Știri
Știri din categoria Companii
Acțiunile Boeing au scăzut cu peste 4% după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că China a acceptat să comande 200 de avioane, într-un anunț cu puține detalii care a amplificat incertitudinea investitorilor, potrivit Digi24.
Declarația a fost făcută într-un interviu pentru Fox News, în timpul vizitei oficiale a lui Trump în China, iar Reuters notează că o astfel de comandă ar marca prima achiziție a Beijingului de avioane comerciale fabricate în SUA în aproape un deceniu. Totuși, până acum nu au fost prezentate elemente esențiale ale tranzacției (calendar, tipuri de aeronave, condiții comerciale), iar reacția de pe bursă a fost negativă.
Scăderea de peste 4% a acțiunilor Boeing a venit după difuzarea comentariilor lui Trump, într-un context în care în piață circulaseră anterior informații potrivit cărora producătorul ar fi aproape de o tranzacție pentru 500 sau mai multe avioane către China. În acest cadru, cifra de 200, anunțată fără detalii, a fost percepută ca sub așteptări.
Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii privind dacă Trump se referea la întreaga comandă Boeing sau doar la anumite categorii de aeronave (cu fuselaj îngust ori larg). Nici Boeing nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, potrivit aceleiași relatări.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, declarase anterior că se așteaptă la un anunț privind o comandă importantă de la Boeing în timpul vizitei lui Trump la Beijing, unde acesta a avut discuții cu liderul chinez Xi Jinping.
Trump a formulat astfel în interviul citat de Fox News:
„Un lucru pe care l-a acceptat astăzi este că va comanda 200 de avioane... Boeing voia 150, au primit 200.”
În lipsa unor confirmări oficiale și a parametrilor tranzacției, rămâne neclar când și în ce formă ar putea fi formalizată comanda și dacă aceasta se va reflecta în contracte ferme sau doar în intenții de achiziție.
Recomandate
Micron își leagă o investiție de 250 milioane dolari (aprox. 1,15 miliarde lei) de un program promovat de administrația Trump, într-un moment în care compania este vizată de acuzații de coordonare a prețurilor pe piața de memorii , potrivit Wccftech . Unghiul relevant pentru companii și investitori este riscul de reglementare: gestul poate fi interpretat ca o încercare de a reduce presiunea politică și juridică într-un dosar care ar putea forța scăderea prețurilor la DRAM. În centrul contextului se află un proces colectiv federal în SUA care pune Samsung, SK hynix și Micron „în același bazin” al acuzațiilor de coluziune legate de penuria de DRAM, conform materialului. În acest cadru, Micron a anunțat o investiție de 250 milioane dolari în „Trump Accounts”, despre care compania spune că ar urma să ajungă la 1 milion de copii. Ce a anunțat Micron și cum își justifică investiția În comunicatul companiei (citat de publicație), Micron descrie angajamentul drept „cea mai mare contribuție corporativă de acest tip” și afirmă că majoritatea fondurilor vor merge către copii și familii din comunitățile în care operează, pentru a extinde oportunitățile financiare pe termen lung. CEO-ul Micron, Sanjay Mehrotra , leagă investiția de obiective sociale și de competitivitatea industriei americane de semiconductori și mulțumește explicit președintelui Donald Trump și secretarului Bessent pentru crearea acestor conturi: „La Micron, credem că investiția în oameni este la fel de importantă ca investiția în tehnologie. (...) Apreciem pe președintele Trump și pe secretarul Bessent pentru stabilirea acestor conturi, care oferă Micron o altă modalitate semnificativă de a sprijini copiii și familiile pe măsură ce își planifică viitorul.” De ce contează: presiunea juridică poate lovi direct în prețurile DRAM Wccftech susține că sincronizarea dintre investiție, proces și poziția financiară recentă a Micron nu ar fi „simple coincidențe”. Miza economică este directă: dacă acțiunea în instanță ar duce la măsuri care să împingă producătorii să reducă prețurile DRAM „la niveluri acceptabile”, rezultatul ar fi nedorit pentru Micron, conform analizei. Publicația amintește și un precedent de „strategie” similară atribuit Apple, care ar fi anunțat o investiție masivă în SUA în contextul discuțiilor despre tarife. Context: acuzații de coluziune și istoricul volatilității prețurilor Materialul reia ideea că Micron a trecut printr-o perioadă în care ar fi fost „forțată” să vândă memoria la o treime din prețurile anterioare. Este menționat și un interviu cu CEO-ul Micron în care acesta ar fi sugerat că Apple a împins prețurile în jos în 2023, afectând capacitatea de investiții, în timp ce compania ar fi continuat să investească (inclusiv o injecție de 10 miliarde dolari, menționată în articol). În concluzia analizei, Wccftech interpretează investiția de 250 milioane dolari drept un „scut” menit să țină procesul la distanță. Această interpretare rămâne o opinie a publicației, nu o constatare juridică, iar efectul concret asupra litigiului nu este demonstrat în material. [...]
Microsoft pregătește o nouă rundă de concedieri de până la 5.500 de oameni, pentru a elibera buget de investiții în infrastructura de inteligență artificială , potrivit WinFuture , care citează relatări din presa americană și confirmări din partea unor angajați. Conform informațiilor publicate de Business Insider , Microsoft ar urma să anunțe săptămâna viitoare disponibilizarea a „mai puțin de 2,5%” din cei aproximativ 220.000 de angajați ai companiei la nivel global, ceea ce ar însemna până la 5.500 de posturi. Momentul exact al anunțului se poate schimba, însă, potrivit aceleiași surse, planul este ca decizia să fie comunicată în perioada imediat următoare. Ce zone ar fi vizate Dincolo de divizia de jocuri Xbox, despre care au circulat în ultimele săptămâni indicii și zvonuri, concedierile ar urma să afecteze și alte funcții, inclusiv: vânzările; consultanța. În cazul Xbox, în piață s-a vorbit recent și despre închiderea a cel puțin cinci studiouri de jocuri, notează publicația. De ce contează: controlul costurilor pentru finanțarea investițiilor în AI Mesajul implicit al acestei runde de tăieri este unul operațional și financiar: Microsoft încearcă să își țină costurile sub control pentru a redirecționa resurse către investiții, în special către extinderea infrastructurii necesare proiectelor de inteligență artificială. WinFuture mai arată că momentul ales se înscrie într-un tipar: Microsoft a mai anunțat concedieri în anii recenți la scurt timp după încheierea exercițiului financiar, în jurul datei de 30 iunie. Context: mai puține decât anul trecut, dar pe același model Comparativ cu 2025, amploarea pare mai redusă: anul trecut, Microsoft a tăiat inițial circa 6.000 de posturi în mai, urmate de încă 9.000 în iulie, potrivit datelor citate în material. De această dată, chiar dacă numărul este mai mic, direcția rămâne aceeași: economiile rezultate din reducerea personalului ar urma să susțină accelerarea investițiilor în infrastructura de AI. [...]
Pachetele de compensații ale CEO-ilor din SUA au urcat cu 5,9% în 2025, până la 17,7 milioane de dolari (aprox. 80,6 milioane lei), ceea ce împinge și mai mult diferența față de salariile angajaților și față de veniturile din România, potrivit Newsweek . Creșterea este pusă pe seama recompensării performanței (profituri și randamente pentru acționari) și a stimulentelor pentru păstrarea directorilor în funcție, într-un context în care companiile încearcă să mențină ritmul de creștere și în anii următori. Diferența față de angajați: „200 de ani” pentru un an de CEO La jumătate dintre companiile incluse într-un sondaj realizat de AP , unui angajat aflat la mijlocul grilei salariale i-ar trebui 200 de ani pentru a câștiga cât a câștigat CEO-ul într-un singur an, față de 192 de ani în sondajul anterior. Datele indică o adâncire a decalajului, nu o stabilizare. Vârfurile: 821 milioane dolari la Welltower, 205 milioane dolari la Broadcom În topul veniturilor apare CEO-ul Welltower Inc., Shankh S. Mitra, cu 821 milioane de dolari (aprox. 3,74 miliarde lei) pe an, sumă care, potrivit articolului, nu este „salariu net”, ci este formată în proporție de 99% din acțiuni. Pe locurile următoare, la mare distanță, este menționat Hock E. Tan (Broadcom), cu 205 milioane de dolari (aprox. 935 milioane lei), descris în principal ca pachet de compensații. Newsweek notează că astfel de sume reflectă stimulente legate de performanța pe termen lung și de expansiunea în zona de inteligență artificială. Comparația cu veniturile obișnuite din SUA și cu România Pentru „americanul de rând”, Newsweek indică: venit median anual pe gospodărie: aproximativ 86.000–88.500 dolari (aprox. 392.000–404.000 lei); venit mediu individual anual (normă întreagă): aproximativ 62.000–66.600 dolari (aprox. 283.000–304.000 lei). Articolul argumentează că astfel de valori sunt mai relevante decât media brută, deoarece nu sunt „distorsionate” de veniturile foarte mari ale celor mai bogați. În România, Newsweek folosește ca reper un venit mediu net de 5.843 lei pe lună, adică 70.000 lei pe an (aprox. 15.215 dolari), pe care îl compară cu veniturile din SUA și cu pachetele de compensații ale CEO-ilor menționați. [...]
Demararea lucrărilor la un nou magazin Dedeman în Constanța, pe un teren cumpărat cu 10,6–12 milioane euro, aduce și un McDrive în incintă , într-un proiect care deschide un nou front de competiție locală și intră deja în zona de consultare publică pe tema acceselor rutiere, potrivit Profit . Investiția este pe bulevardul I.C. Brătianu din municipiul Constanța, în Zona Industrială Palas, pe fosta platformă a Prefabricate Dobrogea SRL (fabrică de produse din beton pentru construcții), conform Focus Press. Dedeman a achiziționat terenul în 2022: aproape 6,6 hectare, de la Somaco Construct (din grupul Comprest Util, controlat de Grigore Comănescu), iar calculele Profit indicau atunci o valoare a tranzacției între 10,6 milioane euro și aproape 12 milioane euro (aprox. 53–60 milioane lei). Un element operațional relevant este asocierea cu McDonald’s în același amplasament. În decembrie 2024, Premier Restaurants Romania , operatorul local al McDonald’s, a obținut aviz favorabil pentru construirea unui tip drive (drive-through) în incinta viitorului Dedeman. Consultare publică și potențiale efecte asupra acceselor În derularea procesului de informare și consultare publică au fost transmise observații privind reglementările propuse. Hornbach Centrală, proprietarul terenurilor învecinate, cere clarificări despre cum va afecta noul acces către investiție, din sensul giratoriu existent pe bulevardul I.C. Brătianu, accesele auto deja existente la imobilele petenților. Compania solicită și ca aceste accese să fie luate în calcul în propunerile pentru zona imediat învecinată și preluate în documentațiile tehnice aferente Planului Urbanistic Zonal (PUZ). Context: extindere Dedeman și rezultate financiare Terenul este amplasat la circa 1 kilometru de viitorul magazin al retailerului german de bricolaj Hornbach, ceea ce indică o zonă cu miză comercială ridicată pentru segmentul de bricolaj. Dedeman a raportat anul trecut afaceri de 13,1 miliarde lei (de la 12,2 miliarde lei în anul precedent), cu un profit net similar, de 1,63 miliarde lei. Numărul de angajați a urcat la 12.702, de la 12.313 persoane. Separat, Pavăl Holding – vehiculul investițional al fraților Dragoș și Adrian Pavăl – a avut venituri de 2,6 miliarde lei (de la 1,8 miliarde lei), iar profitul net a urcat la 2,3 miliarde lei (de la 1,6 miliarde lei), conform bilanțului analizat de publicație. [...]
British American Tobacco taie circa 20% din forța de muncă globală , într-un program de automatizare și reducere de costuri care ridică semne de întrebare și pentru operațiunile din România, unde compania avea aproape 3.000 de angajați la finalul anului trecut, potrivit Biziday . British American Tobacco (BAT) a anunțat că va elimina 5.500 de locuri de muncă și va transfera alte 3.500 de posturi către companii partenere. În total, măsurile vizează aproximativ 9.000 de angajați, echivalentul a aproape 20% din forța de muncă globală a grupului. Nu este clar în ce măsură vor fi afectați și angajații din România. De ce contează: economii anuale de 700 de milioane de euro până în 2028 Restructurarea face parte din programul „Fit2Win”, prin care BAT urmărește simplificarea operațiunilor, reducerea cheltuielilor și creșterea eficienței, inclusiv prin automatizare și utilizarea inteligenței artificiale. Compania estimează economii suplimentare de aproape 700 de milioane de euro pe an până în 2028, peste ținta de 580 de milioane de euro pe care și-a propus deja să o economisească până în 2027. România: fabrică, distribuție și centru global de servicii, dar fără detalii despre impact În România, BAT este prezentă prin: fabrica de la Ploiești, o companie de distribuție la nivel național, un centru global de servicii. Conform datelor de pe site-ul companiei, BAT avea la finalul anului trecut aproape 3.000 de angajați și în România, însă anunțul nu detaliază dacă și câte posturi locale ar putea intra în zona de concedieri sau externalizări. Implementare și reacția pieței Concedierile și externalizarea vor afecta toate piețele în care BAT operează, cu excepția Statelor Unite (cea mai mare piață a companiei). Grupul spune că majoritatea angajaților vizați au fost deja informați, iar în unele țări continuă consultările cerute de legislația locală. Directorul general al BAT, Tadeu Marroco , a spus că transformarea urmărește o companie „mai agilă, mai disciplinată din punct de vedere al costurilor și mai bine pregătite tehnologic” și că angajații afectați vor primi sprijin în procesul de restructurare. În urma anunțului, acțiunile BAT au scăzut cu peste 1% la bursa din Londra. [...]
Peste 6.700 de firme și-au suspendat activitatea în primele patru luni din 2026 , un semnal de presiune operațională care se vede cel mai puternic în marile centre economice și în câteva județe cu accelerări peste medie, potrivit datelor prezentate de Economica . Bucureștiul a avut cele mai multe suspendări de activitate: 835 de companii, în creștere cu 10,01% față de perioada ianuarie–aprilie 2025. Urmează Cluj (399, în scădere cu 2,92%), Bihor (360, +19,6%), Iași (350, +16,28%), Brașov (282, +6,42%), Timiș (268, +7,2%) și Sibiu (266, +0,38%). Unde se văd cele mai mari schimbări La polul opus, cele mai puține suspendări au fost consemnate în Giurgiu (32, -43,86% față de primele patru luni din 2025), Tulcea (33, -36,54%), Ialomița (33, -25%), Brăila (39, -26,42%), Covasna (48, +11,63%) și Caraș-Severin (53, +39,47%). Ca dinamică, cele mai mari creșteri ale numărului de suspendări au fost raportate în Caraș-Severin (+39,47%), Teleorman (+23,91%) și Ilfov (+21,33%). Cele mai mari scăderi au fost în Giurgiu (-43,86%), Tulcea (-36,54%) și Vrancea (-31,82%). Domeniile cele mai afectate Pe sectoare, cele mai multe suspendări s-au înregistrat în: comerț cu ridicata și cu amănuntul: 582 (-43,66%); activități profesionale, științifice și tehnice: 244 (-41,2%); transport și depozitare: 227 (-40,89%). Situația din aprilie În aprilie 2026 au fost consemnate 1.362 de suspendări de activitate, cele mai multe în București (169) și în județele Cluj (84), Bihor (77), Brașov (76) și Iași (70). Datele sunt atribuite Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) , conform informațiilor preluate și de Economedia, care citează Agerpres . [...]
