Știri
Știri din categoria Companii
Listarea Hidroelectrica a crescut încasările statului din dividende și a întărit controlul asupra companiei, fără reducerea participației majoritare, potrivit Adevărul. Vicepremierul Oana Gheorghiu susține că intrarea la bursă, în iulie 2023, a adus reguli mai stricte de transparență și guvernanță corporativă, în timp ce statul român a rămas cu 80% din acțiuni.
Gheorghiu folosește cazul Hidroelectrica drept argument în disputa privind reforma companiilor de stat, amintind situația companiei înainte de restructurare: profit de 6,4 milioane lei în 2011, urmat de insolvență în 2012, cu pierdere de 508 milioane lei și datorii de 4,33 miliarde lei, pe fondul unor contracte cu intermediari privați.
Vicepremierul afirmă că statul „n-a vândut nimic din pachetul său”, iar tranzacția relevantă a fost ieșirea Fondului Proprietatea, care și-a vândut participația de 20%. În acest context, Gheorghiu indică mai multe mecanisme care ar fi crescut disciplina internă și controlul asupra deciziilor:
În această logică, „contractele dezavantajoase cu intermediari au devenit imposibile”, susține vicepremierul.
Unul dintre efectele economice invocate este creșterea dividendelor încasate de stat, prezentată ca argument că listarea poate aduce beneficii directe bugetului public:
Gheorghiu afirmă că aceste sume contribuie la finanțarea cheltuielilor publice, precum spitale, școli sau pensii.
Tot în postarea citată, vicepremierul compară profitul Hidroelectrica din 2011 cu cel din 2023: 6.400.000 lei, respectiv 6.400.000.000 lei.
Potrivit datelor prezentate de Gheorghiu, aproximativ 8 milioane de români ar beneficia indirect prin fondurile de pensii private, care ar deține circa 11% din acțiuni. În plus, peste 50.000 de investitori individuali și fonduri internaționale ar deține aproximativ 9% din companie, aspect prezentat ca element de atragere a capitalului străin.
În final, vicepremierul respinge acuzațiile privind „vânzarea țării” și susține că listarea unor pachete minoritare la companiile de stat ar fi o soluție pentru reducerea risipei și creșterea eficienței.
În paralel, Gheorghiu a prezentat lista primelor 22 de companii de stat considerate de Guvern „găuri negre” ale economiei și a menționat posibilitatea listării la bursă a acestora, conform unui material anterior din Adevărul. PSD a anunțat că se opune demersurilor privind vânzarea unor companii de stat profitabile considerate strategice, potrivit Adevărul.
Recomandate
Hidroelectrica își schimbă conducerea executivă până în 2027, într-un moment în care compania e sub presiune pe tema guvernanței corporative , după acuzațiile publice de „presiuni politice” formulate de fostul CEO interimar. Potrivit HotNews , Consiliul de Supraveghere l-a numit pe Iulius-Dan Plaveti președinte al Directoratului (CEO) începând cu 29 mai 2026, iar pe Mihail-Dan Stan în funcția de director financiar (CFO), ambele mandate urmând să dureze până la 7 noiembrie 2027. Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a raportat pentru 2025 venituri de 10 miliarde de lei și un profit net de 3,37 miliarde lei (peste 600 de milioane de euro), ceea ce face ca stabilitatea conducerii și credibilitatea procesului de selecție să fie relevante nu doar pentru companie, ci și pentru piața de capital, având în vedere raportarea către Bursa de Valori București . Ce s-a decis și ce condiții are preluarea mandatului Consiliul de Supraveghere a aprobat numirea noilor membri ai Directoratului după finalizarea unui proces de selecție derulat conform legislației privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Plaveti urmează să preia oficial funcția după ce renunță la toate pozițiile de administrator sau director deținute în consilii de administrație, consilii de supraveghere și directorate, atât în companii de stat, cât și private, conform informațiilor din raportarea citată. Context: selecție reluată și acuzații de presiuni politice Procesul de selecție a fost reluat în toamna trecută, după ce o procedură anterioară fusese anulată. În noiembrie 2025, Consiliul de Supraveghere a decis anularea procesului de numire a unui director general și a unui director financiar, chiar dacă acest lucru însemna pierderea unor bani din PNRR , iar ulterior procedura a fost reluată. Numirea vine după ce Bogdan Badea, director general interimar, a anunțat că se retrage din cursa pentru un nou mandat, invocând presiuni politice în procesul de selecție și în conducerea companiei. Într-o conferință de presă, Badea a declarat: „Am luat decizia de a mă retrage din cursă văzând ce s-a întâmplat în ultima perioadă. Nu a fost o decizie ușoară. Am fost forțați să facem investiții care nu au niciun sens economic. Suntem umiliți, hărțuiți de decidenții politici. Nu doresc să conduc într-un mod specific anilor 50. Nu există guvernanță corporativă în România, este o glumă”. Tot el a susținut că, după învestirea noului Guvern, ar fi necesară o discuție despre guvernanța corporativă în companiile de stat, în contextul „amestecului” politic în politicile comerciale. Cine este noul CEO Plaveti are un parcurs îndelungat în companii și instituții de stat, potrivit datelor prezentate: este președintele Consiliului Complexului Energetic Oltenia și a mai fost, între altele, director la Hidroserv, membru în consiliul de administrație al Transelectrica și Tulcea Gaz, președinte al ANRE, președinte al consiliului de administrație al CFR Călători, director general al TAROM și președinte al consiliului de administrație al Companiei Naționale de Aeroporturi București. Este absolvent al Universității Politehnice București, Facultatea de Aeronave. Adevărul a relatat separat despre numire și a menționat că pe lista scurtă au fost doi candidați, Bogdan Badea și Iulius Plaveti, însă informațiile esențiale privind decizia și mandatul sunt cele raportate către BVB. De ce contează pentru companie și investitori Schimbarea conducerii executive fixează, cel puțin formal, un orizont de management până în noiembrie 2027, după o perioadă cu proceduri anulate și reluate și cu acuzații publice privind intervenții politice. Într-o companie cu rezultate financiare semnificative și expunere pe piața de capital, modul în care este percepută guvernanța corporativă poate influența încrederea investitorilor și capacitatea managementului de a lua decizii investiționale fără blocaje interne. [...]
România riscă să plătească scump guvernanța opacă din companiile de stat , după ce Comisia Europeană a sancționat țara cu 198 milioane euro (aprox. 990 milioane lei) pentru deficiențe legate de transparența și caracterul competitiv al unor proceduri, pe fondul unui sistem de selecție a conducerilor dominat de foarte puțini actori privați, potrivit Digi24 . Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu susține că, deși legea prevede ca selecțiile să fie asistate de firme private de consultanță în resurse umane, în calitate de „experți independenți” ( OUG nr. 109/2011 ), în practică piața este „concentrată covârșitor” în mâinile a doar trei firme private, care ar avea împreună zece angajați. O piață concentrată care validează numiri în companii cu active mari Gheorghiu afirmă că aceste structuri ajung să influențeze decizii cu impact major, deoarece „validează procedural” numiri în companii de stat care administrează active de „zeci de miliarde de lei” și care afectează sectoare esențiale pentru economia României. În această logică, problema nu este doar una de conformare formală, ci de încredere și funcționare a mecanismului care ar trebui să asigure profesionalism, competiție și independență în numiri. „Nu este o acuzație individuală, ci o problemă de sistem” Vicepremierul interimar insistă că nu vizează persoane sau firme anume, ci un mecanism care, în loc să deschidă competiția, a ajuns să concentreze „filtrul procedural” într-un grup restrâns de actori privați. „Aceasta nu este o acuzaţie individuală. Este o problemă de sistem.” Miza: costuri și presiune de reformă după sancțiunea Comisiei Europene Gheorghiu leagă direct riscurile de sancțiunea aplicată de Comisia Europeană, invocând că penalizarea de 198 milioane euro a venit „tocmai pentru deficienţe legate de transparenţa şi caracterul competitiv al unor astfel de proceduri”. În același timp, ea avertizează că, dacă rezultatul procedurilor produce neîncredere publică, suspiciuni repetate și sancțiuni europene, atunci problema depășește „hârtiile semnate la final”, iar reforma guvernanței corporative ar trebui să însemne criterii mai stricte și „transparență reală”. [...]
Acționarii Hidroelectrica au decis suspendarea președintelui Consiliului de Supraveghere, Silviu Răzvan Avram, până la clarificarea situației sale juridice , o mișcare care vizează direct guvernanța companiei și riscul reputațional într-una dintre cele mai importante societăți de stat listate la bursă, potrivit G4Media . Decizia a fost luată vineri, cu majoritatea voturilor acționarilor prezenți, la propunerea Ministerului Energiei, și prevede suspendarea lui Avram din funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere. Conform informațiilor transmise de Mediafax și preluate de publicație, suspendarea rămâne în vigoare până la „clarificarea situației juridice” în care acesta este implicat, Avram fiind inculpat într-un dosar de complicitate la luarea de mită. Ce a declanșat votul din AGA G4Media arată că demersul vine după un anunț făcut pe 8 mai de Ilie Bolojan, în calitate de ministru interimar al Energiei, care a spus că va propune în AGA Hidroelectrica un act adițional la contractul de mandat al lui Avram, pentru suspendarea acestuia până la finalizarea dosarului în care are calitatea de inculpat. Dosarul DNA și stadiul din instanță Silviu Răzvan Avram este judecat pentru corupție în dosarul DNA al fostei șefe a CNCIR, Ioana Timofte. Potrivit sursei, Avram este acuzat că ar fi beneficiat de vacanțe de lux primite ca mită. Faptele ar fi avut loc în perioada în care Avram era consilier personal al Ioanei Timofte, director la Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR) SA. În același dosar, Timofte este acuzată că ar fi primit mită 10 sejururi în Creta de la patronii unor companii de formare profesională, cu care ar fi încheiat ilegal contracte. Procurorii îl acuză pe Avram de complicitate, în condițiile în care ar fi participat, împreună cu familia, la trei astfel de sejururi. Procesul este în faza camerei preliminare la Curtea de Apel București , iar instanța urmează să se pronunțe pe 2 iunie 2026 dacă începe judecata pe fond. Contextul politic și financiar menționat în articol Publicația notează că Avram este fiul nașului de cununie al liderului PSD Sorin Grindeanu, a fost finanțator PSD și este judecat pentru complicitate la luare de mită. Tot potrivit G4Media, o declarație de avere din 2016 indică faptul că Sorin Grindeanu l-a împrumutat pe Silviu Răzvan Avram cu 20.000 de euro (aprox. 100.000 de lei). În 2020, Avram ar fi împrumutat PSD cu 445.000 de lei pentru finanțarea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din acel an. HotNews.ro a relatat, conform articolului, că Avram a fost menținut în funcție deși, potrivit contractului de mandat, ar fi trebuit suspendat de la data trimiterii în judecată (21 octombrie 2025). Conducerea PSD a Ministerului Energiei a susținut însă că nu ar fi știut de calitatea de inculpat, deși presa semnalase că este trimis în judecată. Contactat de jurnaliști, Silviu Răzvan Avram a refuzat să comenteze, mai scrie G4Media. [...]
Sameday își închide operațiunile din Ungaria după eșecul vânzării către Austrian Post , decizie luată în contextul în care aprobarea necesară privind investițiile străine directe nu a fost obținută, deși tranzacția primise undă verde de la autoritatea de concurență, potrivit Ziarul Financiar . Compania spune că, la începutul acestui an, semnase un acord pentru vânzarea operațiunilor din Ungaria către Express One, firmă deținută de Austrian Post. Finalizarea era însă condiționată și de o a doua aprobare, legată de regimul investițiilor străine directe (FDI – mecanism prin care statul poate verifica și bloca anumite achiziții considerate sensibile). Cum această aprobare nu a venit, procesul de vânzare „nu poate continua”, iar Sameday a decis să închidă operațiunile „într-un mod controlat și responsabil”, în perioada următoare. „Întrucât această a doua aprobare nu a fost obţinută, condiţiile necesare pentru finalizarea tranzacţiei nu au fost îndeplinite, iar procesul de vânzare nu poate continua.” Impact operațional: concedieri și relocarea easybox-urilor Retragerea din Ungaria implică concedierea angajaților locali și relocarea în România a rețelei de easybox-uri, care număra circa 1.000 de unități, conform informațiilor prezentate. Pentru personalul afectat, compania afirmă că va oferi pachete de sprijin care includ compensații peste minimul legal, menținerea beneficiilor în perioada de preaviz și suport pentru tranziția profesională. De ce se retrage: piață „extrem de competitivă” și investiții pe termen lung Sameday motivează decizia prin schimbările din piața de curierat din Ungaria, descrisă ca devenită „extrem de competitivă”, ceea ce ar necesita investiții „considerabile” pe termen lung. În acest context, compania susține că tranzacția cu Austrian Post ar fi fost „cea mai responsabilă soluție” pentru angajați, clienți, parteneri și grup. Ce rămâne neschimbat în regiune Decizia vizează exclusiv operațiunile Sameday din Ungaria și „nu are impact” asupra activităților din România sau Bulgaria. Grupul va continua totuși să fie prezent pe piața ungară prin Pactic, parte din business-ul regional, care nu este afectat de această închidere. Compania mai afirmă că ambiția sa pe termen lung în Europa Centrală și de Est rămâne neschimbată. [...]
Google își reorientează resursele către AI, iar Google Cloud ar fi început o nouă rundă de concedieri , inclusiv în echipe cu rol critic de securitate cibernetică, potrivit informațiilor publicate de IT之家 , care citează Business Insider pe baza unor surse apropiate situației. Conform acelorași informații, concedierile ar fi avut loc în ultimele două săptămâni și ar fi vizat mai multe echipe din Google Cloud, inclusiv GTIG (grupul de informații despre amenințări), responsabil de monitorizarea activității hackerilor la nivel global și de analiza incidentelor de atacuri informatice. Sursele citate susțin că echipa ar fi fost afectată joi, iar o parte dintre angajați ar fi început să discute public pe LinkedIn despre concedieri. Ce zone ar fi fost afectate Pe lângă GTIG, impactul ar include și Mandiant , divizia provenită din compania de securitate cibernetică achiziționată de Google în 2022, ale cărei produse și servicii au fost integrate în ecosistemul Google Cloud, potrivit materialului. Nu este clar câți angajați ar fi fost concediați și nici ce roluri au fost vizate. Mesajul companiei: mutarea investițiilor către AI În comunicările către o parte dintre angajați, Google ar fi indicat că măsura urmărește realocarea resurselor către domenii de creștere, precum inteligența artificială, potrivit surselor citate. Un purtător de cuvânt al Google a transmis, în acest context: „Evaluăm periodic structura internă a organizației pentru a ne asigura că putem răspunde mai bine nevoilor în schimbare ale clienților și ale industriei.” Context: reduceri anterioare, acum extinse către securitate IT之家 notează că au existat anterior zvonuri potrivit cărora Google ar fi redus discret personal în Google Cloud anul trecut, afectând în principal echipe de UX și „experiență de produs”. De această dată, potrivit informațiilor citate, concedierile s-ar fi extins către zona de securitate și către echipe din cloud, ceea ce ridică miza operațională într-un moment în care companiile își cresc bugetele pentru protecție cibernetică și migrare în cloud. [...]
Therme București mizează pe un sezon estival de 100 de zile pentru a crește fluxul de vizitatori , odată cu redeschiderea, din 30 mai, a plajelor Sands of Therme și Galaxy Horizon și lansarea conceptului „ Therme Summer Fest ”, potrivit Adevărul . Din perspectivă operațională, centrul își extinde programarea de evenimente și activități incluse în tariful de acces, încercând să transforme vara în oraș într-o „vacanță continuă”. Ce se schimbă în operare: evenimente recurente și activități incluse în bilet Conceptul „Therme Summer Fest – O vară ca un festival” este construit pe un calendar de 100 de zile, în care plajele exterioare devin scena unor activități zilnice și săptămânale: muzică, pool party-uri cu DJ live, sporturi pe nisip, „oferte speciale și jocuri”, programe de wellness și activități pentru familii. Directorul de Marketing & PR al companiei, Andrada Șeitan , descrie poziționarea sezonului ca un mix între divertisment și relaxare: „Am creat un concept care combină energia unui festival cu relaxarea și răsfățul unei vacanțe exotice și confortul unui city escape accesibil oricând.” În paralel, Therme anunță relansarea programului de activități wellness de vară, „incluse în tariful de acces”, axate pe adaptarea organismului la temperaturi ridicate, îngrijirea pielii în sezonul cald și terapii respiratorii pentru „wellbeing și revitalizare”. Startul sezonului: pool party-uri în weekendul 30 mai – 1 iunie Weekendul de deschidere (30 mai–1 iunie) include primele petreceri pe plaja Sands of Therme, cu DJ și intervale orare precizate în material: Sâmbătă, 30 mai, 14:30–16:30: Day Pool Party cu Andrew Maze & MC Ddy Duminică, 31 mai, 16:00–19:00: „mega beach party” cu DJ Pete Palak Luni, 1 iunie: Havana Party cu DJ Dxanger (fără interval orar menționat) 1 Iunie: upgrade gratuit pentru copiii până la 14 ani, în anumite condiții Pentru perioada 30 mai – 1 iunie, Therme leagă deschiderea sezonului de minivacanța de 1 Iunie și introduce o facilitate comercială: copiii de până la 14 ani primesc „upgrade gratuit” din zona Galaxy în zona The Palm și pe plaja Sands of Therme, iar adulții însoțitori plătesc „tariful standard” pentru accesul în The Palm. În plus, sunt anunțate ateliere de creație, petreceri cu baloane și activități coordonate de animatori. Capacitate și infrastructură: accent pe plajele exterioare Materialul menționează că plajele au „peste 30.000 mp de nisip fin”, cu piscine outdoor, palmieri, pool bar-uri și zone premium de relaxare. Galaxy Horizon este prezentată ca zonă dedicată familiilor, iar pentru confort suplimentar este indicată zona Horizon+, cu baldachine, „cuiburi” și șezlonguri premium. Pentru sezonul 2026, Therme mai anunță lansarea „în premieră” a tratamentelor faciale express „Instant Wellness”, descrise ca soluții de „revitalizare rapidă”. Programul complet al evenimentelor și biletele sunt disponibile pe site-ul companiei, inclusiv la secțiunile dedicate Therme Summer Fest și Day Pool Party . [...]
