Știri
Știri din categoria Companii
România încearcă să transforme obligația de plată către Pfizer într-un acord de livrare de medicamente, într-o negociere care poate reduce presiunea bugetară imediată și poate schimba forma „notei de plată” din cash în produse pentru sistemul sanitar, potrivit G4Media.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, spune că a discutat în SUA cu reprezentanții Pfizer, iar compania ar urma să revină cu un răspuns privind „cadrul tehnic” pentru continuarea negocierilor și posibilitatea ca propunerea României să fie analizată și aprobată la nivelul board-ului Pfizer. Întâlnirea a avut loc la Washington DC și a fost descrisă de ministru drept una „exploratorie”.
Propunerea formulată de România, în baza mandatului primit de la Guvern, vizează continuarea negocierilor pentru convertirea sumei datorate în medicamente inovatoare destinate pacienților oncologici și celor cu boli rare, conform declarațiilor ministrului.
În mesajul publicat pe Facebook, Rogobete a încadrat discuția ca pe o încercare de a obține un rezultat cu utilitate directă pentru pacienți, nu doar de a închide o obligație financiară.
Ministrul a indicat că procesul nu se încheie acum și că urmează un răspuns al companiei privind pașii următori. Declarația sa, redată de G4Media, punctează explicit că este nevoie de o evaluare internă la nivelul conducerii Pfizer:
„În perioada următoare, reprezentanții companiei Pfizer vor reveni cu un răspuns privind cadrul tehnic de continuare a discuțiilor și posibilitatea ca această propunere să fie analizată și aprobată la nivelul board-ului de conducere al Pfizer. Este un proces care nu se încheie astăzi. Dar este un început important.”
Întâlnirea are loc după ce tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească 600 de milioane de euro (aprox. 3,0 miliarde lei) către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care România a refuzat să le mai preia în 2023.
Potrivit materialului, la discuții a participat și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Informațiile despre întâlnire sunt transmise de Mediafax, preluate de G4Media.
Recomandate
Rolul de „trimis special” al lui Paolo Zampolli arată cum administrația Trump împinge diplomația spre o logică de vânzări, în care acordurile comerciale și accesul politic se amestecă , potrivit Digi24 , care citează o analiză Financial Times . Personajul, cu un trecut în lumea modellingului, este prezentat ca intermediar în negocieri internaționale, cu accent pe „cifre mari” și rezultate rapide. Zampolli, care se laudă că i-ar fi făcut cunoștință lui Donald Trump cu Melania, a ajuns de la fondator al unei agenții de fotomodele la „trimis special pentru parteneriate globale” al președintelui SUA. În această calitate, el spune că primește instrucțiuni de la Casa Albă și de la departamente guvernamentale americane pentru promovarea agendei „America Prima”. Diplomație ca instrument de tranzacționare În relatarea citată, Zampolli își rezumă stilul prin expresia „20 de miliarde de dolari în 20 de minute”, pe care o folosește ca simbol al negocierilor accelerate și al țintelor financiare ridicate. El apare descris ca parte a unui mecanism în care loialiștii lui Trump sunt utilizați ca intermediari, iar relațiile personale, accesul la decidenți și acordurile internaționale devin componente ale aceluiași sistem. Exemplele menționate includ deplasări și discuții pe teme economice și industriale: o vizită recentă în Ungaria, alături de vicepreședintele JD Vance , unde ar fi negociat un acord în domeniul energiei nucleare; o deplasare în Uzbekistan, unde ar fi discutat despre vânzarea de avioane Boeing. Zampolli susține că a devenit „al doilea cel mai important agent de vânzări al Boeing”, „neplătit”, însă Boeing nu i-a confirmat rolul, conform materialului. Cazul Uzbekistan: între declarații și cifre anunțate public Zampolli afirmă că, în Uzbekistan, o ofertă inițială de 4 miliarde de dolari ar fi fost împinsă către o sumă finală de 20 de miliarde de dolari, după ce ar fi cerut o țintă mult mai mare. Totuși, în realitate, Trump a anunțat în septembrie că Uzbekistan Airways va cumpăra 22 de avioane pentru 8 miliarde de dolari, cu opțiunea de a cumpăra mai multe ulterior, mai notează articolul. Un oficial al Departamentului de Stat al SUA a declarat pentru Financial Times că Trump „a încheiat singur” acordul Boeing cu Uzbekistan Airways, în timpul unui apel din 5 septembrie 2025 cu președintele Mirzioev, și că președintele „a format o echipă” pentru implementarea viziunii „America Prima”. „Cumpărați Boeing”: mesajul economic din spatele accesului politic Zampolli descrie explicit o regulă de funcționare a acestui tip de intermediere: cei care îl întâlnesc „vor ceva”, în special acces la președinte, iar răspunsul lui este să cumpere produse americane, în particular Boeing. Tot în acest registru, el s-a lăudat și cu un acord privind deschiderea „Parcului Donald J Trump” la București, legat de aniversarea a 250 de ani de la semnarea Declarației de Independență a SUA, conform materialului. Controverse și acuzații în plan personal Articolul menționează și un episod relatat de New York Times, potrivit căruia Zampolli ar fi apelat la autoritățile americane din domeniul imigrației într-o dispută cu fosta sa parteneră, Amanda Ungaro, pe fondul unei neînțelegeri privind custodia fiului lor. Aceste acuzații sunt prezentate ca parte a controverselor recente din jurul său. Separat, Zampolli respinge asocierea cu Jeffrey Epstein, afirmând că „nu m-a invitat niciodată pe insulă”, în contextul unor discuții apărute în spațiul public și negat de Melania Trump. De ce contează pentru mediul de afaceri Miza economică din material este felul în care administrația Trump ar folosi canale informale și emisari loiali pentru a accelera acorduri cu componentă comercială (de la aviație la energie), reducând importanța procedurilor și crescând rolul intermedierii personale. În acest model, „diplomația” devine, în practică, un instrument de tranzacționare, iar companiile americane – exemplul recurent fiind Boeing – ajung în centrul mesajului către partenerii externi. [...]
Reforma anunțată pentru 22 de companii de stat cu datorii de 4,2 miliarde lei și pierderi nete de 1,12 miliarde lei este prezentată ca o măsură de reducere a risipei bugetare, nu ca o privatizare , potrivit unei declarații a deputatului USR Bogdan Rodeanu, citată de G4Media . Rodeanu, vicepreședinte al Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, susține că pachetul de măsuri lansat de Guvern țintește eficientizarea economiei și eliminarea pierderilor suportate de la buget, respingând acuzațiile că România ar fi „vândută străinilor”. În același timp, el afirmă că reformele nu sunt noi, ci sunt asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și ar fi fost amânate de guvernele anterioare. 22 de companii, trei direcții de acțiune În prima etapă a reformei sunt vizate 22 de companii de stat, descrise ca „găuri negre” pentru economie, cu aproximativ 4,2 miliarde lei datorii la buget și pierderi nete de circa 1,12 miliarde lei în ultimul an raportat. Deputatul spune că nu există o soluție unică pentru toate societățile aflate în dificultate și indică trei scenarii: companiile care gestionează infrastructură critică ar urma să fie susținute și consolidate de stat; firmele cu potențial de redresare ar urma să treacă prin reforme de guvernanță și eficientizare; companiile fără perspectivă economică ar putea intra în restructurare, fuziune sau închidere. În acest context, Rodeanu afirmă că obiectivul este „oprirea risipei și curățarea sinecurilor” acumulate în ultimele decenii. Listarea la bursă: pachete minoritare, fără pierderea controlului Rodeanu respinge și ideea că listarea unor companii ar însemna cedarea controlului către investitori străini, susținând că ar fi vorba despre pachete minoritare, cu statul păstrând poziția de acționar majoritar. El argumentează că listarea ar aduce transparență și reguli mai stricte de guvernanță și ar permite inclusiv cetățenilor români să investească prin Bursa de Valori București , indicând ca exemplu listarea Hidroelectrica. Miza politică: PSD anunță un proiect de lege de blocare a vânzărilor În același material este menționat că liderul PSD Sorin Grindeanu a anunțat la Sighetu Marmației că partidul va depune săptămâna viitoare un proiect de lege care să interzică vânzarea de acțiuni la companii de stat profitabile, pentru o perioadă de doi ani. „L-am rugat pe liderul senatorilor Daniel Zamfir luni să depună un proiect de lege în Parlament, care să facă acest lucru și să interzicem, pe o perioadă de 2 ani, am mai avut treaba asta, vânzarea de acțiuni la companiile de stat profitabile”, a declarat Sorin Grindeanu. [...]
Scumpirea kerosenului începe să taie din capacitatea de zbor în Europa , iar primele companii mari anunță anulări și revizuiri de prognoze, semn că șocul de cost riscă să se transfere rapid în tarife și în planurile de expansiune ale operatorilor, potrivit Economedia . Lufthansa este prima mare companie aeriană care a comunicat o reducere a capacității de transport, pe fondul costurilor ridicate cu kerosenul, în contextul efectelor războiului din Iran, conform Reuters, citată de Agerpres. În paralel, easyJet a transmis că rezervările sunt sub nivelul de anul trecut, iar KLM a informat că va anula luna viitoare 160 de zboruri în Europa, ca urmare a majorării costurilor cu carburanții. KLM a precizat că anulările afectează mai puțin de 1% din totalul curselor sale europene și că nu se confruntă cu un deficit de kerosen. Presiune pe rezultate și pe prognoze easyJet și-a avertizat investitorii că se așteaptă la pierderi semnificative în primul semestru din 2026 și că ar putea fi nevoită să își înrăutățească previziunile anuale, invocând incertitudinile privind aprovizionarea cu combustibil pentru avioane și efectele mai largi ale războiului. Wizz Air a anunțat deja o reducere a previziunilor anuale privind profitul cu 50 milioane de euro (aprox. 250 milioane lei), iar Air France-KLM urmează să raporteze rezultatele trimestriale în 30 aprilie, după ce a adăugat la bilete o suprataxă de combustibil. Cerere mai volatilă și reacție negativă pe bursă Analiștii avertizează că ar putea urma noi reduceri de capacitate, mai multe aeronave ținute la sol și suprataxe, pe măsură ce piața încearcă să evalueze impactul conflictului asupra veniturilor și profitabilității. În comunicarea către investitori, easyJet a arătat că tensiunile din Orientul Mijlociu au introdus incertitudini pe termen scurt privind costurile carburanților și cererea, pe fondul reducerii rezervărilor din ultimele săptămâni. Reacția pieței a fost imediată: acțiunile easyJet au scăzut cu 9% într-o singură zi, iar titlurile Ryanair, Wizz Air și Lufthansa au înregistrat, de asemenea, scăderi. Ce se vede deja în comportamentul pasagerilor Șeful easyJet, Kenton Jarvis, a spus că pasagerii fac rezervări mai aproape de data zborului și că se conturează o tendință de a călători mai mult intern, în timp ce destinații turistice precum Cipru, Egipt și Turcia își revin mai lent. Companiile aeriene susțin că este dificil de anticipat cum va evolua cererea în semestrul al doilea din 2026, în condițiile în care turiștii sunt îngrijorați atât de turbulențe, cât și de scumpiri. În context, Economedia trimite și la o analiză despre riscul de aprovizionare: Agenția Internațională pentru Energie: Europa mai are, poate, vreo 6 săptămâni de combustibil pentru avioane . Lufthansa: restructurare, flotă mai mică și tensiuni sociale Lufthansa a continuat anterior să își ajusteze rețeaua, inclusiv prin lansarea unor curse către Asia pentru a profita de schimbarea cererii, și a reiterat obiectivul de a deveni „mai eficientă” și „mai simplificată”. Totuși, decizia de a renunța la 27 de avioane mai vechi operate de filiala regională CityLine și la patru aeronave din divizia principală a inflamat sindicatele, pe fondul unor greve recente, descrise ca fiind costisitoare, legate de dispute privind salariile și pensiile. Grupul Lufthansa este cel mai mare transportator aerian din Europa și, pe lângă compania-mamă, deține Austrian, Swiss, Eurowings și Brussels Airlines. [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că măsurile de reducere a risipei în companiile de stat și în gestionarea banilor publici au „deranjat interese puternice” , pe fondul unor pierderi care ajung să fie acoperite din buget, potrivit Digi24 . Mesajul vine în contextul reformei anunțate pentru primele 22 de companii ale statului și al discuțiilor despre listarea la bursă a unor pachete minoritare. Într-o intervenție la Radio România Actualități, Bolojan a descris „prăduirea bugetului” ca fiind posibilă în mai multe forme și a dat ca exemplu creditele neperformante acordate de o bancă de stat, menționând Eximbank. El a susținut că a limitat astfel de practici și că, odată ce „a aprins lumina”, reacțiile au fost inevitabile. „Când am deschis cămara statului, am găsit niște șobolani și șoareci care îți rod din alimente. Eu am pus lumina pe ei.” De ce contează pentru companiile de stat: pierderile ajung în buget Premierul a legat direct pierderile unor companii de stat de presiunea asupra finanțelor publice, afirmând că o parte din pierderi sunt restanțe la buget și că „toate aceste companii de stat pe pierdere sunt subvenționate de la buget”. În același registru, Bolojan a avertizat că „rezervele din cămară sunt foarte reduse” și că viitorii guvernanți nu pot crea așteptări pe care ulterior să nu le poată onora, sugerând o constrângere bugetară care face mai dificilă menținerea unor companii cronice pe pierdere fără schimbări de fond. Listarea la bursă: statul rămâne acționar majoritar, se vând pachete minoritare Bolojan a reiterat că listarea la bursă a unor companii de stat ar viza „exclusiv vânzarea de pachete minoritare”, statul urmând să rămână acționar majoritar. El a respins ideea pierderii controlului și a argumentat că prezența investitorilor privați ar aduce o administrare mai eficientă, prin responsabilizare. „Aici este vorba despre vânzarea unor pachete minoritare din companiile de stat, în așa fel încât statul român să rămână acționar majoritar.” Premierul a mai spus că măsura este prevăzută în programul de guvernare și că a fost discutată în coaliție și în ședința de Guvern fără obiecții, conform declarațiilor sale. Ce urmează: audit, modernizare, fuziuni sau închideri În contextul reformei anunțate pentru primele 22 de companii ale statului, Bolojan a indicat că pentru unele entități — mai ales cele considerate infrastructură critică — soluția ar fi modernizarea și conducerea eficientă, pe baza unor decizii luate după un audit independent. Pentru altele, opțiunile menționate sunt fuziunea sau chiar închiderea. Digi24 notează și că, „în paralel”, este în lucru o listă de companii care ar putea fi listate la bursă. [...]
Livrările de iPhone ale Apple în China au crescut cu 20% în primul trimestru , cel mai puternic avans dintre marii producători, într-o piață care, per ansamblu, a scăzut — un semnal că Apple reușește să-și apere volumele chiar și pe fondul scumpirilor generate de costurile mai mari ale cipurilor de memorie, potrivit Reuters . Datele Counterpoint Research citate de Reuters arată că, în perioada ianuarie–martie, livrările totale de smartphone-uri din China au coborât cu 4%, afectate de perturbări în lanțurile de aprovizionare și de creșterea prețurilor la cipuri. În acest context, doar Huawei și Apple — cei mai mari doi jucători din piață — au raportat creșteri ale livrărilor, de 2%, respectiv 20%. De ce contează: Apple câștigă teren într-o piață sub presiunea prețurilor În timp ce rivalii au majorat prețurile, Apple „iese în evidență” prin raportul valoare–durată de utilizare, a spus Ivan Lam, analist senior la Counterpoint Research. Potrivit acestuia, consumatorii din China percep produsele Apple ca având o durată de viață de cel puțin trei ani, ceea ce susține cererea chiar când costurile cresc. În același timp, producătorii de smartphone-uri din China au scumpit modelele din zona buget pentru a-și proteja marjele într-o competiție în care costurile cu cipurile de memorie rămân ridicate. Cum arată piața: Huawei rămâne lider, Xiaomi cade puternic Huawei a rămas pe primul loc în China, cu o cotă de piață de 20% în trimestru, urmată de Apple cu 19%, potrivit aceleiași analize. Creșterea Huawei a fost susținută de cererea atât pentru segmentul premium, cât și pentru cel accesibil, inclusiv seria Enjoy 90. În schimb, Xiaomi a coborât pe locul șase, cu un declin de 35% al livrărilor. Lam a pus scăderea pe seama unui efect de bază ridicat, după ce Xiaomi beneficiase în perioada similară din anul anterior de reduceri agresive de preț și de subvenții guvernamentale. Alți producători au avut evoluții mixte: Oppo și Honor au scăzut cu 5% și 3%, în timp ce Vivo a crescut cu 2%, ajutat de vânzările din perioada Anului Nou Lunar. Ce urmează: presiuni mai mari în T2, dar Apple și Huawei ar putea rezista Pentru trimestrul al doilea, Counterpoint anticipează „mai multe obstacole” pentru piață, în special pe măsură ce brandurile chineze încearcă să majoreze și mai mult prețurile. În acest context, Apple și Huawei sunt așteptate să performeze relativ mai bine, iar Huawei ar putea continua să crească, susținută de cererea pentru dispozitivele din zona inferioară de preț, potrivit lui Lam. [...]
Spotify își leagă mai strâns platforma de concerte printr-un parteneriat cu sălile independente , într-o mișcare care poate schimba practic modul în care fanii descoperă și ajung la evenimente live, potrivit CNET . Unghiul relevant pentru companii este cel operațional: Spotify încearcă să își extindă utilitatea dincolo de streaming, conectând ascultarea din aplicație cu experiența din offline (concerte), printr-un acord cu o rețea de locații independente. Ce presupune acordul și de ce contează Parteneriatul vizează susținerea muzicii live prin colaborarea cu locații independente, o zonă care, de regulă, are resurse mai limitate decât marile săli și promotorii mari. În termeni practici, direcția este de a face mai ușoară descoperirea concertelor pentru utilizatori și de a oferi un sprijin suplimentar ecosistemului de evenimente live din segmentul independent. CNET nu oferă, în textul furnizat, detalii financiare, indicatori de performanță sau parametri operaționali concreți (de tip număr de locații, calendar, piețe vizate ori mecanism exact de implementare în aplicație). În lipsa acestor informații, amploarea efectului rămâne deocamdată dificil de cuantificat. La ce să se uite piața în continuare Pentru a evalua impactul real al acordului, reperele vor fi detaliile pe care Spotify și partenerii le vor comunica ulterior, în special: cum va fi integrată promovarea concertelor în produs (aplicație, recomandări, notificări); ce beneficii concrete primesc locațiile independente (vizibilitate, instrumente, condiții comerciale); dacă inițiativa se extinde în mai multe orașe/țări și cu ce ritm. În forma prezentată de CNET, mesajul central este că Spotify își consolidează poziția în lanțul valoric al muzicii, încercând să transforme ascultarea în platformă într-un canal mai direct către participarea la concerte, cu accent pe segmentul independent. [...]
