Știri
Știri din categoria Companii
Apple își redesenează structura hardware pentru a scurta ciclurile de dezvoltare, într-o reorganizare inițiată de noul Chief Hardware Officer, Johny Srouji, potrivit GSMArena. Miza operațională este accelerarea livrării de produse și reducerea blocajelor interne, pe fondul criticilor privind ritmul lent de dezvoltare din ultimii ani.
În noua arhitectură, Srouji preia rolul de Chief Hardware Officer și unește echipele de „hardware engineering” și „hardware technologies”, într-o mișcare care concentrează decizia tehnică și execuția sub aceeași conducere. Reorganizarea vine în contextul în care Apple ar urma să aibă un nou CEO mai târziu în acest an, după ce Tim Cook va fi succedat de John Ternus, în prezent Senior VP of Hardware Engineering (conform publicației).
Rearanjarea internă începe cu mutări la vârful managementului de produs și inginerie:
Publicația notează și că mai mulți angajați își văd responsabilitățile extinse, semn că reorganizarea depășește câteva numiri punctuale și urmărește o redistribuire mai amplă a sarcinilor.
Direcția centrală a reorganizării este o integrare mai profundă între echipele Apple Silicon (procesoare și platforme) și echipele care dezvoltă produse individuale. Obiectivul declarat este accelerarea dezvoltării și a inovației, prin reducerea fragmentării între „platformă” și „produs” — o problemă tipică în companiile cu portofoliu mare de hardware.
Rămâne de văzut dacă noua structură va produce efecte rapide, însă aceeași sursă susține că Apple este presată să acționeze, după o perioadă în care dezvoltarea produselor a fost „dureroasă de lentă”, inclusiv cu proiecte anunțate care nu au ajuns pe piață, precum AirPower.
Recomandate
O instanță din India a respins cererea Apple de a opri temporar avansarea unei anchete antitrust legate de App Store pe iPhone și i-a cerut companiei să coopereze pe deplin cu investigatorii , potrivit IT之家 . Decizia crește presiunea operațională și juridică asupra Apple într-o piață în care iPhone câștigă rapid cotă, iar autoritățile cer date financiare folosite, de regulă, la calculul eventualelor sancțiuni. Hotărârea a fost publicată sâmbătă pe site-ul Curții Înalte din Delhi. Instanța a stabilit că Apple trebuie să colaboreze „pe deplin” cu anchetatorii și a cerut Comisiei pentru Concurență din India (CCI) să nu emită o decizie finală în acest caz cel târziu până la 15 iulie. De ce a cerut Apple suspendarea și ce a respins instanța Apple solicitase suspendarea procedurii, susținând că CCI ar fi depășit atribuțiile atunci când i-a cerut să depună date financiare în timp ce compania contestă în instanță cadrul legal indian privind calculul amenzilor antitrust. Potrivit materialului, aceste informații financiare sunt utilizate în mod obișnuit pentru a determina cuantumul penalităților. CCI cere de mai mult timp aceste date, după ce o investigație din 2024 ar fi concluzionat că Apple a abuzat de o poziție dominantă. Apple neagă încălcările și a refuzat să se conformeze solicitărilor, argumentând că, din moment ce a contestat regulile de calcul al sancțiunilor, autoritatea ar trebui să suspende cazul. Context: India, o piață tot mai importantă pentru iPhone Cazul din India este prezentat ca una dintre mai multe investigații antitrust cu care Apple se confruntă la nivel global. Miza locală este amplificată de dinamica pieței: datele Counterpoint Research citate de IT之家 arată că iPhone a ajuns la o cotă de 9% în India, de la 4% cu doi ani în urmă. Până la momentul publicării informației, Apple nu a oferit un răspuns oficial, mai notează sursa. [...]
Dacia rămâne cel mai valoros brand românesc, iar urcarea Băncii Transilvania pe locul 2 confirmă greutatea tot mai mare a sectorului financiar în ierarhia brandurilor , potrivit Profit . În același timp, clasamentul consemnează repoziționări vizibile în telecom și retail, cu Digi în urcare și eMAG în coborâre. Dacia își păstrează pentru al patrulea an consecutiv prima poziție, după ce valoarea brandului a crescut cu 9%, până la 1,2 miliarde euro (aprox. 6,3 miliarde lei), conform datelor citate de publicație. Ce se schimbă în top: telecom, retail și intrări noi Pe lângă menținerea liderului, clasamentul include mai multe mișcări relevante între brandurile mari: Digi urcă în ierarhie; eMAG coboară; Altex intră în Top 10; Alro, Dona și Borsec intră în clasament; Banca Transilvania urcă pe locul al doilea. De ce contează: „brandul” devine un indicator de forță economică Schimbările din clasament sunt relevante pentru că reflectă, indirect, unde se consolidează puterea comercială și încrederea consumatorilor: auto rămâne vârful de vizibilitate și valoare (Dacia), în timp ce avansul Băncii Transilvania sugerează o poziționare tot mai puternică a serviciilor financiare în economia locală. În paralel, intrarea Altex în Top 10 și mișcările eMAG/Digi indică o competiție mai strânsă în piețe cu volum mare și expunere ridicată. [...]
Samsung a evitat o grevă cu un acord care crește costurile cu forța de muncă , dar a calmat investitorii și a împins acțiunile în sus, potrivit HotNews , care citează Reuters. Înțelegerea include bonusuri speciale ce pot ajunge, în unele cazuri, la circa 416.000 de dolari (aprox. 1,9 milioane lei), în mare parte sub formă de acțiuni. Greva planificată, de 18 zile , a fost suspendată. Era vorba de aproximativ 48.000 de membri ai sindicatului, iar acordul – mediat de guvern – urmează să fie supus votului între 22 și 27 mai, liderul sindical anticipând ratificarea. De ce contează: risc economic și de aprovizionare cu cipuri Miza a depășit rapid nivelul unei dispute de muncă. Samsung reprezintă aproximativ un sfert din exporturile Coreei de Sud, iar o grevă ar fi putut produce pagube economiei și ar fi afectat aprovizionarea globală cu cipuri, conform materialului. Reacția pieței a fost imediată: acțiunile Samsung și indicele de referință KOSPI au urcat cu aproape 8% în tranzacțiile de joi dimineață. Cum arată acordul: bonusuri mari, dar plătite în acțiuni Un analist de la NH Investment & Securities, citat de Reuters, arată că evitarea grevei a adus ușurare investitorilor, însă acordul nu este „în totalitate pozitiv”, deoarece implică o creștere substanțială a costurilor cu forța de muncă. Pe de altă parte, plata bonusurilor de performanță preponderent în acțiuni, nu în numerar, ar putea reduce presiunea financiară imediată asupra companiei. Potrivit sindicatului, înțelegerea prevede, între altele: alocarea a aproximativ 10,5% din profitul operațional pentru bonusuri speciale în divizia de cipuri (memorie și cipuri logice); reducerea unei cereri inițiale a sindicatului, care viza alocarea a 15% din profitul operațional pentru bonusuri; plata bonusurilor în acțiuni ale companiei pe o perioadă de cel puțin 10 ani, condiționată de atingerea unor praguri de profit operațional ale diviziei de cipuri (menționate pentru intervalele 2026–2028 și 2029–2035). Un exemplu din acord, citat de o sursă sindicală anonimă: un angajat din zona cipurilor de memorie cu salariu de bază de 80 de milioane de woni (circa 53.200 de dolari) ar urma să primească un bonus de aproximativ 626 de milioane de woni, adică aproximativ 416.000 de dolari (aprox. 1,9 milioane lei), plătit în mare parte în acțiuni. Ce urmează Acordul intră în etapa de validare internă: votul este programat între 22 și 27 mai. Separat, șeful diviziei de cipuri, Jun Young-hyun , le-a transmis angajaților, într-o scrisoare văzută de Reuters, să „lase în urmă această perioadă de conflict” și să se concentreze pe competitivitatea globală și creșterea pe termen lung. [...]
Mark Zuckerberg le-a transmis angajaților că Meta nu anticipează alte concedieri la nivelul întregii companii în 2026 , într-un memo intern consultat de Reuters , mesaj care încearcă să stabilizeze așteptările după o restructurare amplă și o reașezare a resurselor către inițiative legate de inteligența artificială . Potrivit documentului, mesajul a fost trimis în aceeași zi în care proprietarul Facebook a derulat o restructurare majoră: a concediat 10% din forța de muncă la nivel global și a transferat alți 7.000 de angajați către inițiative noi legate de „fluxuri de lucru” (workflows) pentru AI. În total, concedierile și transferurile anunțate în această săptămână afectează aproximativ 20% din personal, notează Reuters. În memo, Zuckerberg a încercat să delimiteze sfera măsurilor și să recunoască problemele de comunicare internă: „Vreau să fiu clar că nu ne așteptăm la alte concedieri la nivelul întregii companii în acest an. De asemenea, vreau să recunosc că nu am fost atât de clari pe cât ne dorim în comunicare și acesta este un domeniu pe care vreau să mă asigur că îl îmbunătățim.” Totuși, reacțiile interne au indicat o doză de scepticism: angajații au comentat postarea, citând expresiile „la nivelul întregii companii” și „ne așteptăm”, iar unul dintre ei a scris că „uneori lucrurile se întâmplă «neașteptat»”, potrivit aceleiași surse. Un purtător de cuvânt al Meta a refuzat să comenteze actualizarea, mai scrie Reuters. De ce contează: restructurare accelerată și pivotare către AI Schimbările fac parte dintr-o reorganizare mai amplă derulată de Meta în 2026, pe fondul creșterii investițiilor în AI și al obiectivului de a centra „agenți AI” atât în produse, cât și în modul de lucru intern. În acest context, mesajul CEO-ului are rolul de a reduce incertitudinea operațională după un val de măsuri care a atins o cincime din angajați. Reuters precizează că unele transferuri au avut deja loc, iar în alte cazuri angajații au fost notificați miercuri. Context: Reuters relata anterior despre posibile tăieri suplimentare Agenția amintește că relatase anterior că Meta ar fi planificat reduceri suplimentare mai târziu în acest an. Memo-ul actual introduce însă o nuanță importantă: Zuckerberg spune că nu se așteaptă la alte concedieri „la nivelul întregii companii”, formulare care a fost remarcată și de angajați în comentarii. [...]
Samsung a evitat în ultimul moment oprirea producției de cipuri, după un acord salarial provizoriu cu sindicatul , ceea ce suspendă, deocamdată, riscul unor pierderi economice majore asociate unei greve de 18 zile, potrivit Tom's Hardware . Înțelegerea este însă condiționată de votul intern al angajaților, astfel că amenințarea grevei nu a dispărut complet. Sindicatul, care reprezintă aproape 48.000 de membri, a anunțat că suspendă greva generală programată între 21 mai și 7 iunie și va supune acordul unui vot intern. Votul ar urma să aibă loc între 22 și 27 mai, deși unele notificări indică intervalul 23–28 mai. Dacă angajații aprobă înțelegerea, aceasta devine formală; dacă o resping, riscul reluării grevei revine. Miza economică: pierderi zilnice estimate la 1 trilion won Potrivit analizei, autorități și analiști au avertizat că oprirea producției ar fi putut provoca perturbări în aprovizionarea cu cipuri și „daune economice majore” în Coreea de Sud. O estimare citată indică pierderi potențiale de aproximativ 1 trilion won pe zi dacă producția s-ar fi oprit, iar alte evaluări vorbesc despre un risc economic mai larg de „zeci de miliarde de dolari”. Pentru moment, acest risc este suspendat, nu eliminat. Ce a declanșat conflictul: bonusurile de performanță Termenii exacți ai acordului nu au fost făcuți publici integral, însă disputa s-a concentrat pe bonusurile de performanță. Sindicatul a cerut ca Samsung să aloce 15% din profitul operațional anual pentru bonusuri și să elimine plafonul de 50% din salariul anual aplicat plăților de performanță. Samsung a respins aceste solicitări, argumentând că împărțirea profitului între divizii este complicată, în condițiile în care divizia de memorii are rezultate puternice, în timp ce operațiunile de logică și foundry (producție de cipuri la comandă) au performanțe mai slabe. De ce rămâne un risc operațional: votul și precedentul unei greve de o zi În lunile anterioare, tensiunile au escaladat după ce profiturile din semiconductori au crescut pe fondul cererii pentru memorii folosite în aplicații de inteligență artificială, iar angajații au comparat pachetele lor cu cele de la SK Hynix, despre care sindicatul susține că oferă structuri de bonus mai generoase. Sindicatul a arătat deja că poate afecta operațiunile: o grevă de o zi ar fi atras participarea a peste 40.000 de lucrători și ar fi dus la scăderea accentuată a producției în schimbul de noapte la operațiunile de foundry, cu impact și asupra producției de memorii. Înainte de acordul de miercuri, greva din 21 mai părea „inevitabilă”, iar Samsung ar fi început să reducă producția în pregătirea opririi. Ce urmează Negocierile de ultim moment au implicat conducerea Samsung, liderii sindicali și ministerul muncii din Coreea de Sud , ministrul Kim Young-hoon fiind menționat ca factor de relansare a discuțiilor după ce rundele anterioare eșuaseră. Înțelegerea a fost semnată la Suwon, însă testul decisiv rămâne votul angajaților: aprobarea ar dezamorsa cea mai mare criză de muncă a companiei din ultimii ani, iar respingerea ar readuce greva în discuție într-un moment sensibil pentru lanțul global de aprovizionare cu cipuri pentru AI. [...]
eMAG își bugetează investiții de 1,2 miliarde lei în 2026 , cu accent pe logistică, inteligență artificială și servicii financiare, într-un moment în care vânzările platformei cresc, dar veniturile consolidate ale grupului sunt trase în jos de ieșirea din Tazz, potrivit Profit . În anul fiscal încheiat în martie 2025, grupul eMAG a raportat o cifră de afaceri consolidată de 11,4 miliarde de lei, în creștere cu 11% față de anul anterior. În același interval, platforma eMAG a generat vânzări de 10,6 miliarde de lei, cu 3,9% peste anul fiscal 2024 (1 aprilie 2024 – 31 martie 2025). Unde se duc banii: logistică, AI și servicii financiare Bugetul de investiții pentru anul fiscal 2026 este de 1,2 miliarde de lei. Conform declarațiilor lui Iulian Stanciu Manea (menționat de Profit), direcțiile principale sunt: infrastructura logistică și de livrare; inteligența artificială; servicii financiare. În același context, Manea estimează un potențial de creștere al pieței de comerț online de „3x”, de la nivelul actual de 11%-12%, iar o parte din investiții ar urma să meargă către zona serviciilor financiare. Creștere în utilizare și diversificarea coșului de cumpărături Platforma eMAG.ro a depășit 1 miliard de vizite în 2025, față de 968 de milioane în 2024. Oferta a urcat la 38 de milioane de produse listate în România, cu 10 milioane mai mult decât în anul anterior. Datele prezentate indică și o creștere a frecvenței de cumpărare: în 2025, un client a comandat în medie 19 produse pe an, de la 17,3 în anul anterior. Totodată, „1 din 4 clienți” a cumpărat produse din mai mult de șase categorii, față de 22% în 2024 și 17% în 2021. De ce scad veniturile la nivel de grup: ieșirea din Tazz și restructurări în Ungaria Diferența de venituri la nivel de grup este pusă de Manea pe seama ieșirii Tazz, vândută în octombrie 2024. În plus, eMAG a închis Extreme Digital și a vândut Vatera, ambele operațiuni din Ungaria, potrivit aceleiași surse. Servicii recurente și finanțare la cumpărare: Genius și MyWallet eMAG a mai raportat că peste 300.000 de clienți noi s-au abonat la Genius în ultimul an, serviciul ajungând la 1,5 milioane de utilizatori în România. În paralel, 400.000 de clienți au folosit MyWallet cel puțin o dată, cel mai des pentru plata în patru rate egale la produse cu valoare mai mare (de la laptopuri și telefoane, la electrocasnice). AI în cumpărături și în Marketplace: iZi și listarea accelerată a produselor Primele date despre iZi, agent conversațional de cumpărături cu AI dezvoltat în România, arată că în 60% dintre interacțiuni utilizatorii descriu o nevoie, un buget sau o ocazie, fără să caute un produs anume. În medie, utilizatorii primesc 5,6 recomandări pe sesiune și adresează 2,6 întrebări; 5% comandă direct din chat. Următoarea etapă ar include integrarea în mai multe zone ale traseului de cumpărare, interacțiuni „multimodale” (inclusiv imagini și voce) și opțiuni de plată directă în conversație. Pe partea de Marketplace, sellerii au listat 31 de milioane de produse noi în 2025 cu instrumente bazate pe AI, cu 50% mai multe decât în 2024, iar numărul produselor listate în mai puțin de 24 de ore a crescut cu 157%. Tot în 2025, 8.084 de selleri au început să vândă cross-border, iar 3,7 milioane de produse noi au fost vândute prin acest canal. Taxe plătite către stat Manea afirmă că grupul a achitat la bugetul de stat taxe de 1,3 miliarde de lei și menționează că, în anul fiscal încheiat în martie 2025, au fost plătite taxe de 900 de milioane de lei. Contextul exact al diferenței dintre cele două valori nu este detaliat în fragmentul disponibil din sursă. [...]
