Știri
Știri din categoria Companii
Compania de Apă Buzău a coborât pierderile din rețea la circa 13% după ce a început să monteze senzori acustici („loggeri de zgomot”) cu inteligență artificială, un proiect care schimbă modul de operare al rețelei prin detectarea mai rapidă a avariilor ascunse, potrivit Economedia. Ținta companiei este ca, până în 2030, pierderile în municipiul Buzău să fie de maximum 20%.
Înainte de startul investiției, în octombrie–noiembrie 2025, nivelul pierderilor de apă în municipiul Buzău era de aproximativ 22–23%, conform datelor transmise de companie. În luna august 2026, după măsurile implementate, indicatorul a ajuns la aproximativ 13%.
Compania explică faptul că o pierdere într-o conductă aflată sub presiune generează zgomote și vibrații care se propagă prin rețea. Loggerii sunt montați în puncte stabilite și monitorizează aceste semnale, iar datele colectate sunt analizate pentru a identifica tipare acustice ce pot indica o avarie.
Pe baza acestor semnalări, echipele tehnice verifică zona, localizează avaria și decid intervenția. În esență, tehnologia „scurtează traseul” dintre suspiciunea unei pierderi și identificarea ei în teren, reducând verificările succesive pe străzi și consumul de resurse alocat depistării.
Monitorizarea include în prezent municipiul Buzău, Vernești, Valea Slănicului, Pătârlagele și Râmnicu Sărat, iar obiectivul declarat este acoperirea integrală a rețelei din municipiul Buzău și, pe termen lung, extinderea la nivelul întregii arii de operare din județ.
În aria de operare, investiția este derulată astfel:
Compania de Apă Buzău punctează că fiecare metru cub pierdut în rețea înseamnă apă deja captată, tratată, pompată și transportată, care nu mai ajunge la utilizator. Din această perspectivă, reducerea pierderilor are un efect direct asupra eficienței operaționale: mai puțină energie și infrastructură consumate pentru volume care nu se facturează, plus intervenții mai bine țintite în rețea.
În perioada 2026–2030, reducerea pierderilor este inclusă în obiectivele din planul de afaceri al companiei, iar extinderea sistemului de monitorizare rămâne pasul următor pentru a consolida nivelul raportat și a-l menține pe măsură ce rețeaua îmbătrânește.
Recomandate
Fabrica de ulei a Cooperativei Podișul Transilvaniei riscă să piardă timp și bani din cauza întârzierilor de finanțare , într-un proiect de 45–46 milioane euro (aprox. 225–230 milioane lei) care ar urma să aducă în România o capacitate mare de procesare a semințelor oleaginoase, potrivit Profit . Emil Turdean, unul dintre fermierii implicați, spune că proiectul a pornit cu 6 luni întârziere, după ce „o bancă românească” ar fi amânat aprobarea („greenlight”). Întârzierea de 6 luni mută calendarul: pornire estimată abia din aprilie 2028 Deși, „în mod normal”, finalizarea ar fi fost în 2027, Turdean estimează că fabrica va începe producția „peste vreo doi ani”, dar „nu mai repede de aprilie 2028”. Informația indică un risc operațional relevant: în proiectele industriale, decalajele de finanțare pot împinge în lanț termenele de execuție, punere în funcțiune și, implicit, momentul în care investiția începe să genereze venituri. „În mod normal, trebuia să terminăm în 2027, dar am pornit cu 6 luni întârziere deoarece o bancă românească ne-a tot ținut în «greenlight».” Cum arată finanțarea și cât costă proiectul Turdean descrie o structură de finanțare mixtă, cu bani europeni, contribuția fermierilor și credit bancar: 10 milioane euro (aprox. 50 milioane lei) de la Uniunea Europeană; 9 milioane euro (aprox. 45 milioane lei) din partea fermierilor; 17 milioane euro (aprox. 85 milioane lei) de la banca menționată; etapa a doua (rafinare): încă 10 milioane euro (aprox. 50 milioane lei). Totalul indicat este de „45–46 milioane euro” (aprox. 225–230 milioane lei). Sursa nu precizează numele băncii. Capacitate industrială și energie: 600 tone/24h și panouri de aproape 3 MW Fabrica este proiectată pentru o capacitate de 600 de tone de floarea-soarelui procesată în 24 de ore , conform declarațiilor lui Turdean. Pe partea de utilități, proiectul include: utilizarea gazului; instalarea de panouri solare finanțate tot din fonduri europene, cu o putere instalată de aproape 3 MW ; valorificarea „puterii calorice” a resturilor rămase din producția de ulei din diverse plante. Declarațiile despre componenta energetică sunt atribuite de Profit lui Turdean, „citat de Radio Târgu Mureș” (site: Radio Târgu Mureș ). Cine construiește și unde este amplasată investiția Profit reamintește că Grupul maghiar KÉSZ (prezent în România prin KÉSZ Construcții din 2021) a început construcția unei fabrici de procesare a semințelor oleaginoase în localitatea Mihai Viteazu, lângă Turda (județul Cluj) . Facilitatea ar urma să includă, între altele, silozuri pentru depozitarea semințelor, clădiri de 6 și 7 etaje, un bazin de contenție a hexanului, rezervoare și clădiri auxiliare. Constructorul descrie proiectul ca fiind realizat pe „fundații speciale” și cu volume mari de beton armat monolitic și structuri speciale din oțel pentru instalațiile tehnologice. De ce contează Miza economică a proiectului este dublă: pe de o parte, o investiție de zeci de milioane de euro într-o zonă agricolă importantă; pe de altă parte, transformarea unei părți din producția de semințe în produse cu valoare adăugată (ulei și, ulterior, rafinare) în România. Întârzierea invocată pe componenta de finanțare arată însă cât de sensibil este calendarul unor astfel de proiecte la deciziile de creditare și la ritmul de accesare a fondurilor. [...]
Concordia avertizează că România riscă să repete blocajele de absorbție a fondurilor europene în următorul cadru financiar 2028–2034, dacă intră fără o strategie economică și de competitivitate coerentă, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul vine pe fondul apropierii negocierilor și pregătirilor pentru noul exercițiu bugetar al UE, pe care organizația îl vede drept un moment „decisiv” pentru competitivitatea economiei. Directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, Paul Aparaschivei, spune că România „nu are o strategie economică clară” și că mediul de afaceri încearcă să construiască, împreună cu decidenții, mediul academic și partenerii organizației, o strategie economică și de competitivitate adaptată schimbărilor din economie. Un punct concret invocat de Concordia este riscul de a intra în următorul ciclu de finanțare cu aceleași probleme ca în actualul exercițiu. Aparaschivei a indicat că PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) „s-a închis pe 31 august” cu peste 4.500 de investiții nerecepționate la nivel național, ceea ce, în viziunea sa, poate deveni un tipar dacă nu sunt corectate cauzele. Presiune pentru o reprezentare mai puternică, inclusiv în regiuni Dincolo de strategia națională, Concordia pune accent pe întărirea reprezentării mediului privat în dialogul cu autoritățile și partenerii sociali. Ondrej Safar, membru al Consiliului Director Concordia, a susținut că dialogul nu ar trebui să se construiască doar în București și a cerut o voce regională mai puternică a companiilor în fața deciziei publice. Safar a mai spus că cei 650 km de graniță ai regiunii cu Ucraina ar putea deveni, pe termen mediu, un argument pentru atragerea investițiilor, dacă acest avantaj este integrat „coerent” în agenda de dezvoltare și în dialogul cu autoritățile centrale. Extinderea organizației și miza de influență în decizie Concordia afirmă că din februarie și până în prezent peste 1.000 de companii noi s-au alăturat organizației la nivel național, cumulând o cifră de afaceri de 10 mld. euro (aprox. 50 mld. lei). Sergiu Manea, membru al Consiliului Director Concordia, a legat această extindere de obiectivul de a crește influența mediului privat în procesul decizional: „Promisiunea Concordia către mediul de afaceri este că noi putem fi vocea care să vă facă să aveţi încredere că sunteţi în cameră când se iau decizii pentru voi.” Declarațiile au fost făcute la a doua ediție a Concordia Hub Est – Forum pentru dezvoltare , organizată la Iași, unde reprezentanți ai companiilor, autorităților locale și mediului academic au discutat despre priorități pentru accelerarea competitivității regiunii. [...]
Grupul Lactalis a rămas definitiv cu o amendă de aproape 2,9 milioane de euro , după ce Tribunalul București a confirmat sancțiunea aplicată de Consiliul Concurenței pentru refuzul de a colabora în timpul unei inspecții inopinate, potrivit Economedia . Decizia contează în primul rând ca precedent de reglementare: autoritatea își întărește capacitatea de a obține acces la informații și documente în investigații, inclusiv când acestea sunt administrate din afara României. Inspecția s-a derulat în cadrul unei investigații privind posibile înțelegeri de stabilire a prețurilor pe piața producției și comercializării untului. Consiliul Concurenței arată că, la controlul desfășurat la finalul lunii martie 2023, companiile nu au permis accesul inspectorilor la anumite conturi de e-mail sau corespondențe folosite de angajați ori reprezentanți. Ce sancțiune a fost confirmată și pentru ce faptă Amenda totală confirmată este de 14.335.002 lei (aproximativ 2,9 milioane euro, adică circa 14,3 milioane lei), aplicată pentru obstrucționarea inspecției inopinate. Autoritatea precizează că a câștigat definitiv toate cele trei procese în care Albalact, Covalact și Dorna Lactate au contestat sancțiunile. Sancțiunile au fost împărțite astfel: Albalact SA : 9.913.038,57 lei (aprox. 2 milioane euro) Covalact SA : 2.446.524 lei (aprox. 495.000 euro) Dorna Lactate SA : 1.975.440,12 lei (aprox. 400.000 euro) Presiune financiară suplimentară: amendă pe zi de întârziere Pe lângă amenda principală, Consiliul Concurenței menționează că a impus și penalități cominatorii pentru a determina companiile să ofere acces la informații: amenzi totale de 130.913,27 lei pentru fiecare zi de întârziere , calculate de la data comunicării sancțiunii până la momentul în care se permite accesul la informațiile și documentele solicitate. De ce este relevant pentru companii: accesul la date, inclusiv în „cloud” sau administrate extern Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a explicat la momentul sancțiunii că problema a apărut inclusiv din cauza unor documente administrate de un angajat al firmei-mamă din Franța, iar autoritatea a tratat situația ca „nesupunere la inspecție”, nu ca o concluzie pe fondul investigației privind untul. „Este important pentru noi să fie clar că trebuie să primim acces la tot ce există în firmă şi la ceea ce firma poate să aibă acces. (...) Nu mă interesează că serverul tău e în Bahamas, da? Dacă am mandat judecătoresc pe sediul tău din Bucureşti, intru legal în acela.” În același context, Chirițoiu a precizat că sancțiunea este una procedurală și nu echivalează cu stabilirea vinovăției în dosarul privind posibile înțelegeri pe piața untului. Context: cum sunt justificate inspecțiile inopinate Consiliul Concurenței arată că inspecțiile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel București și sunt folosite pentru obținerea informațiilor și documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurențiale. Potrivit legii concurenței, companiile care refuză să coopereze sau obstrucționează investigațiile pot fi sancționate cu amendă între 0,1% și 1% din cifra de afaceri totală din anul financiar anterior sancțiunii. [...]
Apple își extinde operațiunile din muzică spre evenimente live : compania a deschis Apple Music Hall, o nouă sală de concerte „de ultimă generație” în Londra, în incinta Battersea Power Station , mizând pe spectacole „personalizate” și intime care să apropie artiștii de fani, potrivit Apple . Spațiul este poziționat într-un reper cunoscut al orașului, pe malul Tamisei, iar mesajul central al companiei este că noul loc a fost proiectat pentru experiențe live „cum nu mai există în altă parte”. Comunicatul nu include detalii despre capacitate, investiție, calendar de evenimente sau model comercial (de exemplu, bilete ori acces pe bază de abonament). De ce contează pentru business Deschiderea Apple Music Hall indică o mișcare operațională prin care Apple își consolidează prezența în zona de conținut și comunitate în jurul Apple Music, nu doar prin streaming, ci și printr-un format fizic de evenimente. În termeni practici, compania își creează o infrastructură proprie pentru prestații live „la comandă”, ceea ce poate susține producția de conținut exclusiv și relația directă cu artiștii și publicul. Context: Apple Music, produsul pe care se sprijină inițiativa Apple reamintește că Apple Music are un catalog de „peste 100 de milioane de melodii” și este disponibil în „peste 167 de țări și regiuni”, pe o gamă largă de dispozitive (inclusiv iPhone, iPad, Mac, Apple Watch, Apple TV, HomePod, CarPlay și Apple Vision Pro), dar și pe Android și Windows. Compania mai precizează că serviciul este fără reclame și că „nu partajează datele consumatorilor cu terți”. Pentru utilizatori, Apple direcționează către platforma Apple Music la music.apple.com și pagina de prezentare a serviciului la Apple Music . [...]
Puma își schimbă conducerea în Europa pentru a stabiliza funcția comercială la nivel de grup , într-un moment în care CEO-ul Arthur Hoeld acoperă temporar și atribuțiile de Chief Commercial Officer până la numirea unui succesor, potrivit RetailDetail . În această reorganizare, Fokko de Rooij (cetățean olandez) va deveni director pentru Europa începând cu 1 octombrie, iar Daniel Pustina preia imediat rolul de șef pentru Europa Centrală. Ce se schimbă în organigramă Fokko de Rooij : numit director pentru Europa de la 1 octombrie; va raporta către CEO-ul Arthur Hoeld . Daniel Pustina : devine head of Central Europe (șef pentru Europa Centrală) cu efect imediat . Contextul numirii: tranziție în zona comercială Publicația notează că Hoeld a preluat temporar responsabilitățile de Chief Commercial Officer (director comercial) până când compania va anunța un înlocuitor, ceea ce face ca repoziționarea managementului european să aibă și o componentă de continuitate operațională. De Rooij vine cu experiență în industria articolelor sportive și a modei: a lucrat la Nike până în 2025, iar după plecare a fost consilier independent pentru directori executivi și consilii de administrație din aceste sectoare. [...]
Retragerea lui Warren Buffett din funcția de președinte al Berkshire mută definitiv centrul de greutate al grupului către succesiune și către planul de donații care vizează peste 99% din averea sa , cu un calendar accelerat până în 2034, potrivit Newsweek . Buffett, în vârstă de 96 de ani, renunță la președinția Consiliului de Administrație al Berkshire Hathaway și devine, cu efect imediat, președinte emerit. Funcția de președinte este preluată de fiul său, Howard Buffett, membru al boardului din 1993, conform anunțului oficial al Berkshire Hathaway . Investitorul rămâne totuși în Consiliul de Administrație și va continua să ofere companiei „judecata și perspectiva sa”, arată compania. Schimbarea vine la nouă luni după ce Buffett a renunțat și la rolul de CEO, preluat de Greg Abel , care va continua să conducă operațiunile conglomeratului, în timp ce Howard Buffett va conduce Consiliul de Administrație. Berkshire este descrisă ca un „imperiu” evaluat la aproximativ 1.100 de miliarde de dolari, construit în peste șase decenii, cu activități în asigurări, energie, transport feroviar, industrie, servicii și retail. În scrisoarea către acționari, Buffett își justifică decizia prin vârstă și prin finalizarea tranziției: „Timpul îi învinge întotdeauna pe toți.” Ce se întâmplă cu averea: donații accelerate și rolul fundațiilor familiei Retragerea readuce în prim-plan o decizie rară la acest nivel: Buffett nu intenționează să lase copiilor săi uriașa avere acumulată, ci să direcționeze peste 99% către filantropie. În iulie 2026, el a anunțat că acțiunile Berkshire pe care le mai deține vor fi distribuite prin fundațiile conduse de cei trei copii ai săi – Susie, Howard și Peter – iar procesul ar urma să fie încheiat până la sfârșitul lui 2034, potrivit Reuters (menționat de Newsweek; detalii în materialul Reuters ). Calendarul este mai rapid decât planul inițial, care prevedea ca distribuirea averii rămase să continue aproximativ zece ani după moartea sa. Buffett explică schimbarea inclusiv prin vârsta copiilor și dorința ca aceștia să poată coordona personal procesul. Ruptura de Gates Foundation și noua direcție a donațiilor Buffett a donat deja sume considerabile: către Gates Foundation a transferat, începând din 2006, acțiuni Berkshire în valoare de peste 47 de miliarde de dolari. În 2026, însă, a decis să nu mai includă fundația lui Bill Gates în donația anuală și să direcționeze acțiunile către patru fundații conduse de familia Buffett, potrivit informațiilor din articol. Succesiunea la vârf: Abel conduce operațiunile, Howard conduce boardul Howard G. Buffett, noul președinte al Berkshire, conduce din 1999 Howard G. Buffett Foundation, axată în principal pe securitate alimentară și prevenirea conflictelor, și a avut roluri în consiliile de administrație ale mai multor companii. Greg Abel, CEO-ul Berkshire, spune că Howard Buffett va avea un rol important în păstrarea culturii și valorilor construite de Warren Buffett. În practică, Berkshire intră într-o etapă în care conducerea operațională și guvernanța corporativă sunt separate mai clar, iar retragerea fondatorului este dublată de un plan de redistribuire a averii care, dacă va fi implementat conform calendarului, va reduce treptat participația sa rămasă și va muta decizia asupra donațiilor către structurile filantropice ale familiei. [...]
