7 miliarde lei) în trimestrul al treilea din 2024, pe fondul unui efort major de restructurare, iar Gelsinger a demisionat în decembrie 2024. Tan a admis că reconstrucția afacerii de producție la comandă este un proiect pe termen lung și a invocat exemplul TSMC, despre care a spus că i-au trebuit între 10 și 20 de ani ca să devină lider global. Dezvoltarea de tehnologii noi și construirea de fabrici cer investiții de „miliarde de dolari” pe parcursul mai multor ani, a mai spus el. Rolul statului și presiunea geopolitică CEO-ul Intel a indicat că sprijinul guvernamental ar putea ajuta compania să susțină investițiile pe termen lung. Potrivit articolului, anul trecut guvernul SUA a transformat finanțări federale alocate anterior într-o investiție de 8,9 miliarde de dolari (aprox. 40,1 miliarde lei), obținând o participație de 9,9% în Intel, fără reprezentare în consiliul de administrație. Ulterior, participația ar fi scăzut la circa 8,2% după o nouă ofertă de acțiuni. Tan a mai spus că administrația SUA nu folosește participația pentru a influența strategia Intel și că firma rămâne independentă în luarea deciziilor. Întrebat despre competiția din China, el a afirmat că atât companiile americane, cât și cele chineze au puncte forte și slabe și că, în final, contează soluțiile care servesc cel mai bine consumatorii și clienții corporate, în condițiile în care trebuie luate în calcul și restricțiile geopolitice. În privința unui posibil „catch-up” al Chinei în 5–10 ani, Tan a spus că firmele chineze „nu sunt chiar atât de departe în urmă” deja. [...]
