Știri
Știri din categoria Companii
Guvernul decide în februarie soarta a 22 de companii de stat cu probleme financiare, în cadrul reformei de guvernanță corporativă asumate prin PNRR, potrivit Știrile ProTV. Vicepremierul Oana Gheorghiu, care coordonează reforma companiilor de stat, spune că unele societăți vor fi lichidate, iar altele, considerate strategice, vor fi susținute, miza fiind inclusiv accesarea unor fonduri europene.
Executivul ar urma să facă o selecție între companiile care pot fi redresate și cele pentru care continuarea activității nu mai este justificată, însă decizia nu va fi „exclusiv una economică”, ci va include și o componentă socială, conform declarațiilor vicepremierului în interviul acordat Știrile PRO TV. În paralel, Guvernul indică faptul că anumite servicii publice nu sunt, prin natura lor, orientate spre profit, dar trebuie eficientizate.
„Sunt companii despre care știm că niciodată nu vor face profit și nicăieri în lume nu fac profit, cum ar fi Metrorex sau chiar și transportul feroviar. Acestea din start sunt companii pe care statul le va susține, sunt companii strategice absolut necesare pentru români, asigură un serviciu public. Aici se analizează însă cum eficientizăm activitatea acestor companii, cum facem ca serviciile lor să fie mai de calitate”, a declarat Oana Gheorghiu.
Un element central al reformei este depolitizarea conducerii și profesionalizarea managementului, în linie cu angajamentele din Planul Național de Redresare și Reziliență. Știrile PRO TV notează că planul Guvernului prevede ca până la 31 martie să fie încheiată prima etapă a restructurării, care ar însemna consilii de administrație „apolitice”, selectate pe criterii de performanță profesională, iar până la 31 august să fie finalizate planurile de restructurare pentru cel puțin trei dintre cele 22 de companii vizate. Reforma este legată de jaloane PNRR, în contextul în care România ar putea obține 700 de milioane de euro de la Bruxelles pentru aceste reforme, potrivit vicepremierului.
Pe lista companiilor analizate se află societăți din grupul CFR (inclusiv unele în lichidare sau insolvență), dar și companii cu pierderi și datorii de sute de milioane de lei, precum Electrocentrale, Metrorex, TAROM, Romaero sau Avioane Craiova, relatează Știrile PRO TV. În același timp, Guvernul spune că analizează și restul companiilor pe care le controlează, dintr-un total de aproximativ 1.500, și pregătește reguli noi pentru ministere, astfel încât acestea să nu mai poată interveni în activitatea curentă a companiilor, ci să rămână la rolul de acționar.
În acest context, Oana Gheorghiu a criticat practicile de până acum: „Miniștrii aveau idei și sunau și dădeau ordine companiei. Statul până acum s-a comportat ca un manager slab. De acum înainte, statul trebuie să se comporte ca un acționar responsabil”.
Recomandate
Ministerul Economiei introduce un sistem unitar de plafonare și calcul al remunerațiilor administratorilor din cele 52 de companii de stat din portofoliu, după ce până acum salariile erau stabilite „din pix”, fără un mecanism comun, potrivit Newsweek . Ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău , a spus că reforma vizează transparența și guvernanța corporativă în companiile publice și în regiile autonome din subordine. Ideea centrală: aceeași logică de remunerare pentru întreg portofoliul, inclusiv măsuri speciale pentru companiile care sunt pe pierdere. Într-o postare pe Facebook, Darău a anunțat aprobarea „primului sistem unitar de fundamentare a remunerației administratorilor” și a legat schimbarea de obiectivul de performanță al companiilor de stat. „Dacă vrem companii de stat mai performante, trebuie să schimbăm inclusiv felul în care statul se comportă ca acționar. Nu putem cere management profesionist, rezultate și responsabilitate, dar să păstrăm reguli neclare și diferite de la o companie la alta.” Cum se calculează noua remunerație Conform explicațiilor ministrului, sistemul pornește de la câștigul salarial mediu brut din sectorul în care activează compania și aplică o formulă bazată pe cinci criterii „obiective”: dimensiunea companiei (cifra de afaceri și numărul de angajați); importanța strategică și dificultatea mandatului; volumul investițiilor raportat la cifra de afaceri; listarea pe o piață reglementată (bursa); profitabilitatea companiei. Darău a mai argumentat, citat de Digi24, că deși legea stabilea limite generale, nu a existat „niciodată o formulă comună” care să permită comparații între companii și justificarea diferențelor de remunerare. Informațiile sunt relatate de Digi24 în materialul disponibil aici . De ce contează pentru companiile de stat Miza imediată este standardizarea și justificarea remunerațiilor la nivel de portofoliu, într-un domeniu în care deciziile au fost descrise ca neunitare și opace. În același timp, includerea profitabilității și a unor măsuri pentru companiile pe pierdere sugerează o legare mai strânsă între costurile de guvernanță și performanța economică. Nu sunt precizate în material termene de implementare sau niveluri concrete de plafonare, dincolo de descrierea formulei și a criteriilor. [...]
Concordia avertizează că România riscă să repete blocajele de absorbție a fondurilor europene în următorul cadru financiar 2028–2034, dacă intră fără o strategie economică și de competitivitate coerentă, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul vine pe fondul apropierii negocierilor și pregătirilor pentru noul exercițiu bugetar al UE, pe care organizația îl vede drept un moment „decisiv” pentru competitivitatea economiei. Directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, Paul Aparaschivei, spune că România „nu are o strategie economică clară” și că mediul de afaceri încearcă să construiască, împreună cu decidenții, mediul academic și partenerii organizației, o strategie economică și de competitivitate adaptată schimbărilor din economie. Un punct concret invocat de Concordia este riscul de a intra în următorul ciclu de finanțare cu aceleași probleme ca în actualul exercițiu. Aparaschivei a indicat că PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) „s-a închis pe 31 august” cu peste 4.500 de investiții nerecepționate la nivel național, ceea ce, în viziunea sa, poate deveni un tipar dacă nu sunt corectate cauzele. Presiune pentru o reprezentare mai puternică, inclusiv în regiuni Dincolo de strategia națională, Concordia pune accent pe întărirea reprezentării mediului privat în dialogul cu autoritățile și partenerii sociali. Ondrej Safar, membru al Consiliului Director Concordia, a susținut că dialogul nu ar trebui să se construiască doar în București și a cerut o voce regională mai puternică a companiilor în fața deciziei publice. Safar a mai spus că cei 650 km de graniță ai regiunii cu Ucraina ar putea deveni, pe termen mediu, un argument pentru atragerea investițiilor, dacă acest avantaj este integrat „coerent” în agenda de dezvoltare și în dialogul cu autoritățile centrale. Extinderea organizației și miza de influență în decizie Concordia afirmă că din februarie și până în prezent peste 1.000 de companii noi s-au alăturat organizației la nivel național, cumulând o cifră de afaceri de 10 mld. euro (aprox. 50 mld. lei). Sergiu Manea, membru al Consiliului Director Concordia, a legat această extindere de obiectivul de a crește influența mediului privat în procesul decizional: „Promisiunea Concordia către mediul de afaceri este că noi putem fi vocea care să vă facă să aveţi încredere că sunteţi în cameră când se iau decizii pentru voi.” Declarațiile au fost făcute la a doua ediție a Concordia Hub Est – Forum pentru dezvoltare , organizată la Iași, unde reprezentanți ai companiilor, autorităților locale și mediului academic au discutat despre priorități pentru accelerarea competitivității regiunii. [...]
Guvernul a aprobat creșterea cheltuielilor salariale și a personalului la 22 de operatori locali , o decizie care mută presiunea pe bugetele companiilor și regiilor din subordinea primăriilor, fără finanțare directă de la bugetul de stat, potrivit HotNews . Măsura vizează 22 de companii și regii aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea primăriilor din 18 județe. Executivul prezintă decizia ca efect al „dezvoltării activității” acestor operatori. Cât costă și din ce se acoperă Cuantumul total al cheltuielilor aprobate este de 22.942.218 lei , sumă împărțită astfel: 5.062.675 lei – majorări salariale pentru 16 operatori ; 4.390.593 lei – cheltuieli aferente pentru 103 posturi vacante (în cazul a 13 operatori ); 13.488.948 lei – cheltuieli aferente pentru 380 de posturi nou-înființate . Cheltuielile sunt suportate integral din bugetele operatorilor economici , conform informațiilor din actul normativ. Ce tip de servicii sunt vizate Actul normativ, analizat de Profit.ro (menționat de HotNews ), justifică intervenția prin faptul că operatorii vizați desfășoară activități considerate esențiale la nivel local, între care: servicii comunitare de utilități publice; transport public local; alimentare cu apă și canalizare; salubrizare; administrarea domeniului public; energie termică; administrarea parcurilor publice; servicii edilitar-gospodărești și alte activități de interes public local. În materialul citat nu sunt detaliate numele celor 22 de operatori sau calendarul exact al angajărilor și aplicării majorărilor. [...]
Intel își reconstruiește divizia de foundry, dar CEO-ul Lip-Bu Tan spune că TSMC rămâne „partener”, nu rival , mizând pe relații comerciale și colaborări într-o industrie în care compania americană are încă nevoie de capacități externe de producție, potrivit Wccftech . Mesajul vine în contextul în care Intel încearcă să-și consolideze o afacere separată de producție la comandă (foundry), după ani în care a pierdut teren la fabricația de cipuri de vârf, în timp ce AMD a câștigat cotă de piață, iar TSMC a rămas liderul global în producția contractuală de semiconductori. Tan a discutat abordarea sa într-un interviu pentru podcastul „A Bit Personal”, realizat de Jodi Sheldon, fondatoarea Global Semiconductor Alliance . De ce contează: Intel nu poate trata TSMC doar ca adversar În interviu, Tan afirmă că vede TSMC drept „peer” (o companie comparabilă ca poziționare) și partener, nu rival, chiar dacă Intel încearcă să recupereze decalajul la tehnologiile de fabricație avansate. El susține că Intel va continua să fie unul dintre primii zece clienți ai TSMC și laudă serviciile companiei taiwaneze pentru clienții „fabless” (proiectează cipuri, dar nu dețin fabrici). Tan mai spune că și CEO-ul TSMC, C. C. Wei, ar privi Intel ca partener, pe fondul ideii că TSMC nu va putea acoperi singură întreaga cerere pentru cipuri destinate inteligenței artificiale. Strategia lui Tan: parteneriate inclusiv cu „competiția” În aceeași logică, Tan indică faptul că a mai aplicat această abordare și în alte relații din industrie. El amintește că, deși NVIDIA era percepută ca un competitor, colaborarea a dus la o investiție de 5 miliarde de dolari (aprox. 23 miliarde lei) a NVIDIA în Intel, conform relatării. De asemenea, Tan o menționează pe CEO-ul AMD, Lisa Su, ca pe un executiv pe care nu îl consideră rival, afirmând că aceasta i-ar fi „cumpărat” trei companii în perioada în care el conducea un fond de investiții. Context operațional: presiunea restructurării și ritmul de lucru Tan, care a preluat conducerea Intel anul trecut, descrie presiunea specifică unui proces de redresare („turnaround”). Potrivit articolului, el spune că în prima lună a avut dificultăți cu somnul și că responsabilitatea față de angajați amplifică teama de a greși. În primele zile după preluarea mandatului, Tan afirmă că a ajuns la 22 de întâlniri pe zi, după care și-a redus ritmul la 10–12 întâlniri zilnic. Pe tema concedierilor, Tan susține că deciziile de acest tip trebuie luate „cu respect și grijă”, invocând experiențe din perioada în care a condus o firmă de investiții. „Trebuie să tratezi oamenii cu respect… e foarte important… toți avem greșeli, toți avem lipsuri. Dar fă ce e corect”, a spus Tan, citat de publicație. Ce urmează Din informațiile prezentate, direcția indicată de Tan este una pragmatică: Intel încearcă să-și refacă competitivitatea în producție, dar fără să rupă relațiile comerciale cu TSMC, pe care o consideră în continuare esențială atât ca furnizor, cât și ca reper într-o piață dominată de cererea pentru cipuri de inteligență artificială. [...]
Compania de Apă Buzău a coborât pierderile din rețea la circa 13% după ce a început să monteze senzori acustici („loggeri de zgomot”) cu inteligență artificială, un proiect care schimbă modul de operare al rețelei prin detectarea mai rapidă a avariilor ascunse, potrivit Economedia . Ținta companiei este ca, până în 2030, pierderile în municipiul Buzău să fie de maximum 20%. Înainte de startul investiției, în octombrie–noiembrie 2025, nivelul pierderilor de apă în municipiul Buzău era de aproximativ 22–23%, conform datelor transmise de companie. În luna august 2026, după măsurile implementate, indicatorul a ajuns la aproximativ 13%. Ce se schimbă operațional: de la „căutare” la intervenție ghidată de date Compania explică faptul că o pierdere într-o conductă aflată sub presiune generează zgomote și vibrații care se propagă prin rețea. Loggerii sunt montați în puncte stabilite și monitorizează aceste semnale, iar datele colectate sunt analizate pentru a identifica tipare acustice ce pot indica o avarie. Pe baza acestor semnalări, echipele tehnice verifică zona, localizează avaria și decid intervenția. În esență, tehnologia „scurtează traseul” dintre suspiciunea unei pierderi și identificarea ei în teren, reducând verificările succesive pe străzi și consumul de resurse alocat depistării. Unde sunt montați loggerii și ce extindere este planificată Monitorizarea include în prezent municipiul Buzău, Vernești, Valea Slănicului, Pătârlagele și Râmnicu Sărat, iar obiectivul declarat este acoperirea integrală a rețelei din municipiul Buzău și, pe termen lung, extinderea la nivelul întregii arii de operare din județ. În aria de operare, investiția este derulată astfel: Valea Slănicului (Zărnești și Săpoca) : 150 de loggeri; Valea Buzăului (Pătârlagele) : primii 10 loggeri montați; Râmnicu Sărat : extinderea a început la 16 septembrie 2026, cu 150 de loggeri montați în perioada 16–17 septembrie. De ce contează: pierderile înseamnă costuri deja făcute, fără venituri asociate Compania de Apă Buzău punctează că fiecare metru cub pierdut în rețea înseamnă apă deja captată, tratată, pompată și transportată, care nu mai ajunge la utilizator. Din această perspectivă, reducerea pierderilor are un efect direct asupra eficienței operaționale: mai puțină energie și infrastructură consumate pentru volume care nu se facturează, plus intervenții mai bine țintite în rețea. În perioada 2026–2030, reducerea pierderilor este inclusă în obiectivele din planul de afaceri al companiei, iar extinderea sistemului de monitorizare rămâne pasul următor pentru a consolida nivelul raportat și a-l menține pe măsură ce rețeaua îmbătrânește. [...]
Fabrica de ulei a Cooperativei Podișul Transilvaniei riscă să piardă timp și bani din cauza întârzierilor de finanțare , într-un proiect de 45–46 milioane euro (aprox. 225–230 milioane lei) care ar urma să aducă în România o capacitate mare de procesare a semințelor oleaginoase, potrivit Profit . Emil Turdean, unul dintre fermierii implicați, spune că proiectul a pornit cu 6 luni întârziere, după ce „o bancă românească” ar fi amânat aprobarea („greenlight”). Întârzierea de 6 luni mută calendarul: pornire estimată abia din aprilie 2028 Deși, „în mod normal”, finalizarea ar fi fost în 2027, Turdean estimează că fabrica va începe producția „peste vreo doi ani”, dar „nu mai repede de aprilie 2028”. Informația indică un risc operațional relevant: în proiectele industriale, decalajele de finanțare pot împinge în lanț termenele de execuție, punere în funcțiune și, implicit, momentul în care investiția începe să genereze venituri. „În mod normal, trebuia să terminăm în 2027, dar am pornit cu 6 luni întârziere deoarece o bancă românească ne-a tot ținut în «greenlight».” Cum arată finanțarea și cât costă proiectul Turdean descrie o structură de finanțare mixtă, cu bani europeni, contribuția fermierilor și credit bancar: 10 milioane euro (aprox. 50 milioane lei) de la Uniunea Europeană; 9 milioane euro (aprox. 45 milioane lei) din partea fermierilor; 17 milioane euro (aprox. 85 milioane lei) de la banca menționată; etapa a doua (rafinare): încă 10 milioane euro (aprox. 50 milioane lei). Totalul indicat este de „45–46 milioane euro” (aprox. 225–230 milioane lei). Sursa nu precizează numele băncii. Capacitate industrială și energie: 600 tone/24h și panouri de aproape 3 MW Fabrica este proiectată pentru o capacitate de 600 de tone de floarea-soarelui procesată în 24 de ore , conform declarațiilor lui Turdean. Pe partea de utilități, proiectul include: utilizarea gazului; instalarea de panouri solare finanțate tot din fonduri europene, cu o putere instalată de aproape 3 MW ; valorificarea „puterii calorice” a resturilor rămase din producția de ulei din diverse plante. Declarațiile despre componenta energetică sunt atribuite de Profit lui Turdean, „citat de Radio Târgu Mureș” (site: Radio Târgu Mureș ). Cine construiește și unde este amplasată investiția Profit reamintește că Grupul maghiar KÉSZ (prezent în România prin KÉSZ Construcții din 2021) a început construcția unei fabrici de procesare a semințelor oleaginoase în localitatea Mihai Viteazu, lângă Turda (județul Cluj) . Facilitatea ar urma să includă, între altele, silozuri pentru depozitarea semințelor, clădiri de 6 și 7 etaje, un bazin de contenție a hexanului, rezervoare și clădiri auxiliare. Constructorul descrie proiectul ca fiind realizat pe „fundații speciale” și cu volume mari de beton armat monolitic și structuri speciale din oțel pentru instalațiile tehnologice. De ce contează Miza economică a proiectului este dublă: pe de o parte, o investiție de zeci de milioane de euro într-o zonă agricolă importantă; pe de altă parte, transformarea unei părți din producția de semințe în produse cu valoare adăugată (ulei și, ulterior, rafinare) în România. Întârzierea invocată pe componenta de finanțare arată însă cât de sensibil este calendarul unor astfel de proiecte la deciziile de creditare și la ritmul de accesare a fondurilor. [...]
