Știri
Știri din categoria Companii
România așteaptă în „câteva săptămâni” răspunsul Pfizer la propunerea de a converti o datorie de 600 milioane euro (aprox. 3 mld. lei) în medicamente inovative, potrivit Antena 3. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, spune că nu există o dată fermă, iar decizia urmează să fie analizată de conducerea companiei.
Miza economică este reducerea presiunii bugetare generate de litigiul legat de contractul de vaccinuri anti-Covid-19, printr-o soluție de tip „datorie în natură” (medicamente), în locul unei plăți directe în numerar.
Rogobete afirmă că a avut loc o primă întâlnire „exploratorie” la Washington, la care a participat și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Mandatul prezentat Pfizer vizează conversia sumei de 600 de milioane de euro în medicamente inovative, cu prioritate pentru:
Ministrul Sănătății descrie discuția ca fiind „echilibrată”, cu un „ton oarecum pozitiv”, dar precizează că nu se aștepta un răspuns în cadrul acestei prime runde.
Conform declarațiilor citate, conducerea Pfizer (board-ul) urmează să analizeze propunerea și să transmită un răspuns „în cel mai scurt timp posibil”. Dacă oferta este acceptată, ar urma discuții tehnice despre modul concret de derulare a negocierilor.
„Vorbim de săptămâni, nu avem o dată clară.”
Antena 3 reamintește că, la 20 mai 2021, Comisia Europeană a semnat cu Pfizer un contract pentru achiziția de doze de vaccin anti-Covid-19, în numele statelor membre, printr-o procedură centralizată de achiziții.
În decembrie 2023, Pfizer a acționat România în instanță, la Tribunalul de Primă Instanță Francofon din Bruxelles, pentru executarea contractului, după ce România ar fi refuzat să recepționeze toate dozele și să plătească prețul convenit. Instanța a decis că România nu a demonstrat un abuz de drept din partea companiei și a condamnat statul să recepționeze dozele rămase și să plătească suma de 3.031.128.036,97 lei (inclusiv TVA), echivalentul a aproximativ 600 milioane euro.
În acest moment, calendarul și forma finală a unei eventuale înțelegeri depind de răspunsul Pfizer, pentru care autoritățile indică un orizont de „săptămâni”, fără termen exact.
Recomandate
România încearcă să transforme obligația de plată către Pfizer într-un acord de livrare de medicamente , într-o negociere care poate reduce presiunea bugetară imediată și poate schimba forma „notei de plată” din cash în produse pentru sistemul sanitar, potrivit G4Media . Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete , spune că a discutat în SUA cu reprezentanții Pfizer, iar compania ar urma să revină cu un răspuns privind „cadrul tehnic” pentru continuarea negocierilor și posibilitatea ca propunerea României să fie analizată și aprobată la nivelul board-ului Pfizer. Întâlnirea a avut loc la Washington DC și a fost descrisă de ministru drept una „exploratorie”. Miza economică: cum ar putea fi „plătită” datoria Propunerea formulată de România, în baza mandatului primit de la Guvern, vizează continuarea negocierilor pentru convertirea sumei datorate în medicamente inovatoare destinate pacienților oncologici și celor cu boli rare, conform declarațiilor ministrului. În mesajul publicat pe Facebook, Rogobete a încadrat discuția ca pe o încercare de a obține un rezultat cu utilitate directă pentru pacienți, nu doar de a închide o obligație financiară. Ce a spus ministrul despre calendar și decizie Ministrul a indicat că procesul nu se încheie acum și că urmează un răspuns al companiei privind pașii următori. Declarația sa, redată de G4Media, punctează explicit că este nevoie de o evaluare internă la nivelul conducerii Pfizer: „În perioada următoare, reprezentanții companiei Pfizer vor reveni cu un răspuns privind cadrul tehnic de continuare a discuțiilor și posibilitatea ca această propunere să fie analizată și aprobată la nivelul board-ului de conducere al Pfizer. Este un proces care nu se încheie astăzi. Dar este un început important.” Context: decizia instanței din Bruxelles Întâlnirea are loc după ce tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească 600 de milioane de euro (aprox. 3,0 miliarde lei) către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care România a refuzat să le mai preia în 2023. Potrivit materialului, la discuții a participat și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Informațiile despre întâlnire sunt transmise de Mediafax, preluate de G4Media. [...]
TAROM spune că are kerosen asigurat și nu anticipează anulări de zboruri în următoarele 90 de zile , într-un context în care industria aviatică europeană este avertizată asupra unor posibile tensiuni de aprovizionare, potrivit Economica . Compania susține că impactul resimțit în piață vine din volatilitatea prețului țițeiului, nu dintr-o „criză” locală de combustibil pentru avioane. În documentul citat, operatorul afirmă că și-a reconfirmat cu furnizorii cantitățile necesare de kerosen și că va continua operarea „în regim normal”, fără scenarii care să includă anulări pe motiv de penurie de carburant în următoarele 90 de zile. Context: avertisment IEA privind Europa Mesajul TAROM vine după ce oficiali ai Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) au avertizat că, în următoarele șase săptămâni, anumite părți din Europa s-ar putea confrunta cu un deficit de combustibil pentru avioane. Potrivit informațiilor citate, aproximativ 75% din importurile nete de kerosen ale Europei provin din Orientul Mijlociu. Efect comercial imediat: bilete și contracte „în stand by” Separat de tema combustibilului, TAROM reclamă prejudicii comerciale după apariția în presă a unor informații potrivit cărora Guvernul ar decide în două săptămâni dacă închide compania. Transportatorul spune că, în mai puțin de 24 de ore de la aparițiile de presă, „sute de bilete B2B” și contracte pentru curse charter care urmau să fie cumpărate de parteneri au fost puse „în stand by” până la finalul lunii aprilie. Compania mai arată că este menționată în raportul CNR9, care ar indica intenția statului de a se implica în analizarea direcției strategice, „fără a interfera cu activitățile operaționale curente”, și insistă că evaluările aflate în curs nu vizează decizii imediate asupra operațiunilor zilnice. Ce urmează: discuții cu Comisia Europeană pe planul de restructurare TAROM spune că accentul rămâne pe discuții și negociere cu Comisia Europeană pentru prelungirea termenului de finalizare a Planului de restructurare după 30 decembrie 2026. Compania invocă impactul conflictului din Orientul Mijlociu, care ar fi dus la anulări de zboruri sau la scăderi drastice de pasageri pe destinațiile afectate, în timp ce operatorul nu ar avea voie să își schimbe rutele listate în planul depus în 2022. În paralel, vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat că va propune Guvernului un memorandum privind redresarea a 22 de companii de stat, menționând „redresarea operațională” ca opțiune pentru CFR Călători, Metrorex și TAROM, inclusiv cu posibilă notificare a Comisiei Europene pentru un eventual ajutor de stat, dacă va fi cazul. [...]
Ministrul Economiei susține listări minoritare și parteneriate cu investitori pentru companiile de stat , ca parte a reformei anunțate de Guvern pentru un prim lot de 22 de societăți cu pierderi și datorii istorice, potrivit Știrile Pro TV . Irineu Darău spune că sprijină demersurile vicepremierului Oana Gheorghiu privind reforma companiilor de stat și că „fiecare astfel de companie trebuie să aibă o analiză separată și o soluție dedicată”. În viziunea sa, acolo unde bilanțul arată bine, statul ar putea scoate pe bursă pachete minoritare, angajament inclus, potrivit ministrului, în programul de guvernare. Pentru alte cazuri, soluția ar putea fi închiderea, în special acolo unde situația „stagnează” de 10–30 de ani. Ce înseamnă, practic, reforma: bursă, închidere sau reorganizare Ministrul a indicat trei direcții posibile, în funcție de situația fiecărei companii: listarea pe bursă a unor pachete minoritare , pentru companiile cu indicatori financiari buni; închiderea unor entități care nu se mai redresează de ani de zile; asocieri cu investitori (inclusiv „joint ventures” – societăți mixte), în special pentru companiile din subordinea Ministerului Economiei, cu accent pe investitori „serioși”. Darău a legat nevoia de parteneriate și de investițiile finanțate prin Programul SAFE , fără a detalia în material ce proiecte sau companii ar urma să fie vizate. Controlul statului în domenii strategice: veto și „golden shares” În cazul domeniilor sensibile, ministrul afirmă că există instrumente legale prin care statul poate păstra controlul asupra deciziilor strategice, chiar și fără a fi acționar majoritar. El a menționat drepturi de veto și „golden shares” (acțiuni speciale care pot oferi statului drepturi suplimentare în decizii-cheie). „Cred mai mult în managementul privat decât în managementul de stat.” Contextul financiar invocat de Guvern: pierderi și datorii istorice Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat că există peste 1.500 de companii de stat care înregistrează pierderi, cu pierderi istorice de aproximativ 14 miliarde lei . Tot ea a anunțat un „bilanț structurat” pentru un portofoliu pilot de 22 de companii , care ar fi acumulat datorii bugetare istorice cumulate de aproximativ 4,2 miliarde lei și pierderi nete agregate de aproximativ 1,12 miliarde lei în ultimul an raportat. Premierul Ilie Bolojan a prezentat ulterior direcțiile de acțiune pentru aceste 22 de companii: unele ar urma să fie modernizate și conduse „eficient” pe baza unui audit independent, altele ar putea fuziona sau chiar fi închise, iar în paralel se lucrează la o listă de companii care ar putea fi listate la bursă. Materialul este atribuit de Știrile Pro TV sursei News.ro. [...]
Listarea Hidroelectrica a crescut încasările statului din dividende și a întărit controlul asupra companiei, fără reducerea participației majoritare , potrivit Adevărul . Vicepremierul Oana Gheorghiu susține că intrarea la bursă, în iulie 2023, a adus reguli mai stricte de transparență și guvernanță corporativă, în timp ce statul român a rămas cu 80% din acțiuni. Gheorghiu folosește cazul Hidroelectrica drept argument în disputa privind reforma companiilor de stat, amintind situația companiei înainte de restructurare: profit de 6,4 milioane lei în 2011, urmat de insolvență în 2012, cu pierdere de 508 milioane lei și datorii de 4,33 miliarde lei, pe fondul unor contracte cu intermediari privați. Ce s-a schimbat după listarea din 2023: reguli și raportare publică Vicepremierul afirmă că statul „n-a vândut nimic din pachetul său”, iar tranzacția relevantă a fost ieșirea Fondului Proprietatea , care și-a vândut participația de 20%. În acest context, Gheorghiu indică mai multe mecanisme care ar fi crescut disciplina internă și controlul asupra deciziilor: raportări financiare trimestriale publice; aprobarea contractelor importante de către acționari; responsabilizarea managementului în fața investitorilor și a autorităților de reglementare. În această logică, „contractele dezavantajoase cu intermediari au devenit imposibile”, susține vicepremierul. Impact bugetar: dividende mai mari după listare Unul dintre efectele economice invocate este creșterea dividendelor încasate de stat, prezentată ca argument că listarea poate aduce beneficii directe bugetului public: 3,06 miliarde lei în 2022 (înainte de listare); 5,03 miliarde lei în 2024 (după listare). Gheorghiu afirmă că aceste sume contribuie la finanțarea cheltuielilor publice, precum spitale, școli sau pensii. Tot în postarea citată, vicepremierul compară profitul Hidroelectrica din 2011 cu cel din 2023: 6.400.000 lei, respectiv 6.400.000.000 lei. Cine mai câștigă: fonduri de pensii și investitori Potrivit datelor prezentate de Gheorghiu, aproximativ 8 milioane de români ar beneficia indirect prin fondurile de pensii private, care ar deține circa 11% din acțiuni. În plus, peste 50.000 de investitori individuali și fonduri internaționale ar deține aproximativ 9% din companie, aspect prezentat ca element de atragere a capitalului străin. Miza politică: listări minoritare vs. opoziția PSD În final, vicepremierul respinge acuzațiile privind „vânzarea țării” și susține că listarea unor pachete minoritare la companiile de stat ar fi o soluție pentru reducerea risipei și creșterea eficienței. În paralel, Gheorghiu a prezentat lista primelor 22 de companii de stat considerate de Guvern „găuri negre” ale economiei și a menționat posibilitatea listării la bursă a acestora, conform unui material anterior din Adevărul . PSD a anunțat că se opune demersurilor privind vânzarea unor companii de stat profitabile considerate strategice, potrivit Adevărul . [...]
Rolul de „trimis special” al lui Paolo Zampolli arată cum administrația Trump împinge diplomația spre o logică de vânzări, în care acordurile comerciale și accesul politic se amestecă , potrivit Digi24 , care citează o analiză Financial Times . Personajul, cu un trecut în lumea modellingului, este prezentat ca intermediar în negocieri internaționale, cu accent pe „cifre mari” și rezultate rapide. Zampolli, care se laudă că i-ar fi făcut cunoștință lui Donald Trump cu Melania, a ajuns de la fondator al unei agenții de fotomodele la „trimis special pentru parteneriate globale” al președintelui SUA. În această calitate, el spune că primește instrucțiuni de la Casa Albă și de la departamente guvernamentale americane pentru promovarea agendei „America Prima”. Diplomație ca instrument de tranzacționare În relatarea citată, Zampolli își rezumă stilul prin expresia „20 de miliarde de dolari în 20 de minute”, pe care o folosește ca simbol al negocierilor accelerate și al țintelor financiare ridicate. El apare descris ca parte a unui mecanism în care loialiștii lui Trump sunt utilizați ca intermediari, iar relațiile personale, accesul la decidenți și acordurile internaționale devin componente ale aceluiași sistem. Exemplele menționate includ deplasări și discuții pe teme economice și industriale: o vizită recentă în Ungaria, alături de vicepreședintele JD Vance , unde ar fi negociat un acord în domeniul energiei nucleare; o deplasare în Uzbekistan, unde ar fi discutat despre vânzarea de avioane Boeing. Zampolli susține că a devenit „al doilea cel mai important agent de vânzări al Boeing”, „neplătit”, însă Boeing nu i-a confirmat rolul, conform materialului. Cazul Uzbekistan: între declarații și cifre anunțate public Zampolli afirmă că, în Uzbekistan, o ofertă inițială de 4 miliarde de dolari ar fi fost împinsă către o sumă finală de 20 de miliarde de dolari, după ce ar fi cerut o țintă mult mai mare. Totuși, în realitate, Trump a anunțat în septembrie că Uzbekistan Airways va cumpăra 22 de avioane pentru 8 miliarde de dolari, cu opțiunea de a cumpăra mai multe ulterior, mai notează articolul. Un oficial al Departamentului de Stat al SUA a declarat pentru Financial Times că Trump „a încheiat singur” acordul Boeing cu Uzbekistan Airways, în timpul unui apel din 5 septembrie 2025 cu președintele Mirzioev, și că președintele „a format o echipă” pentru implementarea viziunii „America Prima”. „Cumpărați Boeing”: mesajul economic din spatele accesului politic Zampolli descrie explicit o regulă de funcționare a acestui tip de intermediere: cei care îl întâlnesc „vor ceva”, în special acces la președinte, iar răspunsul lui este să cumpere produse americane, în particular Boeing. Tot în acest registru, el s-a lăudat și cu un acord privind deschiderea „Parcului Donald J Trump” la București, legat de aniversarea a 250 de ani de la semnarea Declarației de Independență a SUA, conform materialului. Controverse și acuzații în plan personal Articolul menționează și un episod relatat de New York Times, potrivit căruia Zampolli ar fi apelat la autoritățile americane din domeniul imigrației într-o dispută cu fosta sa parteneră, Amanda Ungaro, pe fondul unei neînțelegeri privind custodia fiului lor. Aceste acuzații sunt prezentate ca parte a controverselor recente din jurul său. Separat, Zampolli respinge asocierea cu Jeffrey Epstein, afirmând că „nu m-a invitat niciodată pe insulă”, în contextul unor discuții apărute în spațiul public și negat de Melania Trump. De ce contează pentru mediul de afaceri Miza economică din material este felul în care administrația Trump ar folosi canale informale și emisari loiali pentru a accelera acorduri cu componentă comercială (de la aviație la energie), reducând importanța procedurilor și crescând rolul intermedierii personale. În acest model, „diplomația” devine, în practică, un instrument de tranzacționare, iar companiile americane – exemplul recurent fiind Boeing – ajung în centrul mesajului către partenerii externi. [...]
Reforma anunțată pentru 22 de companii de stat cu datorii de 4,2 miliarde lei și pierderi nete de 1,12 miliarde lei este prezentată ca o măsură de reducere a risipei bugetare, nu ca o privatizare , potrivit unei declarații a deputatului USR Bogdan Rodeanu, citată de G4Media . Rodeanu, vicepreședinte al Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, susține că pachetul de măsuri lansat de Guvern țintește eficientizarea economiei și eliminarea pierderilor suportate de la buget, respingând acuzațiile că România ar fi „vândută străinilor”. În același timp, el afirmă că reformele nu sunt noi, ci sunt asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și ar fi fost amânate de guvernele anterioare. 22 de companii, trei direcții de acțiune În prima etapă a reformei sunt vizate 22 de companii de stat, descrise ca „găuri negre” pentru economie, cu aproximativ 4,2 miliarde lei datorii la buget și pierderi nete de circa 1,12 miliarde lei în ultimul an raportat. Deputatul spune că nu există o soluție unică pentru toate societățile aflate în dificultate și indică trei scenarii: companiile care gestionează infrastructură critică ar urma să fie susținute și consolidate de stat; firmele cu potențial de redresare ar urma să treacă prin reforme de guvernanță și eficientizare; companiile fără perspectivă economică ar putea intra în restructurare, fuziune sau închidere. În acest context, Rodeanu afirmă că obiectivul este „oprirea risipei și curățarea sinecurilor” acumulate în ultimele decenii. Listarea la bursă: pachete minoritare, fără pierderea controlului Rodeanu respinge și ideea că listarea unor companii ar însemna cedarea controlului către investitori străini, susținând că ar fi vorba despre pachete minoritare, cu statul păstrând poziția de acționar majoritar. El argumentează că listarea ar aduce transparență și reguli mai stricte de guvernanță și ar permite inclusiv cetățenilor români să investească prin Bursa de Valori București , indicând ca exemplu listarea Hidroelectrica. Miza politică: PSD anunță un proiect de lege de blocare a vânzărilor În același material este menționat că liderul PSD Sorin Grindeanu a anunțat la Sighetu Marmației că partidul va depune săptămâna viitoare un proiect de lege care să interzică vânzarea de acțiuni la companii de stat profitabile, pentru o perioadă de doi ani. „L-am rugat pe liderul senatorilor Daniel Zamfir luni să depună un proiect de lege în Parlament, care să facă acest lucru și să interzicem, pe o perioadă de 2 ani, am mai avut treaba asta, vânzarea de acțiuni la companiile de stat profitabile”, a declarat Sorin Grindeanu. [...]
