Știri
Știri din categoria Externe
Vizita de stat a lui Trump în China este însoțită de un mesaj pro-comerț, cu accent pe delegația de business americană, potrivit Global Times, care citează agenția chineză Xinhua.
Președintele Chinei, Xi Jinping, a avut joi dimineață discuții la Marea Sală a Poporului din Beijing cu președintele SUA, Donald Trump, aflat într-o vizită de stat de trei zile în China, conform Xinhua.
În relatarea agenției, Trump l-a numit în mod repetat pe Xi „un mare lider” și a pus în prim-plan delegația americană de oameni de afaceri care îl însoțește, prezentând prezența acesteia drept „un gest de respect” față de China și liderul său. Totodată, Trump a spus că membrii delegației „așteaptă cu interes comerțul și să facă afaceri”, potrivit Xinhua.
„Ei așteaptă cu interes comerțul și să facă afaceri.”
Trump a mai afirmat, conform aceleiași surse, că există opinii potrivit cărora întâlnirea ar putea fi „poate cel mai mare summit din istorie”.
„Sunt unii care spun că acesta este poate cel mai mare summit din istorie.”
În aceeași notă, Trump a declarat că este „o onoare” să fie prieten cu Xi și că relația dintre China și SUA „va fi mai bună ca niciodată”, potrivit Xinhua.
„Este o onoare să fiu prietenul dumneavoastră și relația dintre China și SUA va fi mai bună ca niciodată.”
Din perspectiva economică, mesajele publice despre comerț și delegația de business sugerează o încercare de a ancora vizita în așteptări de intensificare a relațiilor comerciale, însă materialul citat nu oferă detalii despre acorduri, calendar de negocieri sau măsuri concrete care ar urma să rezulte din discuții.
Recomandate
Donald Trump a propus o întâlnire la Casa Albă cu Xi Jinping pe 24 septembrie , un semnal de relansare a dialogului la nivel înalt SUA–China, cu potențial de a influența climatul economic și comercial global, potrivit Agerpres . Anunțul a fost făcut joi, la Beijing, unde Trump a spus că i-a adresat liderului chinez invitația de a veni la Washington împreună cu soția sa, Peng Liyuan, pentru o vizită la Casa Albă în data de 24 septembrie. Declarația a fost rostită în cadrul unei recepții organizate în onoarea sa la Beijing. „Am onoarea de a vă invita, pe dumneavoastră și pe doamna Peng, să veniți în vizită la Casa Albă pe 24 septembrie.” De ce contează: un canal de negociere care poate afecta piețele Dincolo de gestul diplomatic, o întâlnire programată între cei doi lideri ar putea crea un cadru pentru discuții cu impact asupra relațiilor economice bilaterale, într-un moment în care deciziile politice dintre Washington și Beijing se reflectă rapid în comerț, lanțuri de aprovizionare și în percepția de risc a investitorilor. În intervenția sa, Trump a descris relația dintre SUA și China drept „una dintre cele mai importante din istorie” și „foarte specială”, adăugând că „americanii și chinezii au multe lucruri în comun”, conform aceleiași relatări. Ce urmează În acest stadiu, informația disponibilă se limitează la invitația formulată public și la data propusă (24 septembrie). Agerpres nu menționează un răspuns al lui Xi Jinping sau dacă vizita a fost confirmată oficial. [...]
SUA și China au convenit să mențină Strâmtoarea Ormuz deschisă , un semnal cu miză directă pentru stabilitatea fluxurilor globale de energie și, implicit, pentru prețurile petrolului, potrivit Agerpres , care citează un comunicat al Casei Albe după întâlnirea de la Beijing dintre Donald Trump și Xi Jinping. În comunicatul citat, Casa Albă arată că cei doi lideri au fost de acord că Strâmtoarea Ormuz „trebuie să rămână deschisă pentru a asigura libera circulație a produselor energetice”. Pentru piețele energetice, mesajul vizează reducerea riscului de întreruperi pe una dintre cele mai sensibile rute maritime pentru transportul de petrol. Petrol american, în ecuația discuțiilor Potrivit Casei Albe, Xi Jinping și-a exprimat interesul de a cumpăra mai mult petrol american, cu obiectivul de a reduce dependența Chinei de importurile care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. Beijingul nu a menționat acest interes în propria relatare a discuțiilor, notează Agerpres. Tot Casa Albă afirmă că Xi s-a opus „militarizării” Strâmtorii Ormuz și impunerii unei taxe de trecere. China a cerut în mod constant libera circulație prin strâmtoare, pe unde tranzitează o mare parte din importurile sale de petrol. Context politic: Taiwan, prezent în mesajele Chinei, absent din rezumatul SUA Administrația americană a descris întâlnirea Trump–Xi drept „bună” și a indicat că discuțiile au vizat „modalitățile de consolidare a cooperării economice” dintre cele două țări, fără să menționeze Taiwanul în rezumatul său. În schimb, potrivit Ministerului chinez de Externe, Xi l-a avertizat pe Trump asupra riscului unui „conflict” între China și SUA dacă problema Taiwanului este gestionată greșit de Washington, principalul susținător al insulei revendicate de Beijing. [...]
Administrația SUA încearcă să lege relația cu Beijingul de deblocarea Strâmtorii Ormuz , iar secretarul de stat Marco Rubio spune că Washingtonul mizează pe influența Chinei asupra Iranului pentru a reduce tensiunile care afectează fluxurile comerciale și energetice, potrivit Agerpres . Rubio a descris China drept „cea mai mare provocare geopolitică” pentru Statele Unite, dar și „cea mai importantă relație” pe care Washingtonul trebuie să o gestioneze. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru Fox News, la bordul Air Force One, în drum spre China, în contextul vizitei la Beijing alături de președintele Donald Trump, care avea programată joi o întâlnire cu președintele chinez Xi Jinping. Ormuz, miza economică: presiune pe comerț și pe exporturile Chinei Șeful diplomației americane a afirmat că SUA se bazează pe sprijinul Chinei pentru a rezolva impasul din jurul Strâmtorii Ormuz, unde tranzitul este „în mare parte blocat” în prezent. Rubio a spus că Washingtonul speră să convingă Beijingul să joace un rol mai activ în a determina Iranul „să renunțe la ceea ce face” în Golful Persic. În argumentația sa, Rubio a indicat și interesul economic al Chinei: nave chineze ar fi blocate în Golf, iar economia chineză, orientată spre export, ar suferi din cauza presiunii economice globale generate de criza din strâmtoare, pe fondul reducerii achizițiilor de produse chinezești de către alte țări. Mesajul către Beijing: sprijinul pentru Iran poate costa relația cu Washingtonul Rubio a mai declarat că SUA au avertizat deja China că orice sprijin pentru Iran va afecta „evident” relațiile cu Washingtonul, subiect care ar urma să fie discutat la Beijing. În acest context, Agerpres notează că China este unul dintre cei mai importanți parteneri internaționali ai Iranului și oferă sprijin economic Teheranului, iar SUA au impus în mod repetat sancțiuni companiilor chineze acuzate de comerț ilicit cu Iranul. Cum își definește Rubio relația cu China Rubio a prezentat relația cu Beijingul ca un exercițiu de gestionare a conflictelor de interese, fără a intra în detalii suplimentare: „Vom avea propriile interese care vor fi în conflict cu interesele lor și, pentru a evita războaie și pentru a menține pacea și stabilitatea în lume, va trebui să le gestionăm.” [...]
Vizita lui Donald Trump la Beijing a fost însoțită de un mesaj cu miză economică , printr-o deplasare simbolică alături de Xi Jinping la Templul Cerului , într-un moment în care autoritățile și presa locală leagă gesturile de protocol de ideea de „armonie și abundență” în relația dintre cele două puteri, potrivit Agerpres . Cei doi lideri au făcut joi o plimbare prin complexul istoric din Beijing, închis publicului timp de două zile. Trump a ajuns la templu la scurt timp după întâlnirea cu Xi de la Marele Palat al Poporului , iar turul ghidat de președintele chinez nu a depășit o oră, conform relatării EFE citate de Agerpres. Complexul are 273 de hectare și este descris ca fiind de patru ori mai mare decât Orașul Interzis. Templul Cerului, ridicat în 1420 în timpul dinastiei Ming, este una dintre imaginile emblematice ale Beijingului. Structura centrală, rotundă, cu acoperiș triplu din țigle albastre, a fost construită integral din lemn, fără utilizarea cuielor. Simbolistica „armonie și abundență”, tradusă în așteptări economice Dincolo de componenta de protocol, mass-media locală interpretează locul vizitei ca pe un mesaj despre „uniunea dintre ordinea cosmică și autoritatea politică”, dar și despre „armonie și abundență” – valori care ar trebui să guverneze relația dintre China și SUA, potrivit aceleiași surse. Prezența poliției și restricțiile de acces au limitat numărul celor care s-au strâns în zonă, însă câțiva trecători și turiști au încercat să se apropie pentru a vedea convoiul. Unul dintre cei prezenți a legat explicit vizita de economie, afirmând că ar putea „da un mare impuls economiei Chinei”, conform EFE. Programul vizitei și mesajele publice, atent controlate Trump a avut puține interacțiuni cu presa de la sosirea sa la Beijing, miercuri seară. Întrebat de jurnaliști cum a decurs întâlnirea cu Xi, președintele american a răspuns: „Un loc măreț. Incredibil. China este frumoasă.” După plimbare, la care au participat și Eric Trump și Lara Trump, președintele SUA a plecat spre hotel, urmând să participe seara la un banchet de stat oferit în onoarea sa de Xi Jinping la Marele Palat al Poporului. Context: un loc folosit recurent în diplomația cu SUA Templul Cerului a mai fost vizitat de lideri americani, inclusiv de Gerald Ford (1975) și de Nancy Reagan (1988), iar George H.W. Bush a fost acolo înainte de mandatul de președinte, pe când conducea biroul de legătură al SUA la Beijing, potrivit publicației de stat The Paper, citată în material. Locul este asociat în mod special cu Henry Kissinger, care l-a vizitat în cel puțin zece ocazii între 1971 și 2003 și este prezentat drept un „vechi prieten al Chinei” pentru rolul său în facilitarea, în secret, a dezghețului dintre Beijing și Washington. [...]
Riscul de escaladare pe dosarul Taiwanului revine în prim-plan , după ce Xi Jinping i-a transmis lui Donald Trump că SUA și China ar putea ajunge la „conflict” dacă Washingtonul gestionează greșit subiectul, potrivit Antena 3 . Mesajul a fost prezentat de televiziunea de stat chineză, în contextul vizitei lui Trump la Beijing. China consideră Taiwanul o provincie pe care nu a „unificat-o” cu restul teritoriului din 1949 și susține că preferă o preluare pașnică, fără să excludă folosirea forței. În paralel, SUA au relații diplomatice cu Beijingul, nu și cu Taipei, însă rămân principalul furnizor de arme al insulei, lucru pe care autoritățile chineze îl califică drept o încălcare a suveranității. În declarația atribuită lui Xi Jinping de CCTV și citată de Agerpres, liderul chinez a legat explicit stabilitatea relației bilaterale de modul în care este tratată tema Taiwanului: „Problema Taiwanului este cea mai importantă în relațiile sino-americane. Dacă este gestionată corespunzător, relațiile dintre cele două țări (China și Statele Unite) pot rămâne în general stabile. Dacă este gestionată necorespunzător, cele două țări se vor ciocni sau chiar vor intra în conflict.” Ce înseamnă „conflict” în formularea folosită de Xi Potrivit aceleiași relatări, Xi a folosit un termen în mandarină care nu indică neapărat un conflict militar, putând descrie și o confruntare diplomatică și politică sau o opoziție puternică. Nu reiese din textul sursei dacă avertismentul a fost însoțit de condiții concrete sau de un calendar. Contextul imediat: presiune militară și poziții publice Antena 3 notează că Beijingul și-a intensificat manevrele militare în jurul Taiwanului din 2016, de la alegerea lui Tsai Ing-wen ca președinte al insulei, urmată de succesorul său Lai Ching-te în 2024, ambii opunându-se revendicărilor Chinei. De cealaltă parte, guvernul taiwanez a transmis că SUA și-au exprimat „sprijinul clar și ferm” pentru insulă în cadrul întâlnirii Trump–Xi de la Beijing, potrivit declarațiilor purtătoarei de cuvânt Michelle Lee. [...]
Summitul Trump–Xi de la Beijing pune sub presiune „armistițiul” comercial SUA–China , într-un moment în care ambele părți caută să evite o nouă escaladare a tarifelor și a restricțiilor tehnologice, pe fondul tensiunilor geopolitice legate de Iran și Taiwan, potrivit Reuters . Xi Jinping i-a spus președintelui american Donald Trump, la începutul unui summit de două zile, că negocierile comerciale „fac progrese” și au ajuns la un „rezultat per ansamblu echilibrat și pozitiv”, conform unei informări a Ministerului chinez de Externe. În același timp, liderul chinez a avertizat că divergențele privind Taiwanul pot împinge relația bilaterală pe o „cale periculoasă”. Miza economică: prelungirea armistițiului tarifar și reguli pentru investiții Discuțiile au loc după negocieri ale echipelor economice și comerciale ale celor două țări, desfășurate miercuri în Coreea de Sud, care au urmărit menținerea armistițiului comercial convenit în octombrie și crearea unor mecanisme pentru a susține viitorul comerț și investițiile, potrivit unor oficiali familiarizați cu subiectul citați de Reuters. Armistițiul din octombrie a inclus, conform aceleiași surse, două elemente-cheie: Trump a suspendat tarife „de ordinul sutelor de procente” pentru bunuri chinezești; Xi a renunțat la măsuri care ar fi putut „sufoca” aprovizionarea globală cu pământuri rare, materiale critice pentru produse de la mașini electrice la armament. În plan concret, Washingtonul urmărește să vândă către China aeronave Boeing, produse agricole și energie pentru a reduce deficitul comercial care îl preocupă de mult timp pe Trump, în timp ce Beijingul vrea relaxarea restricțiilor americane la export pentru echipamente de fabricare a cipurilor și semiconductori avansați, potrivit oficialilor implicați în pregătirea summitului. Presiuni politice și inflație: de ce Trump caută „victorii” economice Reuters notează că vizita – prima a unui președinte american în China din 2017 – capătă o semnificație suplimentară pentru Trump, ale cărui cote de aprobare au fost afectate de războiul din Iran. În plus, conflictul a alimentat inflația în SUA și a crescut riscul ca Partidul Republican să piardă controlul asupra uneia sau ambelor camere ale Congresului la alegerile de la mijloc de mandat din noiembrie. În paralel, capacitatea lui Trump de a impune tarife „după bunul plac” a fost limitată de instanțele americane, ceea ce, potrivit analistului Ali Wyne (International Crisis Group), îl aduce la masa discuțiilor cu o „mână slăbită”. De cealaltă parte, deși economia Chinei „a șchiopătat”, Xi nu ar avea presiuni economice sau politice comparabile, conform evaluării citate. Taiwan și Iran: dosare care pot deraia agenda comercială Pe lângă comerț, Trump este așteptat să încurajeze China să convingă Iranul să ajungă la un acord cu Washingtonul pentru a opri conflictul, însă analiștii citați de Reuters se îndoiesc că Xi va pune presiune semnificativă pe Teheran sau își va reduce sprijinul, având în vedere rolul Iranului ca „contragreutate strategică” la SUA. În ceea ce privește Taiwanul, Xi a transmis că este „cea mai importantă” problemă în relația bilaterală și că o gestionare greșită poate duce la conflict și la o situație „extrem de periculoasă”, potrivit informării chineze. China și-a reiterat opoziția față de vânzările de arme americane către Taiwan, iar statutul unui pachet de 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei) care ar necesita aprobarea lui Trump rămâne neclar, conform Reuters. SUA sunt obligate prin lege să ofere Taiwanului mijloace de autoapărare, deși nu au relații diplomatice formale. Ce urmează Cei doi lideri urmează să participe la un banchet de stat, iar vineri au programate ceai și prânz împreună. Trump a venit însoțit de directori executivi, inclusiv Elon Musk și CEO-ul Nvidia , Jensen Huang, menționat ca o adăugare târzie, iar președintele american a spus că prima sa cerere către Xi va fi „deschiderea” Chinei pentru industria americană. Xi are, de asemenea, planificată provizoriu o vizită reciprocă în cursul acestui an, care ar fi prima sa deplasare în SUA de când Trump și-a început al doilea mandat, în 2025, potrivit Reuters. [...]
