Știri
Știri din categoria Companii
Apariția lui Lei Jun alături de Elon Musk la un dineu oficial indică un nou nivel de vizibilitate pentru Xiaomi în cercurile politico-economice SUA–China, într-un moment în care liderii marilor companii tehnologice americane au fost reuniți în delegația care l-a însoțit pe Donald Trump, potrivit CNMO.
La „petrecerea de bun venit” organizată în cadrul vizitei, fondatorul Xiaomi, Lei Jun, s-a apropiat de CEO-ul Tesla, Elon Musk, iar cei doi au apărut într-un selfie. În același context, CEO-ul Apple, Tim Cook, a participat la dineu și ar fi discutat cu Musk înainte de începerea evenimentului. În sală s-a aflat și Jensen Huang, CEO-ul Nvidia.
Publicația amintește că nu este prima întâlnire publică între Lei Jun și Elon Musk. În 2014, Lei Jun a vizitat Tesla în Silicon Valley și s-a fotografiat atunci cu Musk. Ulterior, în martie 2021, Lei Jun a prezentat public acea fotografie în cadrul unui eveniment Xiaomi, când a anunțat intrarea companiei în industria auto, cu un plan de investiții pe 10 ani de 10 miliarde de dolari (aprox. 46 miliarde lei).
În această cheie, reapariția lor „în același cadru” este prezentată ca o continuitate simbolică: fotografia din 2014 a fost asociată cu începutul „poveștii” Xiaomi în zona auto, iar întâlnirea de acum are loc într-un cadru diplomatic în care sunt prezenți și șefi ai unor giganți tehnologici americani.
CNMO notează că vizita lui Donald Trump în China este prima după o pauză de nouă ani și prima vizită de stat în China din al doilea mandat, incluzând întâlniri bilaterale, o vizită la Templul Cerului și un dineu oficial. În delegația americană s-ar fi aflat 17 directori de top, descriși drept o parte semnificativă a elitei din Silicon Valley și Wall Street.
Casa Albă ar fi publicat anterior o listă a participanților, care i-ar include pe:
Potrivit altor relatări media citate de CNMO, în dimineața aceleiași zile Musk, Cook, Huang și alți reprezentanți ai mediului de afaceri au intrat, ghidați de personal, în zona întâlnirii dintre liderii SUA și China, urmând să participe apoi la dineul de seară.
În lipsa unor anunțuri concrete despre acorduri sau decizii, informația rămâne la nivel de semnal: prezența și interacțiunile publice dintre lideri ai unor companii-cheie sugerează că miza economică a vizitei a inclus și un canal de dialog cu marile grupuri tehnologice, într-un cadru cu vizibilitate maximă.
Recomandate
Mercedes mută presiunea pe costurile cu personalul , iar pachetul de economii ajunge direct la programul de lucru, plățile speciale și regulile de muncă de acasă, pe fondul unei profitabilități considerate prea mici pentru un producător „premium”, potrivit Focus . Deși Mercedes-Benz „nu este un caz de restructurare”, compania a intrat într-o fază de reducere a costurilor după ce performanța financiară s-a deteriorat: în 2025 a raportat un rezultat operațional de 8,2 miliarde euro (aprox. 41 miliarde lei), iar în primul trimestru din 2026 rezultatul înainte de dobânzi și taxe (EBIT) a coborât la 1,9 miliarde euro (aprox. 9,5 miliarde lei). Marja ajustată a diviziei de autoturisme a ajuns la 4,1%. În același timp, la final de martie, activitatea industrială avea o lichiditate netă de 33,8 miliarde euro (aprox. 169 miliarde lei), semn că problema imediată nu este lipsa banilor, ci randamentul. Ce tăieri sunt discutate în Germania În cadrul programului „ Next Level Performance ”, Mercedes vrea să își micșoreze permanent baza de costuri, inclusiv prin reducerea costurilor de producție pe vehicul cu 10% până în 2027 (față de 2024). Pe zona de personal, compania are în vedere mai puține poziții de management, externalizarea unor activități necentrale și achiziții mai mari din țări cu costuri mai mici. Pentru Germania, Focus enumeră patru măsuri aflate în prim-plan: Plată specială amânată: circa 90.000 de angajați nu vor primi în iulie 2026 „componenta de transformare” prevăzută în contractul colectiv; plata de 18,4% dintr-un salariu lunar este împinsă pentru anul următor. Program de lucru: managementul vrea discuții despre extinderea săptămânii de 35 de ore la 40 de ore , fără creștere salarială corespunzătoare. Muncă de acasă: potrivit informațiilor consiliului angajaților, se analizează revenirea la cinci zile pe săptămână la birou . Locații și funcții: compania verifică noi relocări și vrea să „subțieze” procesele, administrația și structurile de conducere. Argumentul conducerii este că, în comparație internațională, costurile cu forța de muncă sunt ridicate, iar mai multe ore lucrate la același salariu lunar ar reduce „prețul” pe oră. Publicația notează însă că efectul asupra producției nu este garantat și depinde de gradul de încărcare al fabricilor și al zonelor de dezvoltare. Conflictul cu IG Metall și limitele negocierii IG Metall tratează disputa ca pe un atac la drepturi contractuale, iar la începutul lui iulie, potrivit sindicatului, peste 33.000 de angajați au protestat în unități Mercedes din Germania. Șefa IG Metall, Christiane Benner, a criticat distribuția poverii între acționari și angajați: „Salut, management: așa nu merge! În timp ce acționarii profită mai mult decât bine, angajații ar trebui să-și sacrifice drepturile fixate contractual? Nicidecum!” Și consiliul angajaților respinge o prelungire „la grămadă” a timpului de lucru fără bani în plus, invocând inclusiv încărcarea parțial redusă a unor fabrici din Germania. În plus, Focus subliniază o limită importantă: o deteriorare permanentă a timpului de lucru stabilit prin contract colectiv nu poate fi convenită doar la nivel de consiliu al angajaților; sunt necesare sindicatul și asociația patronală. De ce contează: China apasă pe marje, iar rețeaua de producție se rearanjează Tensiunea internă este alimentată de problema economică majoră: China . În trimestrul al doilea din 2026, Mercedes-Benz Cars a vândut 417.800 de vehicule la nivel global, cu 8% mai puțin decât în perioada similară din 2025, iar în China scăderea a fost de 30% . În Europa vânzările au crescut cu 4%, iar în SUA cu 10%, dar nu suficient pentru a compensa reculul din piața chineză, unde competiția vine de la producători care dezvoltă mai rapid, integrează mai puternic software-ul și adesea vând mai ieftin. În paralel, Mercedes își întărește competiția internă între uzine: capacitatea fabricilor de autoturisme din Germania ar urma să fie, „în perspectivă”, în jur de 900.000 de vehicule , în timp ce uzina din Kecskemét (Ungaria) ar putea ajunge la 400.000 de vehicule , avantajată de costuri mai mici și alocări flexibile de modele. În acest context, discuția despre orele de lucru devine și o discuție despre poziția Germaniei în rețeaua de producție. Ce urmează Mercedes va publica pe 28 iulie rezultatele complete pentru trimestrul al doilea, cu atenția pe marja diviziei de autoturisme, fluxul de numerar liber și costurile lansărilor de modele noi. Focus concluzionează că reducerea costurilor poate ajuta pe termen scurt, dar nu rezolvă automat problemele-cheie: revenirea la competitivitate în China, accelerarea lansărilor fără întârzieri și încărcarea uzinelor din Germania — altfel, conflictul cu angajații riscă să continue. [...]
Warner Bros. Discovery a deschis un proces împotriva Amazon, acuzând „concurență neloială” prin recrutarea unor directori aflați sub contract , într-un demers care poate ridica costurile și riscurile juridice ale „vânătorii” de talente între marii jucători media și streaming, potrivit IT之家 . Acțiunea în instanță vizează, conform informațiilor preluate de publicație dintr-un material TechCrunch, plecarea mai multor angajați despre care Warner Bros. susține că aveau contracte pe durată determinată. Un exemplu menționat este Pia Barlow, șefa de marketing pentru HBO Max, care a ajuns recent la Amazon MGM Studios . Warner Bros. afirmă că în cazul ei contractul ar fi urmat să expire abia la 31 octombrie 2027. În plângerea citată, Warner Bros. susține că Amazon ar fi „ignorat în mod vădit” legislația din California, încercând să convingă angajați cu contracte pe termen fix să își încalce obligațiile contractuale. Compania mai afirmă că Amazon le-ar fi oferit acestora asigurări că îi va apăra și va acoperi eventuale despăgubiri dacă ar fi trași la răspundere pentru astfel de încălcări. Potrivit aceleiași surse, Warner Bros. mai acuză că Amazon ar fi încercat să determine și un alt angajat să își încalce contractul, însă acesta ar fi ales, în final, să rămână la Warner Bros. Discovery. Publicația nu oferă detalii despre valoarea pretențiilor sau despre calendarul procedural al litigiului. [...]
Nothing recunoaște o reorganizare cu reduceri de posturi, dar neagă ieșirea din piețe , într-un moment în care scumpirea componentelor pune presiune pe segmentul de telefoane midrange în care compania concurează, potrivit The Verge . Compania spune că zvonurile privind retragerea din 12 piețe sunt „știri false” și că cifrele raportate despre concedieri ar fi „mult exagerate”. Reacția vine după un raport care susținea că Nothing ar urma să „iasă din 12 piețe pe fondul scăderii livrărilor globale”. Cofondatorul Nothing, Akis Evangelidis, a declarat că firma „se reorganizează” și că va concedia o parte din personal, fără să confirme însă amploarea reducerilor. Ce schimbă Nothing operațional Evangelidis afirmă că Nothing nu închide operațiuni în nicio piață, ci își „consolidează” activitatea în hub-uri regionale pentru a funcționa „mai eficient”. În paralel, compania spune că introduce unități de business dedicate, inclusiv una „AI-native” (adică o structură construită în jurul produselor și proceselor bazate nativ pe inteligență artificială). În același mesaj, Nothing precizează că nu poate oferi detalii despre posturile afectate, invocând „conformitatea cu reglementările” și „procese locale de consultare” aflate în derulare. „FAKE NEWS... Nu închidem nicio piață. [...] Cifrele raportate sunt mult exagerate.” Presiunea costurilor: contextul din spatele reorganizării Publicația notează că segmentul de telefoane midrange este afectat de creșterea prețurilor componentelor, fără semne de relaxare pe termen scurt. În acest context, luna trecută Evangelidis a anunțat că brandul buget CMF al Nothing nu va lansa un nou telefon anul acesta, din cauza penuriei de componente. Tot luna trecută, CEO-ul Nothing, Carl Pei , a spus că prețurile memoriei pentru Phone 4A s-au dublat de la lansarea de la începutul anului și a susținut că RAM-ul poate ajunge să reprezinte jumătate din costul unui telefon nou. Vânzările Phone 4B, folosite ca argument Nothing contestă și ideea unor vânzări slabe pentru Phone 4B. Evangelidis spune că modelul a vândut 29.537 de unități în prima zi, „stabilind recorduri” în segmentul său de preț. Pentru piață, mesajul companiei indică o ajustare de structură și costuri, nu o retragere, însă amploarea exactă a concedierilor rămâne neclară, deoarece Nothing nu a comunicat un număr. [...]
Ingka Group spune că își continuă activitatea forestieră în România, mizând pe controale mai stricte după episoade de tăieri ilegale , potrivit Economica . Mesajul vine în contextul în care grupul, cel mai mare francizat IKEA, susține că poate avea un impact mai bun rămânând într-o piață cu risc și lucrând cu furnizori care își îmbunătățesc practicile, decât retrăgându-se. Ulf Johansson, șeful departamentului de materii prime din Inter IKEA Group, afirmă că tăierile ilegale sunt o problemă globală, iar abordarea IKEA este să-și „sporească verificările și controalele” în zonele cu risc mai ridicat. În același timp, compania ar alege să nu se aprovizioneze deloc din unele țări unde problemele ar fi „prea greu de gestionat”. Miza operațională: recoltare „precaută” și comparația cu Suedia Johansson spune că, din perspectiva gestionării pădurilor, Ingka România ar avea o abordare precaută privind recoltarea, raportând volumul exploatat la „creșterea nouă” anuală a pădurii (lemnul care se adaugă natural într-un an), nu la dimensiunea totală a pădurii. În acest cadru, el afirmă că România ar recolta în prezent „mai puțin de jumătate” din creșterea nouă anuală, ceea ce ar însemna că, per ansamblu, în păduri se adaugă mai mult lemn decât se extrage. Ca termen de comparație, în Suedia ar fi recoltată aproape 90% din creșterea nouă anuală, cu replantare sau regenerare naturală astfel încât recoltarea și regenerarea să rămână aproximativ egale în timp. Managerul adaugă însă un avertisment: astfel de cifre trebuie privite cu atenție și verificate, nu acceptate automat „ca atare”. Dimensiunea activelor: Ingka, cel mai mare proprietar privat de păduri din România Ingka este prezentată drept cel mai mare proprietar de păduri din România, cu 50.600 de hectare, conform ultimelor date oficiale din 2024. În portofoliul global al grupului, România ar fi a treia piață ca suprafață deținută, după Letonia (101.700 hectare) și SUA (74.300 hectare). Controlul lanțului de aprovizionare: certificare FSC și teste de laborator Potrivit lui Johansson, lemnul folosit de retailer trebuie să fie certificat FSC (certificare terță pentru management forestier responsabil). Dacă un furnizor nu îndeplinește cerințele, compania discută cazul pentru a înțelege ce s-a întâmplat, dar există un prag minim, numit IWAY MUST, care „nu este niciodată negociabil”. Dacă furnizorul nu poate dovedi conformitatea, livrările sunt blocate, iar cei care nu se aliniază în timp sunt eliminați treptat. Pentru verificarea originii, IKEA folosește și analize izotopice: se poate preleva o probă mică inclusiv dintr-o piesă de mobilier finisată, iar laboratorul poate estima zona în care a crescut arborele, prin comparație cu baze de date de referință, inclusiv cele dezvoltate la Kew Gardens (Londra) și în Statele Unite. O abordare similară este descrisă pentru ratan: împreună cu institutul de cercetare Kew Gardens, IKEA ar fi contribuit la dezvoltarea unui test ADN care identifică exact specia, în condițiile în care există circa 500 de specii, multe greu de diferențiat vizual, iar unele sunt amenințate. Johansson susține că, fără acest test, compania ar fi putut fi nevoită să renunțe la utilizarea ratanului, din lipsa unei metode fiabile de identificare. [...]
SANY analizează o investiție industrială la Ghimbav, care ar putea ajunge la 800 de angajați , dar fezabilitatea depinde inclusiv de condițiile de testare pentru macarale cu brațe de circa 100 de metri în proximitatea aeroportului, potrivit Economedia , care citează publicația locală Bună Ziua Brașov. Producătorul chinez de utilaje grele discută deschiderea unei unități de producție în Ghimbav (județul Brașov), unde ar urma să asambleze, într-o primă etapă, macarale, excavatoare și alte echipamente pentru construcții, inclusiv macarale cu brațe de până la 100 de metri. Reprezentanții companiei au avut pe 22 iulie o întâlnire cu primarul orașului, Ionel Fliundra, pentru a discuta condițiile investiției și sprijinul posibil din partea administrației locale. Start rapid, prin preluarea unei hale existente Conform Bună Ziua Brașov, SANY ar intenționa să achiziționeze o hală industrială existentă, cu o suprafață de aproximativ 20.000 mp, astfel încât activitatea să poată începe până la finalul acestui an. Primarul a indicat că orașul are printre cele mai mici impozite pe proprietate din România, ca strategie de atragere a investițiilor, și a menționat un plan de modernizare a infrastructurii în zona halei (reabilitarea străzii Sânzienelor și extinderea rețelelor de apă și canalizare). Miza operațională: testarea macaralelor lângă Aeroportul Brașov-Ghimbav Un punct sensibil al proiectului este posibilitatea testării macaralelor cu brațe de aproximativ 100 de metri, având în vedere apropierea de Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav. Potrivit relatării, reprezentanții SANY au spus că în SUA compania a fost nevoită să renunțe la producția unor astfel de macarale după construirea unui aeroport privat în apropierea fabricii. Primarul a precizat că documentațiile urbanistice țin cont de existența aeroportului, însă un răspuns privind eventualele restricții ar urma să vină de la Autoritatea Aeronautică Română . Extindere posibilă la 100.000 mp și circa 800 de angajați Responsabilul global de producție al companiei, Du Yangguang, a declarat (citat de Bună Ziua Brașov) că prima etapă ar însemna operațiuni de asamblare folosind infrastructura existentă. Ulterior, compania ar intenționa să extindă fabrica până la aproximativ 100.000 mp, iar numărul angajaților ar putea crește de la „câteva zeci” la aproximativ 800. Context: planuri mai largi ale grupului în România Discuțiile despre fabrica de la Ghimbav vin după informații apărute în aprilie despre un proiect de peste 1 miliard de euro al SANY Group (prin subsidiara din Singapore) în România, care ar viza două parcuri fotovoltaice de aproximativ 800 MW fiecare în comuna Uivar (Timiș), un sistem de stocare de 2,34 GWh și un centru de date de până la 70 MW lângă Timișoara, într-un parteneriat cu investitori locali. Economedia a relatat anterior despre acest plan aici: Economedia . Dacă proiectul industrial din Ghimbav se concretizează, SANY și-ar putea consolida prezența locală printr-o combinație de producție/ansamblare de utilaje și investiții în energie și infrastructură digitală, însă calendarul și forma finală depind de clarificările operaționale și de reglementare legate de proximitatea aeroportului. [...]
VARTA intră din nou în insolvență, iar reculul financiar readuce în prim-plan riscul ca planurile industriale din România să rămână blocate : producătorul german de baterii a depus cerere de insolvență preliminară în regim de autoadministrare, potrivit Economedia . Procedura vizează atât compania-mamă din Ellwangen (sudul Germaniei), cât și subsidiarele. Grupul pune deteriorarea situației financiare pe seama înrăutățirii condițiilor de piață, a cererii mai slabe, a efectelor nefavorabile ale cursului de schimb și a deciziei unui client strategic de a înceta colaborarea cu VARTA. În paralel, au apărut informații că un investitor important ar susține scindarea afacerii de baterii, în timp ce un grup ad-hoc al creditorilor (Deutsche Bank și investitorii financiari RBC BlueBay, Blantyre și Whitebox) a invocat o nevoie urgentă de finanțare de ordinul sutelor de milioane de euro. VARTA are aproximativ 3.260 de angajați, o mare parte la sediul din Ellwangen. Ultimele rezultate financiare publicate sunt pentru 2024: venituri de aproximativ 793 milioane de euro și pierderi nete de 64,5 milioane de euro. Compania produce baterii pentru sectorul auto, industrie și electronice de consum, microbaterii pentru aparate auditive și sisteme de stocare a energiei. A doua criză în doi ani, după restructurarea cu Porsche Noua insolvență vine la mai puțin de doi ani după restructurarea majoră din 2024, când VARTA a ajuns la un acord cu creditorii și cu Porsche pentru salvarea companiei. Acordul prevedea, între altele, reducerea datoriilor de la 485 milioane de euro la 200 milioane de euro, iar acționarul majoritar Michael Tojner și Porsche au devenit noii proprietari ai grupului și au injectat împreună 60 de milioane de euro capital nou. Creditorii au pus la dispoziție încă 60 de milioane de euro sub forma unor împrumuturi garantate. În cadrul tranzacției, Porsche a preluat și o participație majoritară în divizia V4Drive (baterii de înaltă performanță pentru automobile electrice și hibride), pentru a-și asigura accesul la tehnologia necesară modelelor sportive electrificate. La momentul restructurării, VARTA invoca și efectele unui atac cibernetic care afectase compania la începutul lui 2024. România: investiția de circa 1 miliard de euro a rămas suspendată, dar grupul are deja operațiuni la Brașov Problemele financiare au avut efecte și asupra planurilor din România. Încă din 2022, VARTA a anunțat că suspendă planurile privind o investiție strategică estimată la aproximativ un miliard de euro într-o fabrică de baterii pentru automobile electrice, oprind analizele de extindere în România pe fondul creșterii costurilor și al lipsei unor angajamente ferme din partea clienților. În același timp, VARTA este deja prezentă la Brașov, prin subsidiara Varta Microbattery România, unde produce baterii și acumulatori. Compania a beneficiat în 2019 de un ajutor de stat de 25,3 milioane de lei pentru extinderea producției de baterii destinate aparatelor auditive, investiția totală fiind de aproximativ 50 de milioane de lei. În 2020, subsidiara a raportat o cifră de afaceri de aproximativ 407 milioane de lei, un profit net de 19,25 milioane de lei și un număr mediu de 447 de angajați. În ultimii ani, VARTA a fost între beneficiarii programului european IPCEI Batteries, cu aprobarea unor ajutoare de stat de aproximativ 300 de milioane de euro pentru dezvoltarea noilor generații de baterii (inclusiv V4Drive). Totuși, dificultățile financiare persistente au împiedicat compania să transforme aceste planuri într-o extindere industrială de amploare, inclusiv în România. [...]
