Știri
Știri din categoria Companii
Listarea Hidroelectrica a crescut încasările statului din dividende și a întărit controlul asupra companiei, fără reducerea participației majoritare, potrivit Adevărul. Vicepremierul Oana Gheorghiu susține că intrarea la bursă, în iulie 2023, a adus reguli mai stricte de transparență și guvernanță corporativă, în timp ce statul român a rămas cu 80% din acțiuni.
Gheorghiu folosește cazul Hidroelectrica drept argument în disputa privind reforma companiilor de stat, amintind situația companiei înainte de restructurare: profit de 6,4 milioane lei în 2011, urmat de insolvență în 2012, cu pierdere de 508 milioane lei și datorii de 4,33 miliarde lei, pe fondul unor contracte cu intermediari privați.
Vicepremierul afirmă că statul „n-a vândut nimic din pachetul său”, iar tranzacția relevantă a fost ieșirea Fondului Proprietatea, care și-a vândut participația de 20%. În acest context, Gheorghiu indică mai multe mecanisme care ar fi crescut disciplina internă și controlul asupra deciziilor:
În această logică, „contractele dezavantajoase cu intermediari au devenit imposibile”, susține vicepremierul.
Unul dintre efectele economice invocate este creșterea dividendelor încasate de stat, prezentată ca argument că listarea poate aduce beneficii directe bugetului public:
Gheorghiu afirmă că aceste sume contribuie la finanțarea cheltuielilor publice, precum spitale, școli sau pensii.
Tot în postarea citată, vicepremierul compară profitul Hidroelectrica din 2011 cu cel din 2023: 6.400.000 lei, respectiv 6.400.000.000 lei.
Potrivit datelor prezentate de Gheorghiu, aproximativ 8 milioane de români ar beneficia indirect prin fondurile de pensii private, care ar deține circa 11% din acțiuni. În plus, peste 50.000 de investitori individuali și fonduri internaționale ar deține aproximativ 9% din companie, aspect prezentat ca element de atragere a capitalului străin.
În final, vicepremierul respinge acuzațiile privind „vânzarea țării” și susține că listarea unor pachete minoritare la companiile de stat ar fi o soluție pentru reducerea risipei și creșterea eficienței.
În paralel, Gheorghiu a prezentat lista primelor 22 de companii de stat considerate de Guvern „găuri negre” ale economiei și a menționat posibilitatea listării la bursă a acestora, conform unui material anterior din Adevărul. PSD a anunțat că se opune demersurilor privind vânzarea unor companii de stat profitabile considerate strategice, potrivit Adevărul.
Recomandate
Statul continuă să plătească anual 27.960 de euro (aprox. 139.800 lei) pentru terenurile de sub o conductă care nu mai există fizic , din cauza unei radieri administrative care nu a fost făcută, arată Adevărul , în cazul companiei de stat Petrotrans SA. Miza economică este dublă: costuri recurente fără contraprestație și blocarea în timp a unei proceduri de faliment care ține „în viață” juridic o companie inactivă de două decenii. Vicepremierul Oana Gheorghiu a folosit Petrotrans ca exemplu de disfuncționalitate administrativă, susținând că lipsa de decizie, transparență și responsabilitate poate produce pierderi mari pentru stat. Potrivit acesteia, Petrotrans nu a fost niciodată listată la bursă și a rămas permanent în proprietatea statului, „ferită de mecanismele pieței” și de control extern. În centrul cazului este o rețea de circa 1.800 km de conducte pentru transportul produselor petroliere, infrastructură care nu mai este funcțională de aproape 20 de ani și care, în mare parte, a fost dezmembrată prin furturi. Cu toate acestea, plățile anuale către proprietarii terenurilor continuă, deoarece conducta nu a fost radiată din inventarul domeniului public. „Și totuși, în fiecare an, statul român plătește 27.960 de euro proprietarilor terenului de sub ea. De ce? Pentru că nimeni nu a semnat o hârtie ca să o radieze definitiv din inventarul domeniului public.” Cronologia care a dus la blocajul din 2026 Cazul descris urmărește o succesiune de decizii (sau lipsa lor) și episoade de furt care au golit compania de conținut operațional, dar au lăsat-o să existe în acte: 1996 : Guvernul desființează entitatea care opera conductele și o absoarbe în Petrom, însă nu o scoate din lista privatizărilor în masă; pe RASDAQ ajung să se tranzacționeze acțiuni ale unei entități descrise ca „inexistentă”. 2000–2004 : sunt semnalate furturi din conducte, care escaladează până la o „industrie organizată”; în 2004 , hoții montează o instalație de 250 de metri sub canalul Dunăre–Marea Neagră pentru alimentarea barjelor; în acel an sunt menționate peste 100.000 de tone furate , cu o pagubă estimată la peste 80 milioane euro (aprox. 400 milioane lei). 2005 : o ordonanță reorganizează sectorul; Petrotrans este desemnat operator licențiat, dar nu primește concesiunea , ceea ce o împiedică să opereze; compania este obligată să cedeze o parte din patrimoniu către o altă companie de stat, fără compensație; în august 2005 , activitatea încetează. 2007 : intră în faliment, în condițiile în care nu mai are angajați, rețeaua este distrusă fizic, iar stocul de produse este nevandabil. 2012 : Înalta Curte condamnă 56 de persoane (inclusiv 34 de polițiști și 2 jandarmi ) pentru complicitate la furt; paguba declarată oficial este de 150.000 euro (aprox. 750.000 lei), sumă pe care vicepremierul o compară cu „zecile de milioane” invocate pentru anii de vârf. 2019 : lichidatorul depune raportul final și cere închiderea procedurii, dar aceasta este blocată la ședința creditorilor printr-un vot împotrivă, atribuit Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) , care ar avea de recuperat 6.959 lei , adică 0,0021% din creanțe. Ce înseamnă, practic, pentru bani publici În 2026, compania încă există juridic , procedura de faliment continuă, iar statul plătește în continuare 27.960 euro/an (aprox. 139.800 lei) pentru terenurile de sub o conductă dispărută, în lipsa unei radieri din inventarul public. În paralel, articolul indică faptul că, după 19 ani de procedură de faliment , creditorii ar fi primit 0 lei , iar creanțele nerecuperate sunt de 329 milioane lei (mențiune în text: „probabil dublu, dacă am ajusta la valoarea de azi”, fără un calcul prezentat). Vicepremierul sintetizează situația spunând că Petrotrans „a murit de trei ori” — în 2005 (oprirea operării fără compensație), în 2007 (falimentul) și în 2019 (blocarea lichidării) — însă, în acte, compania continuă să existe în 2026, cu efecte financiare care se rostogolesc anual. [...]
TAROM spune că are kerosen asigurat și nu anticipează anulări de zboruri în următoarele 90 de zile , într-un context în care industria aviatică europeană este avertizată asupra unor posibile tensiuni de aprovizionare, potrivit Economica . Compania susține că impactul resimțit în piață vine din volatilitatea prețului țițeiului, nu dintr-o „criză” locală de combustibil pentru avioane. În documentul citat, operatorul afirmă că și-a reconfirmat cu furnizorii cantitățile necesare de kerosen și că va continua operarea „în regim normal”, fără scenarii care să includă anulări pe motiv de penurie de carburant în următoarele 90 de zile. Context: avertisment IEA privind Europa Mesajul TAROM vine după ce oficiali ai Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) au avertizat că, în următoarele șase săptămâni, anumite părți din Europa s-ar putea confrunta cu un deficit de combustibil pentru avioane. Potrivit informațiilor citate, aproximativ 75% din importurile nete de kerosen ale Europei provin din Orientul Mijlociu. Efect comercial imediat: bilete și contracte „în stand by” Separat de tema combustibilului, TAROM reclamă prejudicii comerciale după apariția în presă a unor informații potrivit cărora Guvernul ar decide în două săptămâni dacă închide compania. Transportatorul spune că, în mai puțin de 24 de ore de la aparițiile de presă, „sute de bilete B2B” și contracte pentru curse charter care urmau să fie cumpărate de parteneri au fost puse „în stand by” până la finalul lunii aprilie. Compania mai arată că este menționată în raportul CNR9, care ar indica intenția statului de a se implica în analizarea direcției strategice, „fără a interfera cu activitățile operaționale curente”, și insistă că evaluările aflate în curs nu vizează decizii imediate asupra operațiunilor zilnice. Ce urmează: discuții cu Comisia Europeană pe planul de restructurare TAROM spune că accentul rămâne pe discuții și negociere cu Comisia Europeană pentru prelungirea termenului de finalizare a Planului de restructurare după 30 decembrie 2026. Compania invocă impactul conflictului din Orientul Mijlociu, care ar fi dus la anulări de zboruri sau la scăderi drastice de pasageri pe destinațiile afectate, în timp ce operatorul nu ar avea voie să își schimbe rutele listate în planul depus în 2022. În paralel, vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat că va propune Guvernului un memorandum privind redresarea a 22 de companii de stat, menționând „redresarea operațională” ca opțiune pentru CFR Călători, Metrorex și TAROM, inclusiv cu posibilă notificare a Comisiei Europene pentru un eventual ajutor de stat, dacă va fi cazul. [...]
Ministrul Economiei susține listări minoritare și parteneriate cu investitori pentru companiile de stat , ca parte a reformei anunțate de Guvern pentru un prim lot de 22 de societăți cu pierderi și datorii istorice, potrivit Știrile Pro TV . Irineu Darău spune că sprijină demersurile vicepremierului Oana Gheorghiu privind reforma companiilor de stat și că „fiecare astfel de companie trebuie să aibă o analiză separată și o soluție dedicată”. În viziunea sa, acolo unde bilanțul arată bine, statul ar putea scoate pe bursă pachete minoritare, angajament inclus, potrivit ministrului, în programul de guvernare. Pentru alte cazuri, soluția ar putea fi închiderea, în special acolo unde situația „stagnează” de 10–30 de ani. Ce înseamnă, practic, reforma: bursă, închidere sau reorganizare Ministrul a indicat trei direcții posibile, în funcție de situația fiecărei companii: listarea pe bursă a unor pachete minoritare , pentru companiile cu indicatori financiari buni; închiderea unor entități care nu se mai redresează de ani de zile; asocieri cu investitori (inclusiv „joint ventures” – societăți mixte), în special pentru companiile din subordinea Ministerului Economiei, cu accent pe investitori „serioși”. Darău a legat nevoia de parteneriate și de investițiile finanțate prin Programul SAFE , fără a detalia în material ce proiecte sau companii ar urma să fie vizate. Controlul statului în domenii strategice: veto și „golden shares” În cazul domeniilor sensibile, ministrul afirmă că există instrumente legale prin care statul poate păstra controlul asupra deciziilor strategice, chiar și fără a fi acționar majoritar. El a menționat drepturi de veto și „golden shares” (acțiuni speciale care pot oferi statului drepturi suplimentare în decizii-cheie). „Cred mai mult în managementul privat decât în managementul de stat.” Contextul financiar invocat de Guvern: pierderi și datorii istorice Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat că există peste 1.500 de companii de stat care înregistrează pierderi, cu pierderi istorice de aproximativ 14 miliarde lei . Tot ea a anunțat un „bilanț structurat” pentru un portofoliu pilot de 22 de companii , care ar fi acumulat datorii bugetare istorice cumulate de aproximativ 4,2 miliarde lei și pierderi nete agregate de aproximativ 1,12 miliarde lei în ultimul an raportat. Premierul Ilie Bolojan a prezentat ulterior direcțiile de acțiune pentru aceste 22 de companii: unele ar urma să fie modernizate și conduse „eficient” pe baza unui audit independent, altele ar putea fuziona sau chiar fi închise, iar în paralel se lucrează la o listă de companii care ar putea fi listate la bursă. Materialul este atribuit de Știrile Pro TV sursei News.ro. [...]
Reforma anunțată pentru 22 de companii de stat cu datorii de 4,2 miliarde lei și pierderi nete de 1,12 miliarde lei este prezentată ca o măsură de reducere a risipei bugetare, nu ca o privatizare , potrivit unei declarații a deputatului USR Bogdan Rodeanu, citată de G4Media . Rodeanu, vicepreședinte al Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, susține că pachetul de măsuri lansat de Guvern țintește eficientizarea economiei și eliminarea pierderilor suportate de la buget, respingând acuzațiile că România ar fi „vândută străinilor”. În același timp, el afirmă că reformele nu sunt noi, ci sunt asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și ar fi fost amânate de guvernele anterioare. 22 de companii, trei direcții de acțiune În prima etapă a reformei sunt vizate 22 de companii de stat, descrise ca „găuri negre” pentru economie, cu aproximativ 4,2 miliarde lei datorii la buget și pierderi nete de circa 1,12 miliarde lei în ultimul an raportat. Deputatul spune că nu există o soluție unică pentru toate societățile aflate în dificultate și indică trei scenarii: companiile care gestionează infrastructură critică ar urma să fie susținute și consolidate de stat; firmele cu potențial de redresare ar urma să treacă prin reforme de guvernanță și eficientizare; companiile fără perspectivă economică ar putea intra în restructurare, fuziune sau închidere. În acest context, Rodeanu afirmă că obiectivul este „oprirea risipei și curățarea sinecurilor” acumulate în ultimele decenii. Listarea la bursă: pachete minoritare, fără pierderea controlului Rodeanu respinge și ideea că listarea unor companii ar însemna cedarea controlului către investitori străini, susținând că ar fi vorba despre pachete minoritare, cu statul păstrând poziția de acționar majoritar. El argumentează că listarea ar aduce transparență și reguli mai stricte de guvernanță și ar permite inclusiv cetățenilor români să investească prin Bursa de Valori București , indicând ca exemplu listarea Hidroelectrica. Miza politică: PSD anunță un proiect de lege de blocare a vânzărilor În același material este menționat că liderul PSD Sorin Grindeanu a anunțat la Sighetu Marmației că partidul va depune săptămâna viitoare un proiect de lege care să interzică vânzarea de acțiuni la companii de stat profitabile, pentru o perioadă de doi ani. „L-am rugat pe liderul senatorilor Daniel Zamfir luni să depună un proiect de lege în Parlament, care să facă acest lucru și să interzicem, pe o perioadă de 2 ani, am mai avut treaba asta, vânzarea de acțiuni la companiile de stat profitabile”, a declarat Sorin Grindeanu. [...]
OMV își schimbă conducerea executivă de la 1 septembrie 2026 , după ce Consiliul de Supraveghere a numit-o pe Emma Delaney director general (CEO) și președinte al Consiliului Executiv, potrivit Profit . Decizia contează în primul rând prin efectul operațional: OMV intră într-un nou ciclu de management, cu un mandat definit și opțiune de prelungire. Delaney îl va înlocui pe Alfred Stern și devine prima femeie din istoria companiei care ocupă funcția de CEO, conform informațiilor publicate. Mandat și calendar Numirea intră în vigoare la 1 septembrie 2026. Mandatul este de trei ani, cu posibilitatea prelungirii cu încă doi ani, „sub rezerva consimțământului reciproc”, a transmis OMV, conform aceleiași surse. Ce transmite compania OMV a comunicat oficial numirea, iar în material este redată și o reacție a Emmei Delaney privind preluarea rolului. „Este un privilegiu să fiu numită următorul director general al OMV. Aștept cu nerăbdare să lucrez cu echipa...” (Declarația este redată trunchiat în textul furnizat, astfel că nu poate fi reprodusă integral fără restul pasajului.) [...]
Apple își schimbă conducerea executivă din toamnă , după ce Tim Cook va renunța la funcția de CEO pe 1 septembrie, iar John Ternus , în prezent Senior Vice President of Hardware Engineering, va prelua poziția, potrivit TechCrunch . Schimbarea contează operațional prin faptul că mută centrul de greutate al conducerii către zona de inginerie hardware, într-un moment în care Apple își coordonează tot mai strâns produsele, serviciile și lanțul de dezvoltare. Cook, CEO din 2011 și succesor direct al lui Steve Jobs, va rămâne în funcție până la 1 septembrie „din acest an”, conform informațiilor publicate. După această dată, el va trece într-un nou rol: Apple Executive Chairman (președinte executiv al consiliului). Cine preia și ce se schimbă în structură John Ternus, responsabil de ingineria hardware, devine CEO, în timp ce Tim Cook își păstrează o poziție de vârf în companie, ca președinte executiv. Din datele disponibile în material, Apple nu a detaliat cum se vor împărți atribuțiile între noul CEO și viitorul președinte executiv și nici ce alte modificări de management ar putea urma. Mesajul lui Tim Cook despre succesor În declarația citată, Cook îl descrie pe Ternus într-o cheie puternic orientată spre profilul tehnic și leadership: „John Ternus are mintea unui inginer, sufletul unui inovator și inima de a conduce cu integritate și onoare. Este un vizionar ale cărui contribuții la Apple de-a lungul a 25 de ani sunt deja prea numeroase pentru a fi numărate și este fără îndoială persoana potrivită pentru a conduce Apple în viitor. Nu aș putea avea mai multă încredere în abilitățile și caracterul lui și aștept să lucrez îndeaproape cu el în această tranziție și în noul meu rol de președinte executiv.” Materialul notează că informația este în curs de actualizare („This story is developing…”), ceea ce sugerează că pot apărea detalii suplimentare despre calendar, motivele schimbării și implicațiile pentru strategia companiei. [...]
