Știri
Știri din categoria Companii
TAROM spune că are kerosen asigurat și nu anticipează anulări de zboruri în următoarele 90 de zile, într-un context în care industria aviatică europeană este avertizată asupra unor posibile tensiuni de aprovizionare, potrivit Economica. Compania susține că impactul resimțit în piață vine din volatilitatea prețului țițeiului, nu dintr-o „criză” locală de combustibil pentru avioane.
În documentul citat, operatorul afirmă că și-a reconfirmat cu furnizorii cantitățile necesare de kerosen și că va continua operarea „în regim normal”, fără scenarii care să includă anulări pe motiv de penurie de carburant în următoarele 90 de zile.
Mesajul TAROM vine după ce oficiali ai Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) au avertizat că, în următoarele șase săptămâni, anumite părți din Europa s-ar putea confrunta cu un deficit de combustibil pentru avioane. Potrivit informațiilor citate, aproximativ 75% din importurile nete de kerosen ale Europei provin din Orientul Mijlociu.
Separat de tema combustibilului, TAROM reclamă prejudicii comerciale după apariția în presă a unor informații potrivit cărora Guvernul ar decide în două săptămâni dacă închide compania. Transportatorul spune că, în mai puțin de 24 de ore de la aparițiile de presă, „sute de bilete B2B” și contracte pentru curse charter care urmau să fie cumpărate de parteneri au fost puse „în stand by” până la finalul lunii aprilie.
Compania mai arată că este menționată în raportul CNR9, care ar indica intenția statului de a se implica în analizarea direcției strategice, „fără a interfera cu activitățile operaționale curente”, și insistă că evaluările aflate în curs nu vizează decizii imediate asupra operațiunilor zilnice.
TAROM spune că accentul rămâne pe discuții și negociere cu Comisia Europeană pentru prelungirea termenului de finalizare a Planului de restructurare după 30 decembrie 2026. Compania invocă impactul conflictului din Orientul Mijlociu, care ar fi dus la anulări de zboruri sau la scăderi drastice de pasageri pe destinațiile afectate, în timp ce operatorul nu ar avea voie să își schimbe rutele listate în planul depus în 2022.
În paralel, vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat că va propune Guvernului un memorandum privind redresarea a 22 de companii de stat, menționând „redresarea operațională” ca opțiune pentru CFR Călători, Metrorex și TAROM, inclusiv cu posibilă notificare a Comisiei Europene pentru un eventual ajutor de stat, dacă va fi cazul.
Recomandate
Ministrul Economiei susține listări minoritare și parteneriate cu investitori pentru companiile de stat , ca parte a reformei anunțate de Guvern pentru un prim lot de 22 de societăți cu pierderi și datorii istorice, potrivit Știrile Pro TV . Irineu Darău spune că sprijină demersurile vicepremierului Oana Gheorghiu privind reforma companiilor de stat și că „fiecare astfel de companie trebuie să aibă o analiză separată și o soluție dedicată”. În viziunea sa, acolo unde bilanțul arată bine, statul ar putea scoate pe bursă pachete minoritare, angajament inclus, potrivit ministrului, în programul de guvernare. Pentru alte cazuri, soluția ar putea fi închiderea, în special acolo unde situația „stagnează” de 10–30 de ani. Ce înseamnă, practic, reforma: bursă, închidere sau reorganizare Ministrul a indicat trei direcții posibile, în funcție de situația fiecărei companii: listarea pe bursă a unor pachete minoritare , pentru companiile cu indicatori financiari buni; închiderea unor entități care nu se mai redresează de ani de zile; asocieri cu investitori (inclusiv „joint ventures” – societăți mixte), în special pentru companiile din subordinea Ministerului Economiei, cu accent pe investitori „serioși”. Darău a legat nevoia de parteneriate și de investițiile finanțate prin Programul SAFE , fără a detalia în material ce proiecte sau companii ar urma să fie vizate. Controlul statului în domenii strategice: veto și „golden shares” În cazul domeniilor sensibile, ministrul afirmă că există instrumente legale prin care statul poate păstra controlul asupra deciziilor strategice, chiar și fără a fi acționar majoritar. El a menționat drepturi de veto și „golden shares” (acțiuni speciale care pot oferi statului drepturi suplimentare în decizii-cheie). „Cred mai mult în managementul privat decât în managementul de stat.” Contextul financiar invocat de Guvern: pierderi și datorii istorice Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat că există peste 1.500 de companii de stat care înregistrează pierderi, cu pierderi istorice de aproximativ 14 miliarde lei . Tot ea a anunțat un „bilanț structurat” pentru un portofoliu pilot de 22 de companii , care ar fi acumulat datorii bugetare istorice cumulate de aproximativ 4,2 miliarde lei și pierderi nete agregate de aproximativ 1,12 miliarde lei în ultimul an raportat. Premierul Ilie Bolojan a prezentat ulterior direcțiile de acțiune pentru aceste 22 de companii: unele ar urma să fie modernizate și conduse „eficient” pe baza unui audit independent, altele ar putea fuziona sau chiar fi închise, iar în paralel se lucrează la o listă de companii care ar putea fi listate la bursă. Materialul este atribuit de Știrile Pro TV sursei News.ro. [...]
Listarea Hidroelectrica a crescut încasările statului din dividende și a întărit controlul asupra companiei, fără reducerea participației majoritare , potrivit Adevărul . Vicepremierul Oana Gheorghiu susține că intrarea la bursă, în iulie 2023, a adus reguli mai stricte de transparență și guvernanță corporativă, în timp ce statul român a rămas cu 80% din acțiuni. Gheorghiu folosește cazul Hidroelectrica drept argument în disputa privind reforma companiilor de stat, amintind situația companiei înainte de restructurare: profit de 6,4 milioane lei în 2011, urmat de insolvență în 2012, cu pierdere de 508 milioane lei și datorii de 4,33 miliarde lei, pe fondul unor contracte cu intermediari privați. Ce s-a schimbat după listarea din 2023: reguli și raportare publică Vicepremierul afirmă că statul „n-a vândut nimic din pachetul său”, iar tranzacția relevantă a fost ieșirea Fondului Proprietatea , care și-a vândut participația de 20%. În acest context, Gheorghiu indică mai multe mecanisme care ar fi crescut disciplina internă și controlul asupra deciziilor: raportări financiare trimestriale publice; aprobarea contractelor importante de către acționari; responsabilizarea managementului în fața investitorilor și a autorităților de reglementare. În această logică, „contractele dezavantajoase cu intermediari au devenit imposibile”, susține vicepremierul. Impact bugetar: dividende mai mari după listare Unul dintre efectele economice invocate este creșterea dividendelor încasate de stat, prezentată ca argument că listarea poate aduce beneficii directe bugetului public: 3,06 miliarde lei în 2022 (înainte de listare); 5,03 miliarde lei în 2024 (după listare). Gheorghiu afirmă că aceste sume contribuie la finanțarea cheltuielilor publice, precum spitale, școli sau pensii. Tot în postarea citată, vicepremierul compară profitul Hidroelectrica din 2011 cu cel din 2023: 6.400.000 lei, respectiv 6.400.000.000 lei. Cine mai câștigă: fonduri de pensii și investitori Potrivit datelor prezentate de Gheorghiu, aproximativ 8 milioane de români ar beneficia indirect prin fondurile de pensii private, care ar deține circa 11% din acțiuni. În plus, peste 50.000 de investitori individuali și fonduri internaționale ar deține aproximativ 9% din companie, aspect prezentat ca element de atragere a capitalului străin. Miza politică: listări minoritare vs. opoziția PSD În final, vicepremierul respinge acuzațiile privind „vânzarea țării” și susține că listarea unor pachete minoritare la companiile de stat ar fi o soluție pentru reducerea risipei și creșterea eficienței. În paralel, Gheorghiu a prezentat lista primelor 22 de companii de stat considerate de Guvern „găuri negre” ale economiei și a menționat posibilitatea listării la bursă a acestora, conform unui material anterior din Adevărul . PSD a anunțat că se opune demersurilor privind vânzarea unor companii de stat profitabile considerate strategice, potrivit Adevărul . [...]
Falimentul Petrotrans a rămas blocat 19 ani, iar întârzierea a generat costuri recurente pentru stat , inclusiv plata unei chirii anuale de peste 29.000 de euro (aprox. 145.000 lei) pentru conducte „care există pe hârtie”, potrivit HotNews . Cazul a fost prezentat joi de vicepremierul Oana Gheorghiu , în contextul unui pachet de măsuri vizând 22 de companii de stat cu probleme financiare. Petrotrans este în faliment din 2007, iar procedura nu a fost finalizată până în 2026. Vicepremierul a spus că, în acest interval, „singurii care au încasat bani” au fost lichidatorii, contabilii și cei care au făcut arhivarea, în timp ce statul nu a recuperat sume pentru a acoperi creanțele companiei către buget. Costuri directe: chirie anuală pentru active „pe hârtie” Un element concret de impact bugetar, invocat de vicepremier, este o chirie anuală de peste 29.000 de euro, plătită din 2015, pentru conducte care ar exista doar în documente, „pe sub terenul unor oameni”. Gheorghiu a precizat că plata rezultă dintr-o decizie a unei instanțe, care trebuie executată. În acest context, vicepremierul a susținut că „fiecare zi care trece înseamnă costuri pentru statul român” și a descris situația ca pe un „studiu de caz” despre efectele lipsei de coordonare între instituții. Blocaj procedural: 7 ani de prelungire din cauza unei contestații pe 341 de lei Gheorghiu a indicat și un episod care, în opinia sa, ilustrează disfuncționalitățile administrative: lichidarea Petrotrans ar fi fost prelungită cu șapte ani din cauza unei contestații depuse de o instituție a statului, pentru o creanță „foarte mică”. Întrebată de HotNews ce instituție a formulat contestația și despre ce sumă este vorba, vicepremierul a răspuns: „Din informațiile pe care le-am cules din dosarul respectiv este vorba de AAAS, autoritatea pentru gestionarea activelor statului, iar creanța era undeva la 341 de lei.” Context: Petrotrans, în lista companiilor propuse pentru „ieșire ordonată” (lichidare) Cazul Petrotrans a fost prezentat în cadrul unei conferințe de presă despre măsurile avute în vedere pentru 22 de companii de stat. Vicepremierul a spus că aceste companii au datorii bugetare istorice cumulate de aproximativ 4,2 miliarde de lei și pierderi nete agregate de aproximativ 1,12 miliarde de lei în ultimul an raportat. În clasificarea prezentată de vicepremier, Petrotrans se află în categoria „ieșirea ordonată din portofoliu (lichidarea)”, pentru care obiectivul anunțat este un calendar cu termene clare de lichidare, „cu maximizarea valorii reziduale” și respectarea calendarelor de faliment. [...]
O contestație pe o creanță de 341 de lei a ținut în loc timp de 7 ani lichidarea Petrotrans și a generat costuri recurente pentru stat , inclusiv o chirie anuală de peste 29.000 de euro (aprox. 145.000 lei), potrivit Mediafax . Cazul este prezentat de vicepremierul Oana Gheorghiu ca exemplu de blocaj administrativ care prelungește pierderile în companii de stat aflate în insolvență sau faliment. Petrotrans este în faliment din 2007, iar procedura de lichidare este descrisă ca fiind tergiversată de aproape 19 ani. În acest interval, statul a cheltuit bani fără să recupereze sume pentru acoperirea creanțelor pe care compania le avea către statul român, a spus vicepremierul, într-o conferință de presă la Guvern. Costuri care continuă, în lipsa radierii Potrivit declarațiilor citate, faptul că firma nu a fost lichidată și radiată de la Registrul Comerțului a dus la costuri suplimentare, inclusiv plata unei chirii anuale de peste 29.000 de euro (aprox. 145.000 lei) din 2015, pentru „niște conducte care există pe hârtie”, amplasate în subteran pe proprietăți private. Vicepremierul a indicat că este vorba despre o decizie a instanței care trebuie executată, iar fiecare zi de întârziere înseamnă costuri pentru stat. „Singurii care au încasat bani în acești ani sunt lichidatorii, contabilii și cei care au făcut arhivare.” Contestația AAAS și disputa între ministere Oana Gheorghiu a afirmat că lichidarea a fost prelungită timp de șapte ani din cauza unei contestații depuse de o instituție a statului. În material este menționată Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) , care ar fi contestat lichidarea pentru o creanță de 341 de lei. După intrarea în faliment, administrarea bunurilor fostei companii a fost disputată între Ministerul Energiei și Ministerul Economiei, conform aceleiași surse. Contextul mai larg prezentat de vicepremier vizează un grup de 22 de companii de stat pentru care, în analiza Guvernului, se recomandă reorganizarea sau lichidarea, pe fondul insolvenței sau al pierderilor. [...]
România așteaptă în „câteva săptămâni” răspunsul Pfizer la propunerea de a converti o datorie de 600 milioane euro (aprox. 3 mld. lei) în medicamente inovative , potrivit Antena 3 . Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, spune că nu există o dată fermă, iar decizia urmează să fie analizată de conducerea companiei. Miza economică este reducerea presiunii bugetare generate de litigiul legat de contractul de vaccinuri anti-Covid-19, printr-o soluție de tip „datorie în natură” (medicamente), în locul unei plăți directe în numerar. Ce a propus România și cine negociază Rogobete afirmă că a avut loc o primă întâlnire „exploratorie” la Washington, la care a participat și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Mandatul prezentat Pfizer vizează conversia sumei de 600 de milioane de euro în medicamente inovative, cu prioritate pentru: oncologie; boli rare. Ministrul Sănătății descrie discuția ca fiind „echilibrată”, cu un „ton oarecum pozitiv”, dar precizează că nu se aștepta un răspuns în cadrul acestei prime runde. Ce urmează: decizia board-ului Pfizer și negocieri tehnice Conform declarațiilor citate, conducerea Pfizer (board-ul) urmează să analizeze propunerea și să transmită un răspuns „în cel mai scurt timp posibil”. Dacă oferta este acceptată, ar urma discuții tehnice despre modul concret de derulare a negocierilor. „Vorbim de săptămâni, nu avem o dată clară.” Contextul datoriei: contractul UE și procesul din Belgia Antena 3 reamintește că, la 20 mai 2021, Comisia Europeană a semnat cu Pfizer un contract pentru achiziția de doze de vaccin anti-Covid-19, în numele statelor membre, printr-o procedură centralizată de achiziții. În decembrie 2023, Pfizer a acționat România în instanță, la Tribunalul de Primă Instanță Francofon din Bruxelles , pentru executarea contractului, după ce România ar fi refuzat să recepționeze toate dozele și să plătească prețul convenit. Instanța a decis că România nu a demonstrat un abuz de drept din partea companiei și a condamnat statul să recepționeze dozele rămase și să plătească suma de 3.031.128.036,97 lei (inclusiv TVA), echivalentul a aproximativ 600 milioane euro. În acest moment, calendarul și forma finală a unei eventuale înțelegeri depind de răspunsul Pfizer, pentru care autoritățile indică un orizont de „săptămâni”, fără termen exact. [...]
Rolul de „trimis special” al lui Paolo Zampolli arată cum administrația Trump împinge diplomația spre o logică de vânzări, în care acordurile comerciale și accesul politic se amestecă , potrivit Digi24 , care citează o analiză Financial Times . Personajul, cu un trecut în lumea modellingului, este prezentat ca intermediar în negocieri internaționale, cu accent pe „cifre mari” și rezultate rapide. Zampolli, care se laudă că i-ar fi făcut cunoștință lui Donald Trump cu Melania, a ajuns de la fondator al unei agenții de fotomodele la „trimis special pentru parteneriate globale” al președintelui SUA. În această calitate, el spune că primește instrucțiuni de la Casa Albă și de la departamente guvernamentale americane pentru promovarea agendei „America Prima”. Diplomație ca instrument de tranzacționare În relatarea citată, Zampolli își rezumă stilul prin expresia „20 de miliarde de dolari în 20 de minute”, pe care o folosește ca simbol al negocierilor accelerate și al țintelor financiare ridicate. El apare descris ca parte a unui mecanism în care loialiștii lui Trump sunt utilizați ca intermediari, iar relațiile personale, accesul la decidenți și acordurile internaționale devin componente ale aceluiași sistem. Exemplele menționate includ deplasări și discuții pe teme economice și industriale: o vizită recentă în Ungaria, alături de vicepreședintele JD Vance , unde ar fi negociat un acord în domeniul energiei nucleare; o deplasare în Uzbekistan, unde ar fi discutat despre vânzarea de avioane Boeing. Zampolli susține că a devenit „al doilea cel mai important agent de vânzări al Boeing”, „neplătit”, însă Boeing nu i-a confirmat rolul, conform materialului. Cazul Uzbekistan: între declarații și cifre anunțate public Zampolli afirmă că, în Uzbekistan, o ofertă inițială de 4 miliarde de dolari ar fi fost împinsă către o sumă finală de 20 de miliarde de dolari, după ce ar fi cerut o țintă mult mai mare. Totuși, în realitate, Trump a anunțat în septembrie că Uzbekistan Airways va cumpăra 22 de avioane pentru 8 miliarde de dolari, cu opțiunea de a cumpăra mai multe ulterior, mai notează articolul. Un oficial al Departamentului de Stat al SUA a declarat pentru Financial Times că Trump „a încheiat singur” acordul Boeing cu Uzbekistan Airways, în timpul unui apel din 5 septembrie 2025 cu președintele Mirzioev, și că președintele „a format o echipă” pentru implementarea viziunii „America Prima”. „Cumpărați Boeing”: mesajul economic din spatele accesului politic Zampolli descrie explicit o regulă de funcționare a acestui tip de intermediere: cei care îl întâlnesc „vor ceva”, în special acces la președinte, iar răspunsul lui este să cumpere produse americane, în particular Boeing. Tot în acest registru, el s-a lăudat și cu un acord privind deschiderea „Parcului Donald J Trump” la București, legat de aniversarea a 250 de ani de la semnarea Declarației de Independență a SUA, conform materialului. Controverse și acuzații în plan personal Articolul menționează și un episod relatat de New York Times, potrivit căruia Zampolli ar fi apelat la autoritățile americane din domeniul imigrației într-o dispută cu fosta sa parteneră, Amanda Ungaro, pe fondul unei neînțelegeri privind custodia fiului lor. Aceste acuzații sunt prezentate ca parte a controverselor recente din jurul său. Separat, Zampolli respinge asocierea cu Jeffrey Epstein, afirmând că „nu m-a invitat niciodată pe insulă”, în contextul unor discuții apărute în spațiul public și negat de Melania Trump. De ce contează pentru mediul de afaceri Miza economică din material este felul în care administrația Trump ar folosi canale informale și emisari loiali pentru a accelera acorduri cu componentă comercială (de la aviație la energie), reducând importanța procedurilor și crescând rolul intermedierii personale. În acest model, „diplomația” devine, în practică, un instrument de tranzacționare, iar companiile americane – exemplul recurent fiind Boeing – ajung în centrul mesajului către partenerii externi. [...]
