Știri
Știri din categoria Companii
Ministrul Economiei susține listări minoritare și parteneriate cu investitori pentru companiile de stat, ca parte a reformei anunțate de Guvern pentru un prim lot de 22 de societăți cu pierderi și datorii istorice, potrivit Știrile Pro TV.
Irineu Darău spune că sprijină demersurile vicepremierului Oana Gheorghiu privind reforma companiilor de stat și că „fiecare astfel de companie trebuie să aibă o analiză separată și o soluție dedicată”. În viziunea sa, acolo unde bilanțul arată bine, statul ar putea scoate pe bursă pachete minoritare, angajament inclus, potrivit ministrului, în programul de guvernare. Pentru alte cazuri, soluția ar putea fi închiderea, în special acolo unde situația „stagnează” de 10–30 de ani.
Ministrul a indicat trei direcții posibile, în funcție de situația fiecărei companii:
Darău a legat nevoia de parteneriate și de investițiile finanțate prin Programul SAFE, fără a detalia în material ce proiecte sau companii ar urma să fie vizate.
În cazul domeniilor sensibile, ministrul afirmă că există instrumente legale prin care statul poate păstra controlul asupra deciziilor strategice, chiar și fără a fi acționar majoritar. El a menționat drepturi de veto și „golden shares” (acțiuni speciale care pot oferi statului drepturi suplimentare în decizii-cheie).
„Cred mai mult în managementul privat decât în managementul de stat.”
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat că există peste 1.500 de companii de stat care înregistrează pierderi, cu pierderi istorice de aproximativ 14 miliarde lei. Tot ea a anunțat un „bilanț structurat” pentru un portofoliu pilot de 22 de companii, care ar fi acumulat datorii bugetare istorice cumulate de aproximativ 4,2 miliarde lei și pierderi nete agregate de aproximativ 1,12 miliarde lei în ultimul an raportat.
Premierul Ilie Bolojan a prezentat ulterior direcțiile de acțiune pentru aceste 22 de companii: unele ar urma să fie modernizate și conduse „eficient” pe baza unui audit independent, altele ar putea fuziona sau chiar fi închise, iar în paralel se lucrează la o listă de companii care ar putea fi listate la bursă.
Materialul este atribuit de Știrile Pro TV sursei News.ro.
Recomandate
TAROM spune că are kerosen asigurat și nu anticipează anulări de zboruri în următoarele 90 de zile , într-un context în care industria aviatică europeană este avertizată asupra unor posibile tensiuni de aprovizionare, potrivit Economica . Compania susține că impactul resimțit în piață vine din volatilitatea prețului țițeiului, nu dintr-o „criză” locală de combustibil pentru avioane. În documentul citat, operatorul afirmă că și-a reconfirmat cu furnizorii cantitățile necesare de kerosen și că va continua operarea „în regim normal”, fără scenarii care să includă anulări pe motiv de penurie de carburant în următoarele 90 de zile. Context: avertisment IEA privind Europa Mesajul TAROM vine după ce oficiali ai Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) au avertizat că, în următoarele șase săptămâni, anumite părți din Europa s-ar putea confrunta cu un deficit de combustibil pentru avioane. Potrivit informațiilor citate, aproximativ 75% din importurile nete de kerosen ale Europei provin din Orientul Mijlociu. Efect comercial imediat: bilete și contracte „în stand by” Separat de tema combustibilului, TAROM reclamă prejudicii comerciale după apariția în presă a unor informații potrivit cărora Guvernul ar decide în două săptămâni dacă închide compania. Transportatorul spune că, în mai puțin de 24 de ore de la aparițiile de presă, „sute de bilete B2B” și contracte pentru curse charter care urmau să fie cumpărate de parteneri au fost puse „în stand by” până la finalul lunii aprilie. Compania mai arată că este menționată în raportul CNR9, care ar indica intenția statului de a se implica în analizarea direcției strategice, „fără a interfera cu activitățile operaționale curente”, și insistă că evaluările aflate în curs nu vizează decizii imediate asupra operațiunilor zilnice. Ce urmează: discuții cu Comisia Europeană pe planul de restructurare TAROM spune că accentul rămâne pe discuții și negociere cu Comisia Europeană pentru prelungirea termenului de finalizare a Planului de restructurare după 30 decembrie 2026. Compania invocă impactul conflictului din Orientul Mijlociu, care ar fi dus la anulări de zboruri sau la scăderi drastice de pasageri pe destinațiile afectate, în timp ce operatorul nu ar avea voie să își schimbe rutele listate în planul depus în 2022. În paralel, vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat că va propune Guvernului un memorandum privind redresarea a 22 de companii de stat, menționând „redresarea operațională” ca opțiune pentru CFR Călători, Metrorex și TAROM, inclusiv cu posibilă notificare a Comisiei Europene pentru un eventual ajutor de stat, dacă va fi cazul. [...]
Listarea Hidroelectrica a crescut încasările statului din dividende și a întărit controlul asupra companiei, fără reducerea participației majoritare , potrivit Adevărul . Vicepremierul Oana Gheorghiu susține că intrarea la bursă, în iulie 2023, a adus reguli mai stricte de transparență și guvernanță corporativă, în timp ce statul român a rămas cu 80% din acțiuni. Gheorghiu folosește cazul Hidroelectrica drept argument în disputa privind reforma companiilor de stat, amintind situația companiei înainte de restructurare: profit de 6,4 milioane lei în 2011, urmat de insolvență în 2012, cu pierdere de 508 milioane lei și datorii de 4,33 miliarde lei, pe fondul unor contracte cu intermediari privați. Ce s-a schimbat după listarea din 2023: reguli și raportare publică Vicepremierul afirmă că statul „n-a vândut nimic din pachetul său”, iar tranzacția relevantă a fost ieșirea Fondului Proprietatea , care și-a vândut participația de 20%. În acest context, Gheorghiu indică mai multe mecanisme care ar fi crescut disciplina internă și controlul asupra deciziilor: raportări financiare trimestriale publice; aprobarea contractelor importante de către acționari; responsabilizarea managementului în fața investitorilor și a autorităților de reglementare. În această logică, „contractele dezavantajoase cu intermediari au devenit imposibile”, susține vicepremierul. Impact bugetar: dividende mai mari după listare Unul dintre efectele economice invocate este creșterea dividendelor încasate de stat, prezentată ca argument că listarea poate aduce beneficii directe bugetului public: 3,06 miliarde lei în 2022 (înainte de listare); 5,03 miliarde lei în 2024 (după listare). Gheorghiu afirmă că aceste sume contribuie la finanțarea cheltuielilor publice, precum spitale, școli sau pensii. Tot în postarea citată, vicepremierul compară profitul Hidroelectrica din 2011 cu cel din 2023: 6.400.000 lei, respectiv 6.400.000.000 lei. Cine mai câștigă: fonduri de pensii și investitori Potrivit datelor prezentate de Gheorghiu, aproximativ 8 milioane de români ar beneficia indirect prin fondurile de pensii private, care ar deține circa 11% din acțiuni. În plus, peste 50.000 de investitori individuali și fonduri internaționale ar deține aproximativ 9% din companie, aspect prezentat ca element de atragere a capitalului străin. Miza politică: listări minoritare vs. opoziția PSD În final, vicepremierul respinge acuzațiile privind „vânzarea țării” și susține că listarea unor pachete minoritare la companiile de stat ar fi o soluție pentru reducerea risipei și creșterea eficienței. În paralel, Gheorghiu a prezentat lista primelor 22 de companii de stat considerate de Guvern „găuri negre” ale economiei și a menționat posibilitatea listării la bursă a acestora, conform unui material anterior din Adevărul . PSD a anunțat că se opune demersurilor privind vânzarea unor companii de stat profitabile considerate strategice, potrivit Adevărul . [...]
Reforma anunțată pentru 22 de companii de stat cu datorii de 4,2 miliarde lei și pierderi nete de 1,12 miliarde lei este prezentată ca o măsură de reducere a risipei bugetare, nu ca o privatizare , potrivit unei declarații a deputatului USR Bogdan Rodeanu, citată de G4Media . Rodeanu, vicepreședinte al Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, susține că pachetul de măsuri lansat de Guvern țintește eficientizarea economiei și eliminarea pierderilor suportate de la buget, respingând acuzațiile că România ar fi „vândută străinilor”. În același timp, el afirmă că reformele nu sunt noi, ci sunt asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și ar fi fost amânate de guvernele anterioare. 22 de companii, trei direcții de acțiune În prima etapă a reformei sunt vizate 22 de companii de stat, descrise ca „găuri negre” pentru economie, cu aproximativ 4,2 miliarde lei datorii la buget și pierderi nete de circa 1,12 miliarde lei în ultimul an raportat. Deputatul spune că nu există o soluție unică pentru toate societățile aflate în dificultate și indică trei scenarii: companiile care gestionează infrastructură critică ar urma să fie susținute și consolidate de stat; firmele cu potențial de redresare ar urma să treacă prin reforme de guvernanță și eficientizare; companiile fără perspectivă economică ar putea intra în restructurare, fuziune sau închidere. În acest context, Rodeanu afirmă că obiectivul este „oprirea risipei și curățarea sinecurilor” acumulate în ultimele decenii. Listarea la bursă: pachete minoritare, fără pierderea controlului Rodeanu respinge și ideea că listarea unor companii ar însemna cedarea controlului către investitori străini, susținând că ar fi vorba despre pachete minoritare, cu statul păstrând poziția de acționar majoritar. El argumentează că listarea ar aduce transparență și reguli mai stricte de guvernanță și ar permite inclusiv cetățenilor români să investească prin Bursa de Valori București , indicând ca exemplu listarea Hidroelectrica. Miza politică: PSD anunță un proiect de lege de blocare a vânzărilor În același material este menționat că liderul PSD Sorin Grindeanu a anunțat la Sighetu Marmației că partidul va depune săptămâna viitoare un proiect de lege care să interzică vânzarea de acțiuni la companii de stat profitabile, pentru o perioadă de doi ani. „L-am rugat pe liderul senatorilor Daniel Zamfir luni să depună un proiect de lege în Parlament, care să facă acest lucru și să interzicem, pe o perioadă de 2 ani, am mai avut treaba asta, vânzarea de acțiuni la companiile de stat profitabile”, a declarat Sorin Grindeanu. [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că măsurile de reducere a risipei în companiile de stat și în gestionarea banilor publici au „deranjat interese puternice” , pe fondul unor pierderi care ajung să fie acoperite din buget, potrivit Digi24 . Mesajul vine în contextul reformei anunțate pentru primele 22 de companii ale statului și al discuțiilor despre listarea la bursă a unor pachete minoritare. Într-o intervenție la Radio România Actualități, Bolojan a descris „prăduirea bugetului” ca fiind posibilă în mai multe forme și a dat ca exemplu creditele neperformante acordate de o bancă de stat, menționând Eximbank. El a susținut că a limitat astfel de practici și că, odată ce „a aprins lumina”, reacțiile au fost inevitabile. „Când am deschis cămara statului, am găsit niște șobolani și șoareci care îți rod din alimente. Eu am pus lumina pe ei.” De ce contează pentru companiile de stat: pierderile ajung în buget Premierul a legat direct pierderile unor companii de stat de presiunea asupra finanțelor publice, afirmând că o parte din pierderi sunt restanțe la buget și că „toate aceste companii de stat pe pierdere sunt subvenționate de la buget”. În același registru, Bolojan a avertizat că „rezervele din cămară sunt foarte reduse” și că viitorii guvernanți nu pot crea așteptări pe care ulterior să nu le poată onora, sugerând o constrângere bugetară care face mai dificilă menținerea unor companii cronice pe pierdere fără schimbări de fond. Listarea la bursă: statul rămâne acționar majoritar, se vând pachete minoritare Bolojan a reiterat că listarea la bursă a unor companii de stat ar viza „exclusiv vânzarea de pachete minoritare”, statul urmând să rămână acționar majoritar. El a respins ideea pierderii controlului și a argumentat că prezența investitorilor privați ar aduce o administrare mai eficientă, prin responsabilizare. „Aici este vorba despre vânzarea unor pachete minoritare din companiile de stat, în așa fel încât statul român să rămână acționar majoritar.” Premierul a mai spus că măsura este prevăzută în programul de guvernare și că a fost discutată în coaliție și în ședința de Guvern fără obiecții, conform declarațiilor sale. Ce urmează: audit, modernizare, fuziuni sau închideri În contextul reformei anunțate pentru primele 22 de companii ale statului, Bolojan a indicat că pentru unele entități — mai ales cele considerate infrastructură critică — soluția ar fi modernizarea și conducerea eficientă, pe baza unor decizii luate după un audit independent. Pentru altele, opțiunile menționate sunt fuziunea sau chiar închiderea. Digi24 notează și că, „în paralel”, este în lucru o listă de companii care ar putea fi listate la bursă. [...]
România rămâne „supraponderală” la companii de stat, iar costul se vede în productivitate și în blocarea reformelor economice , potrivit unei intervenții a jurnalistului Matei Udrea la Euronews . În opinia sa, numărul mare de astfel de entități nu doar consumă resurse publice, ci „blochează” și o parte din forța de muncă, reducând eficiența economiei. Udrea afirmă că, dacă sunt excluse statele comuniste, România ar fi a treia țară din lume ca număr de companii de stat, după Brazilia și India. El leagă această situație de moștenirea perioadei ceaușiste și susține că, până acum, „s-a blocat orice reformă”, pe fondul rezistenței față de eliminarea companiilor „care ne trag în jos”. „România este a treia țară din lume, dacă scoatem țările comuniste din calcul, este a treia țară din lume ca număr de companii de stat, după Brazilia și India.” De ce contează: resurse publice fără rezultate și presiune pe productivitate Punctul central al argumentului este că o parte dintre companiile de stat consumă bani publici fără să livreze performanță economică, ceea ce afectează productivitatea la nivel de țară și îngreunează reformele. Udrea spune că vicepremierul ar fi prezentat și „niște nume” în acest context, fără ca materialul să detalieze lista. Exemplul invocat: Aerostar vs. Avioane Craiova Pentru a ilustra diferența de eficiență, Udrea compară Aerostar Bacău, companie privatizată în 1997, cu Avioane Craiova, rămasă în proprietatea statului. Conform declarațiilor sale: Aerostar Bacău (privatizată) „produce inclusiv drone pentru Israel” și componente pentru avionul F-35 . Avioane Craiova (de stat) „continuă să acumuleze pierderi” și, spune Udrea, primește anual sprijin sub formă de ajutoare de stat, scutiri de impozite și ștergeri de datorii, în timp ce rămâne neperformantă. „Primește bani, zeci de milioane de euro și, în continuare, produce, este o gaură neagră.” În esență, mesajul este că menținerea pe termen lung a unor companii de stat ineficiente are un cost dublu: bugetar (prin finanțări repetate) și economic (prin productivitate mai scăzută și forță de muncă „captivă” în structuri necompetitive). [...]
Falimentul Petrotrans a rămas blocat 19 ani, iar întârzierea a generat costuri recurente pentru stat , inclusiv plata unei chirii anuale de peste 29.000 de euro (aprox. 145.000 lei) pentru conducte „care există pe hârtie”, potrivit HotNews . Cazul a fost prezentat joi de vicepremierul Oana Gheorghiu , în contextul unui pachet de măsuri vizând 22 de companii de stat cu probleme financiare. Petrotrans este în faliment din 2007, iar procedura nu a fost finalizată până în 2026. Vicepremierul a spus că, în acest interval, „singurii care au încasat bani” au fost lichidatorii, contabilii și cei care au făcut arhivarea, în timp ce statul nu a recuperat sume pentru a acoperi creanțele companiei către buget. Costuri directe: chirie anuală pentru active „pe hârtie” Un element concret de impact bugetar, invocat de vicepremier, este o chirie anuală de peste 29.000 de euro, plătită din 2015, pentru conducte care ar exista doar în documente, „pe sub terenul unor oameni”. Gheorghiu a precizat că plata rezultă dintr-o decizie a unei instanțe, care trebuie executată. În acest context, vicepremierul a susținut că „fiecare zi care trece înseamnă costuri pentru statul român” și a descris situația ca pe un „studiu de caz” despre efectele lipsei de coordonare între instituții. Blocaj procedural: 7 ani de prelungire din cauza unei contestații pe 341 de lei Gheorghiu a indicat și un episod care, în opinia sa, ilustrează disfuncționalitățile administrative: lichidarea Petrotrans ar fi fost prelungită cu șapte ani din cauza unei contestații depuse de o instituție a statului, pentru o creanță „foarte mică”. Întrebată de HotNews ce instituție a formulat contestația și despre ce sumă este vorba, vicepremierul a răspuns: „Din informațiile pe care le-am cules din dosarul respectiv este vorba de AAAS, autoritatea pentru gestionarea activelor statului, iar creanța era undeva la 341 de lei.” Context: Petrotrans, în lista companiilor propuse pentru „ieșire ordonată” (lichidare) Cazul Petrotrans a fost prezentat în cadrul unei conferințe de presă despre măsurile avute în vedere pentru 22 de companii de stat. Vicepremierul a spus că aceste companii au datorii bugetare istorice cumulate de aproximativ 4,2 miliarde de lei și pierderi nete agregate de aproximativ 1,12 miliarde de lei în ultimul an raportat. În clasificarea prezentată de vicepremier, Petrotrans se află în categoria „ieșirea ordonată din portofoliu (lichidarea)”, pentru care obiectivul anunțat este un calendar cu termene clare de lichidare, „cu maximizarea valorii reziduale” și respectarea calendarelor de faliment. [...]
