Știri
Știri din categoria Companii
O instanță din India a respins cererea Apple de a opri temporar avansarea unei anchete antitrust legate de App Store pe iPhone și i-a cerut companiei să coopereze pe deplin cu investigatorii, potrivit IT之家. Decizia crește presiunea operațională și juridică asupra Apple într-o piață în care iPhone câștigă rapid cotă, iar autoritățile cer date financiare folosite, de regulă, la calculul eventualelor sancțiuni.
Hotărârea a fost publicată sâmbătă pe site-ul Curții Înalte din Delhi. Instanța a stabilit că Apple trebuie să colaboreze „pe deplin” cu anchetatorii și a cerut Comisiei pentru Concurență din India (CCI) să nu emită o decizie finală în acest caz cel târziu până la 15 iulie.
Apple solicitase suspendarea procedurii, susținând că CCI ar fi depășit atribuțiile atunci când i-a cerut să depună date financiare în timp ce compania contestă în instanță cadrul legal indian privind calculul amenzilor antitrust. Potrivit materialului, aceste informații financiare sunt utilizate în mod obișnuit pentru a determina cuantumul penalităților.
CCI cere de mai mult timp aceste date, după ce o investigație din 2024 ar fi concluzionat că Apple a abuzat de o poziție dominantă. Apple neagă încălcările și a refuzat să se conformeze solicitărilor, argumentând că, din moment ce a contestat regulile de calcul al sancțiunilor, autoritatea ar trebui să suspende cazul.
Cazul din India este prezentat ca una dintre mai multe investigații antitrust cu care Apple se confruntă la nivel global. Miza locală este amplificată de dinamica pieței: datele Counterpoint Research citate de IT之家 arată că iPhone a ajuns la o cotă de 9% în India, de la 4% cu doi ani în urmă.
Până la momentul publicării informației, Apple nu a oferit un răspuns oficial, mai notează sursa.
Recomandate
Apple își mută miza în piețele emergente de la volum la venit pe utilizator , iar India devine testul-cheie pentru cât de mult poate crește compania prin migrarea clienților existenți spre modelele iPhone Pro, potrivit unei analize Omdia citate de IT之家 . Schimbarea de strategie vine pe fondul maturizării piețelor dezvoltate (SUA, Japonia, Marea Britanie, Franța, Germania), unde penetrarea iPhone este deja ridicată, ciclurile de înlocuire se prelungesc, iar spațiul de creștere prin utilizatori noi se îngustează. În acest context, Omdia susține că în piețele emergente motorul de creștere se mută de la „captarea de utilizatori” la „monetizarea de mare valoare” a bazei instalate (numărul de iPhone-uri aflate deja în utilizare). De ce contează: upgrade-ul spre Pro poate aduce mai mult decât creșterea livrărilor În cinci piețe emergente analizate (India, Brazilia, Mexic, Thailanda și Malaezia), livrările totale de iPhone au urcat de la aproximativ 10 milioane de unități în 2020 la aproape 24 milioane în 2025, adică aproape o dublare. Omdia notează că circa 75% din această creștere a venit din modele mai vechi și din seriile de bază, care au coborât pragul de intrare în ecosistemul iOS. Consecința, în lectura Omdia, este că următoarea etapă nu mai este despre a vinde cât mai multe iPhone-uri, ci despre: creșterea ponderii modelelor Pro în vânzări (mix de produs mai scump); adâncirea utilizării ecosistemului (produse și servicii), pe măsură ce baza instalată se maturizează. India: volum mare, dar „premiumizarea” rămâne în urmă India este piața cu cea mai mare oportunitate de „urcare” spre segmentul premium, tocmai pentru că diferența dintre creșterea volumelor și ponderea Pro rămâne mare. Omdia indică faptul că livrările de iPhone în India au crescut de la 2,7 milioane de unități în 2020 la peste 15 milioane în 2025, însă ponderea Pro a urcat doar de la 8% la 18%. Analiza sugerează că, pe măsură ce utilizatorii intră în al doilea și al treilea ciclu de înlocuire, oportunitatea se mută spre conversia celor care folosesc modele vechi sau de bază către dispozitive cu valoare mai mare. Printre factorii care pot reduce barierele acestei tranziții sunt menționate: finanțarea achiziției, programele de buy-back (trade-in), creșterea veniturilor și dezvoltarea canalelor de retail premium. Scenariile Omdia: venit suplimentar cu livrări doar marginal mai mari Pentru a cuantifica miza, Omdia a construit un model pe cinci ani pentru cele cinci piețe, care ia în calcul evoluția ponderii Pro, dinamica livrărilor, prețul mediu de vânzare (ASP – „average selling price”, adică prețul mediu la care se vinde un produs) și ciclurile de înlocuire, în scenarii de bază, optimist și „agresiv”. Pentru India, concluziile-cheie prezentate sunt: Scenariul de bază: până în 2027, oportunitatea de venit este estimată la 15,5 miliarde dolari (aprox. 70,5 miliarde lei ), cu Pro contribuind cu circa 19% . Scenariul agresiv: ponderea contribuției Pro urcă la circa 27% , iar oportunitatea de venit ajunge la 18,2 miliarde dolari (aprox. 82,8 miliarde lei ). Impactul diferenței: un plus de 2,7 miliarde dolari (aprox. 12,3 miliarde lei ) ca oportunitate de venit, în condițiile în care livrările cresc doar marginal. În esență, Omdia argumentează că, în piețele emergente, „pârghia” principală pentru venituri devine mixul de produs și monetizarea bazei instalate, nu neapărat creșterea accelerată a volumelor. Analiza completă Omdia este disponibilă aici: Apple’s emerging-market opportunity shifts from acquisition to monetization . [...]
Apple ia în calcul scumpirea iPhone 18, dar ar urma să absoarbă o parte din costuri , pe fondul creșterii cheltuielilor cu componentele și al presiunii asupra marjei brute, potrivit IT之家 , care citează analiza lui Mark Gurman (Bloomberg) din newsletterul „Power On”. Informația relevantă pentru piață este că scumpirea pare mai degrabă o ajustare „controlată” decât o repoziționare agresivă: Gurman spune că, după ce Samsung și Google au majorat prețurile cu aproximativ 100 de dolari, Apple urmărește același reper. În acest scenariu, iPhone 18 Pro ar ajunge la 1.199 de dolari (aprox. 5.515 lei), adică un plus de circa 9%. De ce contează: costurile cresc, dar Apple nu vrea un șoc de preț Gurman indică drept factor principal scumpirea componentelor, alimentată inclusiv de deficitul de memorie și de cipuri, ceea ce ar face „aproape inevitabilă” o creștere de preț; întrebarea ar fi mai ales „cu cât”. În același timp, o majorare de circa 100 de dolari ar fi, în interpretarea sa, relativ moderată și ar sugera că Apple ar urma să suporte intern o parte din costuri, în loc să le transfere integral către consumatori. Această abordare este susținută și de faptul că Apple ar fi avertizat anterior că marja brută din acest trimestru este sub presiune, semn că impactul costurilor nu va fi împins complet în prețul final. Context: scumpiri recente la Mac și iPad În material se menționează că, în urmă cu două luni, Apple ar fi majorat „aproape pe linie” prețurile pentru produse importante din afara gamei iPhone, cu o creștere medie de aproximativ 23% pentru Mac și iPad. Exemplele date: MacBook Air: +200 de dolari (aprox. 920 lei) Mac Studio: +500 de dolari (aprox. 2.300 lei) iPad Air: +150 de dolari (aprox. 690 lei) Gurman sugerează că Apple ar evita să repete un șoc similar la iPhone, unde elasticitatea cererii și sensibilitatea publică sunt mai mari, chiar dacă baza de utilizatori este foarte loială. Ce urmează: menținerea în „zona” Samsung și amortizarea prin abonamente O creștere de 100 de dolari ar păstra iPhone într-un interval de preț comparabil cu Samsung, fără să creeze un decalaj major, potrivit analizei. În plus, Gurman notează că noi planuri de abonament, cu plată lunară, pot reduce percepția unei scumpiri „dintr-o bucată”, ceea ce ar ajuta Apple să gestioneze reacția consumatorilor dacă prețurile iPhone 18 vor urca efectiv. [...]
Google ar urma să mute din 2027 producția Pixel din China în India și Vietnam , o schimbare cu impact direct asupra lanțului său de aprovizionare și a expunerii la riscuri geopolitice, potrivit Tom's Hardware . Planul, relatat de Nikkei , vizează relocarea producției pentru întreaga gamă Pixel – smartphone-uri, ceasuri inteligente și căști wireless – pe fondul tensiunilor dintre China și SUA, care se traduc în tarife punitive, controale la export și riscul unor întreruperi bruște ale operațiunilor. De ce India și Vietnam sunt în prim-plan Google lucrează cu parteneri de tip EMS/ODM (furnizori care produc și/sau proiectează dispozitive pentru branduri) precum Compal, Foxconn și Pegatron, iar aceștia și-au extins în ultimii ani capacitățile de producție în India și Vietnam. China rămâne totuși o componentă importantă din capacitatea lor totală. Vietnamul este descris ca deosebit de atractiv deoarece Samsung are deja acolo un ecosistem extins de producție pentru smartphone-uri, pe care Google ar putea să îl folosească indirect prin rețeaua de furnizori și competențe locale. Semnal operațional: producție de modele „premium” deja mutată parțial În același material se arată că Google ar fi mutat în acest an o parte din producția unor modele Pixel de vârf în Vietnam și ar fi fost mulțumită de rezultat. Cum fabricarea telefoanelor „premium” este mai complexă decât asamblarea ceasurilor inteligente sau a căștilor, progresul pe smartphone-uri ar fi crescut încrederea companiei că poate scoate din China și restul portofoliului în 2027. Dacă planul se concretizează, Google ar deveni al doilea brand global de smartphone-uri după Samsung care își mută producția de telefoane din China către alte țări. Miza: reducerea dependenței de China, fără a frâna creșterea livrărilor Google ar miza în continuare pe creșterea volumelor livrate: compania se așteaptă ca livrările de smartphone-uri Pixel să urce cu 8%–10%, de la aproximativ 12 milioane de unități anul trecut, notează publicația. În paralel, strategia pentru acest an ar fi să mențină creșterea livrărilor chiar și în contextul scumpirii componentelor. Un furnizor care lucrează cu Google și Xiaomi a declarat pentru Nikkei că Google este printre puținii producători de smartphone-uri care nu și-au redus estimările de livrări pentru acest an. Totuși, rămâne de văzut dacă Google poate reloca producția și, în același timp, să crească outputul de telefoane. În context, Tom’s Hardware mai notează că, spre deosebire de Apple, Google ar avea mai puține motive să păstreze o amprentă industrială mare în China, inclusiv pentru că telefoanele Pixel nu sunt vândute pe piața chineză și au volume mult mai mici decât iPhone. [...]
Google își reconfigurează lanțul de aprovizionare pentru Pixel, urmărind să scoată producția din China până în 2027 , pe fondul tensiunilor SUA–China și al extinderii capacităților de fabricație în Vietnam și India, potrivit Mobile World Live . Mutarea ar viza nu doar smartphone-urile Pixel, ci și ceasurile și căștile wireless ale companiei. În paralel, Google ar fi transmis furnizorilor că țintește o creștere a livrărilor Pixel cu 8%–10% în acest an, de la circa 12 milioane de unități în 2025, conform Nikkei Asia , citată de publicație. De ce contează: reducerea expunerii la China și acces la ecosisteme deja construite Dacă planul se confirmă, Google ar deveni al doilea mare producător de smartphone-uri după Samsung care își mută complet producția în afara Chinei. Surse citate de Nikkei Asia susțin că Google ar avea o tranziție mai ușoară decât Apple, deoarece nu vinde telefoane Pixel pe piața chineză, ceea ce ar reduce riscurile comerciale și politice asociate ieșirii din China. Aceleași surse indică faptul că avansul în Vietnam ar fi „lin”, întrucât Samsung a construit acolo un ecosistem de furnizori pentru smartphone-uri pe care Google l-ar putea folosi. Efecte operaționale: negocieri mai dure cu furnizorii de memorie Separat, Mobile World Live notează că Google ar combina comenzile de cipuri de memorie pentru divizia de cloud și pentru smartphone-uri atunci când negociază cu Micron, Samsung și SK Hynix, pentru a-și întări poziția de cumpărător. Articolul nu oferă detalii despre calendarul exact al etapelor de mutare sau despre ponderea producției care ar urma să fie alocată Vietnamului față de Indiei, dincolo de ținta generală „până în 2027”. [...]
Tim Cook predă conducerea Apple pe 1 septembrie 2026, într-o tranziție care pune accent pe producție și lanțul de aprovizionare din SUA , potrivit Mobilissimo . După aproape 15 ani ca CEO, Cook va rămâne „executive chairman”, iar funcția de director general va fi preluată de John Ternus . Miza pentru companie nu este doar schimbarea de nume de pe ușă, ci continuitatea unei strategii operaționale: extinderea treptată a capacităților de producție și a rețelei de furnizori în Statele Unite, într-un moment în care presiunile politice și economice pentru „relocalizare” (mutarea unor etape de producție mai aproape de piața finală) rămân ridicate. Tranziția de la „CEO de produs” la „CEO de operațiuni” În material, Cook este descris ca un lider care nu a încercat să reproducă stilul lui Steve Jobs, ci a consolidat Apple ca organizație „mai greu de destabilizat”, cu disciplină de execuție și accent pe profit. Mobilissimo notează și reversul: o Apple uneori „excesiv de prudentă”, cu lansări percepute ca incrementaliste. Producția în SUA, piesa centrală a finalului de mandat Interviul invocat de Mobilissimo, acordat CBS News și realizat la Houston, are loc în contextul deschiderii unui „ Advanced Manufacturing Center ” de aproximativ 20.000 de picioare pătrate (aprox. 1.860 mp), destinat instruirii companiilor, angajaților și studenților în producție avansată. În aceeași locație ar urma să fie produse servere pentru inteligență artificială, iar până la finalul lui 2026 Apple ar urma să înceapă acolo și producția de Mac mini în SUA. Publicația mai menționează un angajament de 600 de miliarde de dolari (aprox. 2.760 miliarde lei) pentru cheltuieli și investiții în SUA pe patru ani, printr-un program care include parteneri precum Corning, TSMC, Texas Instruments, GlobalFoundries, Broadcom și Amkor, subliniind că nu este vorba despre bani investiți exclusiv în fabrici Apple, ci într-un lanț extins de furnizori. Ce urmează după 1 septembrie John Ternus devine CEO de la 1 septembrie 2026, în timp ce Tim Cook rămâne executive chairman, cu implicare inclusiv în relația cu factorii politici. Mobilissimo prezintă această schimbare ca o retragere controlată, în linie cu stilul lui Cook: tranziții „fără zgomot”, cu accent pe continuitate operațională, nu pe rupturi spectaculoase. [...]
Meta acceptă să plătească până la 16,68 mld. dolari (aprox. 75 mld. lei) și să schimbe funcții-cheie pe Facebook și Instagram pentru a limita riscurile de dependență la minori , într-o înțelegere care poate deveni un reper de reglementare „de facto” pentru întreaga industrie a rețelelor sociale, potrivit Al Jazeera . Acordul închide un proces din SUA susținut de o coaliție de 29 de state, care acuza Meta că a proiectat platformele astfel încât „să creeze dependență” la copii, că ar fi indus consumatorii în eroare privind siguranța și că ar fi colectat date personale ale copiilor. Deși 29 de state au inițiat acțiunea, 52 de procurori generali din state și teritorii americane au semnat înțelegerea. Judecătoarea federală Yvonne Gonzalez Rogers a suspendat procesul și a transmis că este „înclinată” să aprobe acordul, dar are nevoie de timp pentru a-l analiza. Înțelegerea mai are, așadar, nevoie de aprobarea instanței. Ce schimbări operaționale acceptă Meta pentru minori Pe lângă componenta financiară, Meta s-a angajat la modificări aplicabile la nivel național în SUA, cu implementare „în câteva luni”, conform declarațiilor citate de publicație. Printre măsuri: limită zilnică de utilizare de două ore pentru utilizatorii sub 18 ani, care poate fi eliminată doar de un părinte; blocaje pe timp de noapte și oprirea notificărilor în timpul școlii; ascunderea numărului de aprecieri și reacții pentru utilizatorii sub 18 ani; eliminarea filtrelor legate de proceduri cosmetice (inclusiv chirurgie estetică); opțiunea pentru adolescenți de a folosi un flux nepersonalizat, fără recomandări bazate pe algoritmi; identificarea și eliminarea conturilor aparținând copiilor sub 13 ani. California Attorney General Rob Bonta a indicat că restricțiile de timp ar urma să scadă la o oră pe zi dacă și alți jucători mari din social media acceptă termeni similari. Presiune pentru un „standard” la nivel de industrie Meta a cerut explicit ca TikTok și YouTube să adopte același cadru, argumentând că adolescenții folosesc „zeci de aplicații” și că e nevoie de o soluție la nivel de industrie. În acest sens, acordul poate funcționa ca un precedent practic: dacă măsurile sunt implementate rapid și validate de instanță, ele pot ridica așteptările publice și politice față de restul platformelor, chiar în lipsa unei legi federale noi. Costuri, riscuri juridice și reacția pieței Meta a acceptat să plătească maximum 16,68 miliarde de dolari (aprox. 75 miliarde lei) pe parcursul a 10 ani, iar costurile doar cu avocații ar urma să ajungă la 10 miliarde de dolari (aprox. 45 miliarde lei), potrivit informațiilor din acord. Compania a negat orice vină ca parte a înțelegerii. În proces, Meta se confrunta cu un risc teoretic de până la 1,4 trilioane de dolari în amenzi, în timp ce coaliția de state ar fi urmărit o penalitate „mai aproape” de 200 de miliarde de dolari. Acordul vine după pierderi în cazuri comparabile în New Mexico, unde un juriu a obligat Meta la plata a 375 milioane de dolari în martie și a încă 567 milioane de dolari în august. Pe bursă, acțiunile Meta au scăzut la începutul ședinței, dar ulterior și-au revenit; titlul era în creștere cu 2,2% în ziua menționată de publicație. [...]
