Știri
Știri din categoria Companii
Dacia rămâne cel mai valoros brand românesc, iar urcarea Băncii Transilvania pe locul 2 confirmă greutatea tot mai mare a sectorului financiar în ierarhia brandurilor, potrivit Profit. În același timp, clasamentul consemnează repoziționări vizibile în telecom și retail, cu Digi în urcare și eMAG în coborâre.
Dacia își păstrează pentru al patrulea an consecutiv prima poziție, după ce valoarea brandului a crescut cu 9%, până la 1,2 miliarde euro (aprox. 6,3 miliarde lei), conform datelor citate de publicație.
Pe lângă menținerea liderului, clasamentul include mai multe mișcări relevante între brandurile mari:
Schimbările din clasament sunt relevante pentru că reflectă, indirect, unde se consolidează puterea comercială și încrederea consumatorilor: auto rămâne vârful de vizibilitate și valoare (Dacia), în timp ce avansul Băncii Transilvania sugerează o poziționare tot mai puternică a serviciilor financiare în economia locală. În paralel, intrarea Altex în Top 10 și mișcările eMAG/Digi indică o competiție mai strânsă în piețe cu volum mare și expunere ridicată.
Recomandate
eMAG își bugetează investiții de 1,2 miliarde lei în 2026 , cu accent pe logistică, inteligență artificială și servicii financiare, într-un moment în care vânzările platformei cresc, dar veniturile consolidate ale grupului sunt trase în jos de ieșirea din Tazz, potrivit Profit . În anul fiscal încheiat în martie 2025, grupul eMAG a raportat o cifră de afaceri consolidată de 11,4 miliarde de lei, în creștere cu 11% față de anul anterior. În același interval, platforma eMAG a generat vânzări de 10,6 miliarde de lei, cu 3,9% peste anul fiscal 2024 (1 aprilie 2024 – 31 martie 2025). Unde se duc banii: logistică, AI și servicii financiare Bugetul de investiții pentru anul fiscal 2026 este de 1,2 miliarde de lei. Conform declarațiilor lui Iulian Stanciu Manea (menționat de Profit), direcțiile principale sunt: infrastructura logistică și de livrare; inteligența artificială; servicii financiare. În același context, Manea estimează un potențial de creștere al pieței de comerț online de „3x”, de la nivelul actual de 11%-12%, iar o parte din investiții ar urma să meargă către zona serviciilor financiare. Creștere în utilizare și diversificarea coșului de cumpărături Platforma eMAG.ro a depășit 1 miliard de vizite în 2025, față de 968 de milioane în 2024. Oferta a urcat la 38 de milioane de produse listate în România, cu 10 milioane mai mult decât în anul anterior. Datele prezentate indică și o creștere a frecvenței de cumpărare: în 2025, un client a comandat în medie 19 produse pe an, de la 17,3 în anul anterior. Totodată, „1 din 4 clienți” a cumpărat produse din mai mult de șase categorii, față de 22% în 2024 și 17% în 2021. De ce scad veniturile la nivel de grup: ieșirea din Tazz și restructurări în Ungaria Diferența de venituri la nivel de grup este pusă de Manea pe seama ieșirii Tazz, vândută în octombrie 2024. În plus, eMAG a închis Extreme Digital și a vândut Vatera, ambele operațiuni din Ungaria, potrivit aceleiași surse. Servicii recurente și finanțare la cumpărare: Genius și MyWallet eMAG a mai raportat că peste 300.000 de clienți noi s-au abonat la Genius în ultimul an, serviciul ajungând la 1,5 milioane de utilizatori în România. În paralel, 400.000 de clienți au folosit MyWallet cel puțin o dată, cel mai des pentru plata în patru rate egale la produse cu valoare mai mare (de la laptopuri și telefoane, la electrocasnice). AI în cumpărături și în Marketplace: iZi și listarea accelerată a produselor Primele date despre iZi, agent conversațional de cumpărături cu AI dezvoltat în România, arată că în 60% dintre interacțiuni utilizatorii descriu o nevoie, un buget sau o ocazie, fără să caute un produs anume. În medie, utilizatorii primesc 5,6 recomandări pe sesiune și adresează 2,6 întrebări; 5% comandă direct din chat. Următoarea etapă ar include integrarea în mai multe zone ale traseului de cumpărare, interacțiuni „multimodale” (inclusiv imagini și voce) și opțiuni de plată directă în conversație. Pe partea de Marketplace, sellerii au listat 31 de milioane de produse noi în 2025 cu instrumente bazate pe AI, cu 50% mai multe decât în 2024, iar numărul produselor listate în mai puțin de 24 de ore a crescut cu 157%. Tot în 2025, 8.084 de selleri au început să vândă cross-border, iar 3,7 milioane de produse noi au fost vândute prin acest canal. Taxe plătite către stat Manea afirmă că grupul a achitat la bugetul de stat taxe de 1,3 miliarde de lei și menționează că, în anul fiscal încheiat în martie 2025, au fost plătite taxe de 900 de milioane de lei. Contextul exact al diferenței dintre cele două valori nu este detaliat în fragmentul disponibil din sursă. [...]
eMAG va investi 1,2 miliarde de lei în următorul an fiscal , cu accent pe inteligență artificială, logistică și servicii financiare. Grupul anunță că accelerează dezvoltarea comerțului online în România și regiune, într-un moment în care platforma a depășit pragul de un miliard de vizite într-un singur an și a ajuns la aproximativ 9 milioane de clienți activi. Compania a raportat pentru 2025 vânzări de 10,6 miliarde de lei pe platforma din România, în creștere cu 3,9% față de anul anterior, în timp ce numărul produselor comandate a urcat la 87,2 milioane. Grupul eMAG a avut o cifră de afaceri totală de 11,1 miliarde de lei și spune că a plătit taxe de 1,3 miliarde de lei către statul român. CEO-ul grupului, Tudor Manea , afirmă că investițiile vor susține extinderea infrastructurii logistice și dezvoltarea unor instrumente bazate pe AI care să simplifice cumpărăturile online și activitatea comercianților din Marketplace. În prezent, platforma colaborează cu aproximativ 80.000 de parteneri și gestionează anual circa 100 de milioane de tranzacții. Printre cele mai importante date prezentate de companie se numără: peste 1 miliard de vizite pe eMAG.ro în 2025; 38 de milioane de oferte disponibile în România; 1,5 milioane de utilizatori Genius; 400.000 de clienți care au folosit serviciul MyWallet; 31 de milioane de produse listate cu ajutorul instrumentelor AI de către selleri. eMAG susține că utilizatorii cumpără tot mai frecvent online. În medie, un client a comandat anul trecut 19 produse, față de 17,3 în anul precedent. Totodată, unul din patru clienți a cumpărat produse din mai mult de șase categorii diferite. Compania mizează puternic și pe dezvoltarea inteligenței artificiale. Asistentul conversațional iZi, prezentat drept primul agent AI de cumpărături dezvoltat în România, este folosit în special ca „personal shopper”. Potrivit datelor companiei, utilizatorii descriu mai degrabă nevoi, bugete sau ocazii de cumpărare, iar sistemul generează recomandări personalizate. În etapa următoare, iZi va integra inclusiv interacțiuni prin voce și imagini, precum și posibilitatea finalizării comenzilor direct în conversație. eMAG spune că AI-ul contribuie și la dezvoltarea comercianților din Marketplace. Numărul produselor listate în mai puțin de 24 de ore a crescut cu 157%, iar peste 8.000 de selleri au început să vândă cross-border în 2025. Cele mai dinamice categorii au fost fitness, mobilier, telefoane mobile și accesorii auto. Platforma continuă și programul „Deschide România” , prin care promovează produse fabricate local. În prezent, peste 2,5 milioane de produse românești sunt listate pe platformă, iar comercianții beneficiază de facilități logistice și reduceri de costuri pentru extinderea în regiune. [...]
Banca Transilvania își consolidează poziția în recrutare după ce a fost plasată pe locul 11 în „ Top 100 cei mai doriți angajatori din România ”, clasament realizat de Catalyst Solutions, potrivit Banca Transilvania . Pentru piața muncii, rezultatul contează mai ales prin semnalul privind competiția pentru talente și criteriile care cântăresc decisiv în alegerea unui angajator. Studiul Catalyst Solutions , ajuns la ediția 21, a fost derulat în perioada noiembrie 2025 – aprilie 2026 și este construit pe răspunsuri neasistate la întrebarea „Care este topul primilor 5 angajatori pentru care îți dorești să lucrezi?”. Au participat aproape 11.000 de persoane din domenii precum IT&C, inginerie, științe sociale și economice, medical și farma. Potrivit analizei, frecvența menționărilor este influențată de dimensiunea organizației, acoperirea geografică și diversitatea rolurilor disponibile. Ce caută candidații în 2026: bani, stabilitate, beneficii În 2026, criteriile decisive indicate de respondenți pentru alegerea unui angajator sunt: pachetul salarial atractiv – pentru aproape 7 din 10 candidați (68%); siguranța locului de muncă (60%); beneficiile extra-salariale (59%). Așteptări legate de inteligența artificială: training și transparență Studiul arată și o presiune în creștere pentru integrarea inteligenței artificiale în companii, dar cu condiții. Respondenții își doresc traininguri și suport pentru utilizarea AI și leagă adoptarea tehnologiei de transparență, formare profesională și implicarea angajaților în schimbare. Concret, peste jumătate dintre respondenți se așteaptă ca angajatorii: să ofere traininguri și suport pentru utilizarea AI (55%); să fie transparenți despre modul în care tehnologia este folosită în companie (55%); să garanteze protecția datelor și adoptarea etică a AI (54%). Aproape jumătate dintre candidați indică și nevoi de: oportunități de upskilling și reskilling (50%) – perfecționare și recalificare; asigurări că AI nu le va afecta locurile de muncă (49%). Context BT: dimensiune, investiții în formare, inițiative pe AI Banca Transilvania menționează că are aproape 11.000 de angajați, cu vârsta medie de 39 de ani, și că investește în dezvoltarea profesională și într-o cultură organizațională bazată pe învățare, colaborare, autonomie și reziliență. În 2025, banca indică un nivel record de participare la programele de dezvoltare: peste 680.000 de ore de training cumulate de angajați. Totodată, BT menționează inițiativa „ AIvolution ”, prezentată ca un program care urmărește integrarea responsabilă a inteligenței artificiale în activitatea curentă, prin instrumente și competențe pentru „viitorul muncii”. [...]
Apple își redesenează structura hardware pentru a scurta ciclurile de dezvoltare , într-o reorganizare inițiată de noul Chief Hardware Officer, Johny Srouji , potrivit GSMArena . Miza operațională este accelerarea livrării de produse și reducerea blocajelor interne, pe fondul criticilor privind ritmul lent de dezvoltare din ultimii ani. În noua arhitectură, Srouji preia rolul de Chief Hardware Officer și unește echipele de „hardware engineering” și „hardware technologies”, într-o mișcare care concentrează decizia tehnică și execuția sub aceeași conducere. Reorganizarea vine în contextul în care Apple ar urma să aibă un nou CEO mai târziu în acest an, după ce Tim Cook va fi succedat de John Ternus, în prezent Senior VP of Hardware Engineering (conform publicației). Schimbări de roluri și responsabilități în echipele-cheie Rearanjarea internă începe cu mutări la vârful managementului de produs și inginerie: Kate Bergeron transferă managementul principal al designului de produs către doi dintre adjuncții săi și va coordona fiabilitatea produselor. Bergeron preia atribuțiile lui Tom Marleb; la rândul său, Marleb îl înlocuiește pe John Ternus ca șef al echipei de hardware engineering. Bergeron își păstrează și responsabilitatea pentru dezvoltarea materialelor folosite de Apple. Publicația notează și că mai mulți angajați își văd responsabilitățile extinse, semn că reorganizarea depășește câteva numiri punctuale și urmărește o redistribuire mai amplă a sarcinilor. Integrarea Apple Silicon cu echipele de produs, pentru „viteză” și inovație Direcția centrală a reorganizării este o integrare mai profundă între echipele Apple Silicon (procesoare și platforme) și echipele care dezvoltă produse individuale. Obiectivul declarat este accelerarea dezvoltării și a inovației, prin reducerea fragmentării între „platformă” și „produs” — o problemă tipică în companiile cu portofoliu mare de hardware. Rămâne de văzut dacă noua structură va produce efecte rapide, însă aceeași sursă susține că Apple este presată să acționeze, după o perioadă în care dezvoltarea produselor a fost „dureroasă de lentă”, inclusiv cu proiecte anunțate care nu au ajuns pe piață, precum AirPower. [...]
Samsung a evitat o grevă cu un acord care crește costurile cu forța de muncă , dar a calmat investitorii și a împins acțiunile în sus, potrivit HotNews , care citează Reuters. Înțelegerea include bonusuri speciale ce pot ajunge, în unele cazuri, la circa 416.000 de dolari (aprox. 1,9 milioane lei), în mare parte sub formă de acțiuni. Greva planificată, de 18 zile , a fost suspendată. Era vorba de aproximativ 48.000 de membri ai sindicatului, iar acordul – mediat de guvern – urmează să fie supus votului între 22 și 27 mai, liderul sindical anticipând ratificarea. De ce contează: risc economic și de aprovizionare cu cipuri Miza a depășit rapid nivelul unei dispute de muncă. Samsung reprezintă aproximativ un sfert din exporturile Coreei de Sud, iar o grevă ar fi putut produce pagube economiei și ar fi afectat aprovizionarea globală cu cipuri, conform materialului. Reacția pieței a fost imediată: acțiunile Samsung și indicele de referință KOSPI au urcat cu aproape 8% în tranzacțiile de joi dimineață. Cum arată acordul: bonusuri mari, dar plătite în acțiuni Un analist de la NH Investment & Securities, citat de Reuters, arată că evitarea grevei a adus ușurare investitorilor, însă acordul nu este „în totalitate pozitiv”, deoarece implică o creștere substanțială a costurilor cu forța de muncă. Pe de altă parte, plata bonusurilor de performanță preponderent în acțiuni, nu în numerar, ar putea reduce presiunea financiară imediată asupra companiei. Potrivit sindicatului, înțelegerea prevede, între altele: alocarea a aproximativ 10,5% din profitul operațional pentru bonusuri speciale în divizia de cipuri (memorie și cipuri logice); reducerea unei cereri inițiale a sindicatului, care viza alocarea a 15% din profitul operațional pentru bonusuri; plata bonusurilor în acțiuni ale companiei pe o perioadă de cel puțin 10 ani, condiționată de atingerea unor praguri de profit operațional ale diviziei de cipuri (menționate pentru intervalele 2026–2028 și 2029–2035). Un exemplu din acord, citat de o sursă sindicală anonimă: un angajat din zona cipurilor de memorie cu salariu de bază de 80 de milioane de woni (circa 53.200 de dolari) ar urma să primească un bonus de aproximativ 626 de milioane de woni, adică aproximativ 416.000 de dolari (aprox. 1,9 milioane lei), plătit în mare parte în acțiuni. Ce urmează Acordul intră în etapa de validare internă: votul este programat între 22 și 27 mai. Separat, șeful diviziei de cipuri, Jun Young-hyun , le-a transmis angajaților, într-o scrisoare văzută de Reuters, să „lase în urmă această perioadă de conflict” și să se concentreze pe competitivitatea globală și creșterea pe termen lung. [...]
Mark Zuckerberg le-a transmis angajaților că Meta nu anticipează alte concedieri la nivelul întregii companii în 2026 , într-un memo intern consultat de Reuters , mesaj care încearcă să stabilizeze așteptările după o restructurare amplă și o reașezare a resurselor către inițiative legate de inteligența artificială . Potrivit documentului, mesajul a fost trimis în aceeași zi în care proprietarul Facebook a derulat o restructurare majoră: a concediat 10% din forța de muncă la nivel global și a transferat alți 7.000 de angajați către inițiative noi legate de „fluxuri de lucru” (workflows) pentru AI. În total, concedierile și transferurile anunțate în această săptămână afectează aproximativ 20% din personal, notează Reuters. În memo, Zuckerberg a încercat să delimiteze sfera măsurilor și să recunoască problemele de comunicare internă: „Vreau să fiu clar că nu ne așteptăm la alte concedieri la nivelul întregii companii în acest an. De asemenea, vreau să recunosc că nu am fost atât de clari pe cât ne dorim în comunicare și acesta este un domeniu pe care vreau să mă asigur că îl îmbunătățim.” Totuși, reacțiile interne au indicat o doză de scepticism: angajații au comentat postarea, citând expresiile „la nivelul întregii companii” și „ne așteptăm”, iar unul dintre ei a scris că „uneori lucrurile se întâmplă «neașteptat»”, potrivit aceleiași surse. Un purtător de cuvânt al Meta a refuzat să comenteze actualizarea, mai scrie Reuters. De ce contează: restructurare accelerată și pivotare către AI Schimbările fac parte dintr-o reorganizare mai amplă derulată de Meta în 2026, pe fondul creșterii investițiilor în AI și al obiectivului de a centra „agenți AI” atât în produse, cât și în modul de lucru intern. În acest context, mesajul CEO-ului are rolul de a reduce incertitudinea operațională după un val de măsuri care a atins o cincime din angajați. Reuters precizează că unele transferuri au avut deja loc, iar în alte cazuri angajații au fost notificați miercuri. Context: Reuters relata anterior despre posibile tăieri suplimentare Agenția amintește că relatase anterior că Meta ar fi planificat reduceri suplimentare mai târziu în acest an. Memo-ul actual introduce însă o nuanță importantă: Zuckerberg spune că nu se așteaptă la alte concedieri „la nivelul întregii companii”, formulare care a fost remarcată și de angajați în comentarii. [...]
