Știri
Știri din categoria Companii
Ministrul Economiei susține listări minoritare și parteneriate cu investitori pentru companiile de stat, ca parte a reformei anunțate de Guvern pentru un prim lot de 22 de societăți cu pierderi și datorii istorice, potrivit Știrile Pro TV.
Irineu Darău spune că sprijină demersurile vicepremierului Oana Gheorghiu privind reforma companiilor de stat și că „fiecare astfel de companie trebuie să aibă o analiză separată și o soluție dedicată”. În viziunea sa, acolo unde bilanțul arată bine, statul ar putea scoate pe bursă pachete minoritare, angajament inclus, potrivit ministrului, în programul de guvernare. Pentru alte cazuri, soluția ar putea fi închiderea, în special acolo unde situația „stagnează” de 10–30 de ani.
Ministrul a indicat trei direcții posibile, în funcție de situația fiecărei companii:
Darău a legat nevoia de parteneriate și de investițiile finanțate prin Programul SAFE, fără a detalia în material ce proiecte sau companii ar urma să fie vizate.
În cazul domeniilor sensibile, ministrul afirmă că există instrumente legale prin care statul poate păstra controlul asupra deciziilor strategice, chiar și fără a fi acționar majoritar. El a menționat drepturi de veto și „golden shares” (acțiuni speciale care pot oferi statului drepturi suplimentare în decizii-cheie).
„Cred mai mult în managementul privat decât în managementul de stat.”
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat că există peste 1.500 de companii de stat care înregistrează pierderi, cu pierderi istorice de aproximativ 14 miliarde lei. Tot ea a anunțat un „bilanț structurat” pentru un portofoliu pilot de 22 de companii, care ar fi acumulat datorii bugetare istorice cumulate de aproximativ 4,2 miliarde lei și pierderi nete agregate de aproximativ 1,12 miliarde lei în ultimul an raportat.
Premierul Ilie Bolojan a prezentat ulterior direcțiile de acțiune pentru aceste 22 de companii: unele ar urma să fie modernizate și conduse „eficient” pe baza unui audit independent, altele ar putea fuziona sau chiar fi închise, iar în paralel se lucrează la o listă de companii care ar putea fi listate la bursă.
Materialul este atribuit de Știrile Pro TV sursei News.ro.
Recomandate
Ministerul Economiei pregătește reorganizarea Romarm într-un holding integrat , pe fondul acuzațiilor că actualul model „intermediar” nu aduce suficiente comenzi fabricilor și le face produsele mai puțin competitive prin comisioane, potrivit Adevărul . O decizie de principiu ar urma să fie luată până la finalul lui 2026, după un document de analiză și consultări instituționale. Ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău , susține că Romarm funcționează în prezent mai degrabă ca intermediar comercial, cu participații „sub 20%” în majoritatea filialelor, în timp ce restul participațiilor sunt la minister. În această formulă, spune el, lipsa comenzilor la nivelul filialelor indică probleme de performanță, iar unele unități reclamă că „din cauza comisioanelor Romarm prețul lor final este necompetitiv”. „Astăzi Romarm este un intermediar comercial. (…) Dacă nu prea au comenzi filialele, înseamnă că nici Romarm nu își face treaba foarte bine, ba chiar sunt filiale care se plâng că din cauza comisioanelor Romarm prețul lor final este necompetitiv.” Ce schimbare propune ministerul: clustere și guvernanță dualistă Planul prezentat vizează renunțarea la structura actuală, în care cele 15 filiale operează separat, și reorganizarea în „clustere” (grupări) specializate pe domenii. Exemplele menționate includ: cluster pentru armament; cluster pentru nave; cluster pentru cercetare. Noua structură ar urma să fie condusă printr-un sistem de guvernanță corporativă cu consiliu de supraveghere și directorat, pe care ministrul îl leagă de obiectivul de a limita politizarea deciziilor și de a îmbunătăți coordonarea industrială și comercială. „Suntem convinși că soluția aici este să fie creat un holding industrial integrat (…) care să funcționeze în sistem dualist, pentru că nu trebuie să fie politizat, adică să aibă un consiliu de supraveghere și un directorat și care să fie organizat pe clustere pe domenii.” Calendar și pașii următori: „white paper” și consultare cu CSAT Ministerul anunță publicarea, în zilele următoare, a unui document de tip „white paper” (document de poziție/analiză) cu variantele luate în calcul și pașii necesari reorganizării. Autoritățile intenționează să se consulte și cu Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), iar până la sfârșitul lui 2026 ar trebui stabilită direcția de restructurare. Darău avertizează că, fără o decizie rapidă și un model care să permită competiția pe piața privată, viabilitatea Romarm și a unor filiale ar putea fi pusă în pericol. De ce contează: competitivitatea comercială rămâne problema-cheie Miza economică și operațională a reorganizării este reducerea fragmentării și a costurilor comerciale care, potrivit ministrului, afectează șansele filialelor de a câștiga contracte. În același timp, materialul notează explicit o limitare: impactul exact al comisioanelor asupra competitivității ar necesita date financiare și comerciale detaliate, iar reorganizarea, singură, nu garantează creșterea comenzilor. Rezultatele vor depinde și de factori precum capacitatea de producție, respectarea cerințelor beneficiarilor, termenele de livrare, investițiile în tehnologie și accesul la contracte interne și externe. În acest cadru, „white paper”-ul anunțat ar urma să ofere detalii despre opțiunile reale și despre cum ar fi coordonate investițiile, producția, cercetarea și vânzările în noul model. [...]
Promisiunea lui Elon Musk de a distribui acțiuni SpaceX către „fiecare copil din America” ridică semne de întrebare despre fezabilitate și mecanismul legal al unei donații de peste 10 miliarde de dolari. Potrivit TechCrunch , Musk susține că în 2027 va oferi câte o acțiune SpaceX fiecărui copil din SUA, ceea ce, la prețul curent de 146 dolari/acțiune (aprox. 670 lei), ar însemna un transfer evaluat la peste 10 miliarde de dolari (aprox. 46 miliarde lei). Musk nu a explicat cum ar urma să facă distribuția. Într-o postare separată, el a spus că vrea să ofere acțiunile „direct publicului” și că acesta ar fi „prima dintre multe” donații de acțiuni. Dimensiunea potențială a operațiunii și ce știm despre acțiunile SpaceX În SUA sunt peste 70 de milioane de copii sub 18 ani, conform Federal Interagency Forum on Child and Family Statistics . La un astfel de ordin de mărime, chiar și o singură acțiune per copil ar presupune o operațiune administrativă și juridică amplă, mai ales în condițiile în care SpaceX este o companie privată, iar transferurile de acțiuni pot avea constrângeri specifice. TechCrunch notează că Musk deține aproximativ 849 milioane de acțiuni ordinare Clasa A și peste 5,5 miliarde de acțiuni Clasa B cu drepturi superioare de vot, potrivit unui document depus la autoritatea americană de supraveghere a pieței de capital (SEC). Publicația mai precizează că Musk „ar urma să câștige multe altele”. Context politic și precedentul „Trump Accounts” Promisiunea vine într-un context în care președintele Donald Trump ar fi creat, prin Trezorerie, conturi bancare pentru copii („Trump Accounts”) care pot accepta donații în acțiuni de la donatori bogați. Materialul menționează și că Musk ar fi cheltuit aproximativ 300 milioane de dolari (aprox. 1,4 miliarde lei) pentru a-l ajuta pe Trump să fie ales. Musk nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, potrivit TechCrunch. Legătura cu Anthropic și discuția despre „beneficiu public” Anunțul lui Musk a venit la câteva ore după ce Anthropic a promis că va transfera 5% din acțiunile sale într-un nou „fond de beneficiu public”, pe care intenționează să-l folosească pentru „donații mari către organizații nonprofit tradiționale sau distribuții directe către populații specifice” după viitorul IPO. Musk a răspuns pe X la postarea Anthropic, sugerând că firma ar trebui să dea „direct publicului”. Ulterior a scris că „asta voi face”, iar peste noapte a anunțat planul privind acțiunile SpaceX (linkurile către postările de pe X sunt în materialul TechCrunch). Filantropia lui Musk: concentrarea pe propria fundație TechCrunch mai arată că donațiile filantropice ale lui Musk au fost făcute aproape exclusiv prin Musk Foundation . Deși Musk a exprimat opinii negative despre filantropie, fundația este a cincea cea mai mare fundație caritabilă privată din SUA, potrivit unei analize The Economist citate de publicație. Aceeași analiză ar fi concluzionat că o parte majoritară din banii cheltuiți de fundație de-a lungul anilor a mers către entități legate într-un fel de Musk, iar aproape 60% ar fi mers către o altă organizație, The Foundation, condusă de administratorul său financiar, Jared Birchall. Ce urmează În lipsa unui mecanism descris (cine ar fi eligibil, cum s-ar face distribuția, prin ce vehicul legal și cu ce restricții de transfer), promisiunea rămâne, deocamdată, la nivel de declarație publică. Un element-cheie va fi dacă Musk va detalia un cadru operațional și juridic care să permită transferul efectiv al acțiunilor către zeci de milioane de minori, într-o companie privată precum SpaceX. [...]
Ministerul Economiei vrea să reducă blocajele și întârzierile din ROMARM prin transformarea companiei într-un holding industrial integrat, cu decizii centralizate pe investiții și contracte majore , potrivit Digi24 . Reforma este propusă pentru perioada 2027–2030 și include trecerea la un sistem de conducere dualist, cu separarea supravegherii de execuție, pentru „depolitizarea managementului”. Planul apare într-un pachet de patru documente de politică publică („white papers”) publicate de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), lansate în dezbatere de ministrul interimar Irineu Darău . Documentele acoperă reorganizarea ROMARM, monitorizarea Programului SAFE, valorificarea resurselor minerale și promovarea turistică. De ce contează reorganizarea: bani necheltuiți și decizii întârziate Documentul strategic dedicat ROMARM (2027–2030) pornește de la diagnosticul că societatea funcționează „predominant ca un intermediar comercial”, fără coordonare industrială integrată a celor 15 filiale. Ministerul indică mai multe vulnerabilități cu impact operațional și financiar: participații coborâte sub 20% în majoritatea filialelor (excepție: Arsenal Reșița, 37,16%), ceea ce poate crea neconcordanțe între atribuțiile de control și mecanismele juridice de aprobare, cu risc de litigii și blocaje; întârzieri în luarea deciziilor, circuitul de aprobare adăugând între 30 și 60 de zile sau mai mult, cu efect asupra contractelor și investițiilor; utilizare slabă a fondurilor de modernizare: din 1,9 miliarde de lei alocate pentru capitalizări și investiții în 2018–2025, aproximativ 1,5 miliarde de lei erau necheltuite la sfârșitul anului trecut; instalații învechite și clădiri degradate, pe fondul întârzierii investițiilor, plus îmbătrânirea personalului și formare profesională insuficientă; lipsă de finanțare pentru conservarea și paza capacităților industriale neutilizate în timp de pace, dar necesare pentru mobilizare; costuri suplimentare asociate modelului comercial actual, prin comisioane de aproximativ 1,5–2% până la 5%, plus suprapuneri administrative. Cum ar arăta holdingul: grupare pe domenii și conducere dualistă Ministerul propune transformarea ROMARM într-un holding industrial care să coordoneze strategia, investițiile, contractele majore, finanțarea, cercetarea și dezvoltarea capacităților de apărare. Obiectivul declarat nu este doar reducerea numărului de societăți, ci o structură care să poată coordona portofoliul industrial, în timp ce unitățile productive își păstrează responsabilitățile de producție, proiectare, mentenanță și livrări. În prima evaluare, fabricile ar urma să fie grupate în companii operaționale specializate, în funcție de activitate: armament și muniție ușoară : Uzina Mecanică Cugir, Fabrica de Arme Cugir, Uzina Mecanică Sadu, Metrom Brașov; armament și muniție grea : Uzina Mecanică Mija, Uzina Mecanică Plopeni, Carfil, Tohan Zărnești, Arsenal Reșița; rachete și proiectile speciale : Electromecanica Ploiești, UPS Dragomirești; pulberi și explozivi : Fabrica de Pulberi Făgăraș, Pirochim Victoria; vehicule militare : Uzina Mecanică București, Automecanica Moreni; active neproductive : structură separată pentru administrarea activelor care nu țin de activitățile industriale principale. Configurația finală ar urma să fie stabilită după analiza juridică, financiară și industrială a fiecărei societăți. La nivel de guvernanță, este propus un sistem dualist : ROMARM Holding S.A. ar urma să aibă un Consiliu de Supraveghere cu șapte membri și un Directorat cu cinci membri. Directoratul ar coordona conducerea generală, strategia și controlul grupului, activitățile comerciale și achizițiile, operațiunile și managementul contractelor, precum și serviciile comune și patrimoniul. Calendar 2027–2030 și riscurile asumate Calendarul propus prevede trecerea la sistemul dualist în ianuarie 2027 și demararea reorganizării în februarie. În primele trei luni ar urma inventarierea organigramelor, activelor, contractelor, proceselor administrative și riscurilor, pentru identificarea suprapunerilor. În următoarele trei luni este prevăzută testarea unor servicii comune (achiziții, financiar, juridic), iar până la finalul primului an extinderea serviciilor comune de resurse umane și IT și introducerea raportării unificate. În primii doi ani sunt avute în vedere, în funcție de situația fiecărei societăți, fuziuni, absorbții, divizări sau transformări în sucursale, separarea activelor neproductive și lansarea investițiilor prioritare. Integrarea completă și evaluarea rezultatelor ar urma să se întindă pe până la patru ani. Ministerul notează și riscuri precum politizarea sau contestarea reformei, întreruperea livrărilor, lipsa finanțării, birocratizarea noii structuri și pierderea personalului specializat. Documentul rămâne, deocamdată, o propunere de lucru care necesită validări și decizii ulterioare. Documentul strategic ROMARM (2027–2030) este publicat de minister și poate fi consultat aici: Documentul strategic . [...]
Restructurarea Intel este „aproape gata”, dar revenirea în producția de vârf și în AI rămâne un pariu pe ani și miliarde potrivit Notebookcheck , care relatează declarațiile CEO-ului Lip-Bu Tan despre faptul că procesul este finalizat în proporție de circa 80%. Tan a spus, într-un interviu acordat Nikkei, că a înlocuit „majoritatea” liderilor de top ai companiei de când a preluat funcția, în martie 2025. Totuși, el nu a precizat ce măsuri de restructurare au rămas neîncheiate și nici când ar urma să fie închis complet acest capitol. Schimbări de conducere și sprijin din piață În echipa adusă de Tan se află și Seok-Hee Lee, fost CEO al SK hynix. În paralel, redresarea Intel a atras investitori importanți: Nvidia ar fi cumpărat acțiuni Intel de 5 miliarde de dolari (aprox. 22,5 miliarde lei), iar SoftBank de 2 miliarde de dolari (aprox. 9 miliarde lei), potrivit informațiilor citate. În același context, publicația notează că acțiunile Intel au crescut de aproximativ patru ori de când Tan a devenit CEO. Miza operațională: recuperarea decalajului față de TSMC și competiția pe cipuri pentru AI Dincolo de reorganizarea internă, Intel încearcă să recupereze teren în producția de cipuri de ultimă generație, unde a rămas în urmă față de TSMC, și să-și întărească poziția în cipurile pentru inteligență artificială, într-o competiție directă cu Nvidia și alți rivali. Notebookcheck reamintește că, sub fostul CEO Pat Gelsinger, Intel s-a angajat la investiții de ordinul miliardelor de dolari pentru extinderea capacităților de producție și dezvoltarea afacerii de tip foundry (producție de cipuri la comandă pentru terți). Compania a raportat o pierdere netă de 16,6 miliarde de dolari (aprox. 74,7 miliarde lei) în trimestrul al treilea din 2024, pe fondul unui efort major de restructurare, iar Gelsinger a demisionat în decembrie 2024. Tan a admis că reconstrucția afacerii de producție la comandă este un proiect pe termen lung și a invocat exemplul TSMC, despre care a spus că i-au trebuit între 10 și 20 de ani ca să devină lider global. Dezvoltarea de tehnologii noi și construirea de fabrici cer investiții de „miliarde de dolari” pe parcursul mai multor ani, a mai spus el. Rolul statului și presiunea geopolitică CEO-ul Intel a indicat că sprijinul guvernamental ar putea ajuta compania să susțină investițiile pe termen lung. Potrivit articolului, anul trecut guvernul SUA a transformat finanțări federale alocate anterior într-o investiție de 8,9 miliarde de dolari (aprox. 40,1 miliarde lei), obținând o participație de 9,9% în Intel, fără reprezentare în consiliul de administrație. Ulterior, participația ar fi scăzut la circa 8,2% după o nouă ofertă de acțiuni. Tan a mai spus că administrația SUA nu folosește participația pentru a influența strategia Intel și că firma rămâne independentă în luarea deciziilor. Întrebat despre competiția din China, el a afirmat că atât companiile americane, cât și cele chineze au puncte forte și slabe și că, în final, contează soluțiile care servesc cel mai bine consumatorii și clienții corporate, în condițiile în care trebuie luate în calcul și restricțiile geopolitice. În privința unui posibil „catch-up” al Chinei în 5–10 ani, Tan a spus că firmele chineze „nu sunt chiar atât de departe în urmă” deja. [...]
Netflix își reorganizează conducerea conținutului într-un moment de presiune pe creștere , numindu-l pe Peter Rice (fost șef al diviziei TV de la Disney) în rolul de director de conținut, după plecarea Beleí Bajaria, potrivit The Next Web . Rice va conduce organizația globală de conținut a Netflix, cu responsabilități care acoperă seriale (cu scenariu și fără), film și evenimente live. Compania a anunțat numirea joi, iar Bajaria – aflată în funcție din ianuarie 2023 – pleacă după aproape 10 ani la Netflix. Informația despre ieșirea ei a fost relatată inițial de Puck. „Vreau să îi mulțumesc Beleí pentru un deceniu de dedicare, inovație, creativitate și leadership. Ea a condus schimbări enorme la Netflix.” Ted Sarandos, co-CEO Netflix, într-un comunicat Cine este Peter Rice și ce aduce în rol La Disney, Rice a coordonat ABC, FX, Hulu, National Geographic și Disney Channel, iar Netflix notează că acest portofoliu a însemnat peste 300 de show-uri pe an. Anterior, a fost președinte la 21st Century Fox și a condus Fox Searchlight Pictures (studio care a lansat „Slumdog Millionaire” și „Juno”). Rice a plecat de la Disney în 2022, după ce a fost înlăturat de Bob Chapek (CEO la acel moment). Ulterior, a produs filme, inclusiv „Saturday Night” și „28 Years Later”, conform Variety. The Next Web mai notează că Rice produce și proiecte precum „Elden Ring” al lui Alex Garland și ceremoniile Jocurilor Olimpice din 2028 de la Los Angeles. „Netflix a schimbat fundamental modul în care poveștile sunt făcute, distribuite și trăite în întreaga lume.” Peter Rice, într-un comunicat De ce contează: schimbare de conținut pe fondul restructurărilor și al unei creșteri sub așteptări Numirea vine într-o săptămână agitată pentru Netflix. Cu o zi înainte, compania a transmis că va reduce aproximativ 6% din personal , adică în jur de 1.000 de posturi, potrivit unui memo obținut de CNBC. Cele mai multe tăieri vizează echipele de produs, tehnologie, juridic și resurse umane, fiind cea mai mare rundă de concedieri din 2022 încoace. Într-un memo către angajați, Sarandos a spus că vede o oportunitate de a duce „slate”-ul (portofoliul de titluri programate) la următorul nivel, cu accent în special pe SUA și Canada, potrivit Variety. „Știu că aceasta este o schimbare mare într-un an care a avut deja partea lui.” Ted Sarandos, memo către angajați Separat, Sarandos a declarat la o conferință Bloomberg luna trecută că Netflix nu crește atât de repede pe cât și-ar dori. În iulie, compania a oferit o prognoză mai slabă pentru trimestrul al treilea. Ce urmează Netflix își publică rezultatele pentru trimestrul al treilea marți. În acest context, schimbarea de la vârful conducerii conținutului și restructurările recente vor fi urmărite ca indicii despre prioritățile operaționale ale companiei și despre ritmul de investiții în conținut în perioada următoare. [...]
KFC își schimbă furnizorul de băuturi în SUA, o mutare operațională legată de relansarea vânzărilor , după aproape patru decenii de parteneriat cu Pepsi, potrivit Profit . În toate restaurantele KFC din Statele Unite, Pepsi va fi înlocuită de Coca-Cola, schimbarea urmând să fie vizibilă până la finalul primului trimestru din 2027. Trecerea la Coca-Cola vine într-un moment în care KFC încearcă să recâștige clienții americani, pe fondul migrării acestora către competitori precum Chick-fil-A și Popeyes. Catherine Tan-Gillespie, președinta KFC pentru piața americană, le-a transmis angajaților și francizaților că noul parteneriat este parte din strategia de relansare. „O nouă ofertă de băuturi, alături de un nou partener, Coca-Cola, ne oferă o platformă pentru a inova, a răspunde gusturilor în schimbare și a le oferi clienților mai multe motive să ne aleagă.” De ce contează: băuturile au devenit un instrument de creștere în fast-food Schimbarea furnizorului nu este doar una de „brand”, ci ține de modul în care lanțurile de fast-food încearcă să atragă trafic și să crească bonul mediu. În acest context, Profit notează că McDonald’s și Taco Bell și-au diversificat meniurile cu băuturi speciale și combinații noi, inclusiv „dirty soda” (băuturi carbogazoase combinate cu siropuri, creme sau alte ingrediente). KFC a testat, la rândul său, produse noi precum cafele cu gheață și milkshake-uri într-un restaurant experimental din Texas. În paralel, reprezentanții Coca-Cola au declarat anterior pentru CNBC că sprijină restaurantele partenere să dezvolte băuturi noi, adaptate cererii consumatorilor. Context: un parteneriat început în 1986 și o rivalitate cu miză mare KFC a rămas fidel Pepsi încă din 1986, când PepsiCo a cumpărat KFC. Ulterior, PepsiCo a separat KFC de propriile operațiuni, iar lanțul a ajuns, alături de Pizza Hut și Taco Bell, sub umbrela Yum Brands , însă în SUA a continuat să servească băuturi Pepsi. În unele țări, KFC vinde deja produse Coca-Cola, dar în Statele Unite parteneriatul cu Pepsi a continuat aproximativ patru decenii. Mutarea este prezentată ca o nouă etapă în competiția Pepsi–Coca-Cola pentru contractele cu marile lanțuri de fast-food, parteneriate care aduc volume mari și vizibilitate în fața a milioane de clienți. Legătura cu România: Sphera Franchise Group, rezultate la nivel de semestru Profit include și date despre operatorul KFC din România, Sphera Franchise Group (SFG) , listat la Bursa de Valori București. Compania a raportat în primele șase luni un EBITDA normalizat pretaxare în scădere marginală, cu 0,61%, la 52,51 milioane lei, de la 52,83 milioane lei în exercițiul financiar precedent. La nivel de venituri din restaurante, Sphera a realizat 754,51 milioane lei, în creștere cu 1,25% față de perioada similară a anului trecut (în textul sursei apare și valoarea de 1745,21 milioane lei pentru comparație, însă relația dintre cifre nu este explicată). Totodată, Profit notează că veniturile pentru franciza Taco Bell au fost de 55,7 milioane lei, în creștere cu 11,3%. [...]
