Știri
Știri din categoria Companii
Creditorii Damen Mangalia urmează să decidă prețul de pornire și regulile licitației, o alegere care poate muta tranzacția cu circa 100 milioane euro și care influențează direct cât recuperează din datorii și dacă statul poate prelua activele la „valoare de lichidare”, potrivit Digi24.
Vineri, de la ora 10:00, sunt așteptați reprezentanții a 191 de instituții și companii creditoare la sediul lichidatorului judiciar CITR, pentru a aproba raportul privind strategia de valorificare a Șantierului Naval Mangalia și instrucțiunile de desfășurare a licitației. Miza este stabilirea traseului de vânzare: dacă prima licitație pornește la 100% din valoarea de piață sau dacă se ajunge la o rundă ulterioară cu preț de pornire la valoarea de lichidare, conform explicațiilor liderului sindical Laurențiu Gobeajă (Sindicatul Navalistul), citat de News.ro.
Raportul de evaluare consultat de News.ro indică:
Diferența dintre cele două repere este de aproximativ 100 milioane euro, iar această marjă este esențială atât pentru recuperarea creanțelor, cât și pentru scenariile în care statul ar putea interveni.
Față de evaluarea de acum un an (190 milioane euro valoare de piață și 87 milioane euro valoare de lichidare), valorile au fost ajustate după vânzarea unor active care, potrivit sursei, nu influențau direct producția.
În articol este menționat un scenariu în care statul ar putea dori șantierul la preț de lichidare, fără licitație, pentru un posibil joint-venture cu Rheinmetall. În paralel, Rheinmetall și MSC au confirmat, printr-un comunicat comun, interesul de a investi împreună în România și de a moderniza șantierul într-un centru cu dublă utilizare (militară și civilă).
Totodată, este amintită o informație atribuită Profit.ro: Guvernul ar fi aprobat o ordonanță de urgență care permite statului să preia legal active funcționale ale unor companii declarate de interes strategic, aflate în faliment și care pot produce pentru industria de apărare, cu condiția achitării a cel mult prețul din raportul de evaluare pentru lichidare.
Deși pe listă sunt 191 de creditori, în practică ponderea majoră ar aparține grupului Damen, potrivit rapoartelor consultate de News.ro: aproximativ 85% din datorii, dintr-un total de aproape 2 miliarde de lei.
Printre creanțele menționate:
În același timp, indicatorii operaționali descriși în material arată un dezechilibru puternic: la final de martie, șantierul avea 7 milioane lei de încasat, în timp ce datoriile curente erau de 234 milioane lei la final de februarie.
În funcție de votul creditorilor asupra raportului și a regulamentului de licitație, se stabilește mecanismul de vânzare și, implicit, dacă tranzacția se poate ancora la valoarea de piață sau riscă să coboare spre valoarea de lichidare. Decizia are efect direct asupra recuperării creanțelor și asupra fezabilității unei preluări de către stat în condițiile menționate în material.
Recomandate
Rheinmetall își consolidează poziția în contractele SAFE din România , în timp ce investitorii par să privească dincolo de un prim trimestru sub așteptări, pe fondul promisiunilor de accelerare a producției în lunile următoare, potrivit Antena 3 . Acțiunile producătorului german de armament Rheinmetall au urcat cu 2,4% marți dimineață, la ora 08:00 GMT, după publicarea unor rezultate preliminare și a unor perspective mai bune pentru trimestrul al doilea. Antena 3 notează că informațiile despre reacția pieței sunt atribuite Reuters. În primul trimestru, compania a raportat venituri preliminare de 1,94 miliarde de euro (2,27 miliarde de dolari), în creștere cu 7,7%, dar sub estimarea analiștilor de 2,3 miliarde de euro. Rheinmetall a confirmat previziunile de venituri pentru 2026 și a transmis că se așteaptă la o „creștere semnificativă” în trimestrul al doilea. Ce susține așteptările pieței: producție reluată și livrări către armata germană Compania leagă îmbunătățirea anticipată din trimestrul al doilea de două elemente operaționale: începerea producției la scară largă la fabrica din Murcia (Spania), după un incendiu anul trecut; predarea preconizată a camioanelor militare către armata germană. Rheinmetall a mai indicat că portofoliul de comenzi restante a ajuns la aproximativ 73 de miliarde de euro, cu 31% peste nivelul de acum un an. În evaluarea citată de Antena 3, analiștii JP Morgan spun că investitorii sunt „mult mai concentrați pe execuție” decât în perioada 2022–2025, iar publicarea preliminară ar putea îngrijora o parte din piață, deși prognoza pentru un trimestru al doilea mai puternic este considerată credibilă. Compania urmează să publice joi rezultatele complete pentru primul trimestru. Miza pentru România: șase contracte SAFE și componenta de producție locală În plan local, Antena 3 reamintește că șase dintre contractele finanțate în România prin programul SAFE (Security Action for Europe) ar merge către Rheinmetall, compania urmând să încaseze „cea mai mare parte a banilor”, peste 5,6 miliarde de euro. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a indicat că obiectivul nu este doar achiziția de echipamente, ci și revitalizarea industriei naționale, cu un plan care prevede ca aproximativ 50% din producție să fie realizată local, în puncte precum Mangalia, Mediaș, Brașov, Cugir și Sadu. Printre proiectele menționate: preluarea activității Șantierului Naval Mangalia pentru construirea a patru nave (două de patrulare și două pentru scafandri), proiect descris ca fiind de aproape un miliard de euro; contractul pentru 232 de mașini de luptă Lynx (2,6 miliarde euro), cu o parte asamblată la Automecanica Mediaș; sisteme de apărare Skynex și Skyranger, plus muniție (peste 400.000 de bucăți). La nivelul Uniunii Europene, programul SAFE are o valoare totală de 150 de miliarde de euro și vizează întărirea rapidă a capacităților de apărare până în 2030. România are alocate circa 16,6 miliarde de euro, iar pentru prima etapă Guvernul a selectat proiecte de 8,33 miliarde de euro, trimise în Parlament pentru aprobare. [...]
Airbus intră în 2026 sub presiunea lanțului de aprovizionare, după ce livrările au scăzut în primele patru luni , ceea ce complică atingerea țintei anuale de aproximativ 870 de avioane comerciale, potrivit TVR Info , care citează Reuters. În aprilie, Airbus a livrat 67 de aeronave, iar totalul livrărilor din acest an a ajuns la 181, în scădere cu 5,7% față de 192 de avioane în perioada similară din 2025. Publicația notează că, luna trecută, livrările au fost mai mici cu 16% în ritm anual. Ce blochează ritmul livrărilor Compania are dificultăți în îndeplinirea obiectivului anual în principal din două motive operaționale: o penurie semnificativă de motoare Pratt & Whitney ; întârzieri administrative în China, care au afectat livrările în primul trimestru (ulterior, aceste întârzieri ar fi fost rezolvate, iar livrările către clienții din China au continuat). Context competitiv: Boeing a livrat mai mult în T1 În primul trimestru, Boeing a livrat mai multe aeronave decât Airbus, în condițiile în care directorul general al grupului american, Kelly Ortberg, încearcă să stabilizeze compania după mai mulți ani de dificultăți, potrivit informațiilor transmise de Reuters. Cererea rămâne ridicată, dar execuția e cheia Pe partea comercială, Airbus a vândut în primul trimestru 436 de aeronave, respectiv 405 net după ajustarea pentru anulări. În 2025, Airbus a livrat 793 de avioane comerciale, în creștere cu 4% față de anul precedent, însă sub nivelul din 2019. Pentru 2026, compania vizează un record de 870 de livrări, peste precedentul maxim din 2019, când a livrat 863 de aeronave într-un singur an, înainte ca pandemia de Covid-19 să perturbe lanțurile de aprovizionare din industria aerospațială. Airbus a continuat în aprilie livrările către companii aeriene din Golf, în pofida războiului din Orientul Mijlociu: Emirates, Etihad Airways și Air Arabia au primit trei aeronave luna trecută. [...]
Hidroelectrica pregătește suspendarea șefului Consiliului de Supraveghere, pe fondul unui dosar de corupție , iar decizia poate declanșa și o revocare dacă instanța nu dă rapid o hotărâre definitivă, potrivit Adevărul . Miza este una de guvernanță corporativă într-una dintre cele mai mari companii energetice din România, într-un moment în care integritatea conducerii companiilor de stat rămâne sub presiune publică și instituțională. Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) Hidroelectrica este programată pentru 29 mai 2026, iar acționarii urmează să analizeze suplimentarea ordinii de zi cu un act adițional la contractul de mandat al lui Silviu Răzvan Avram, membru și președinte al Consiliului de Supraveghere. Actul adițional propune suspendarea acestuia până la soluționarea definitivă a dosarului penal în care are calitatea de inculpat. Ce prevede mecanismul de suspendare și ce se întâmplă dacă dosarul trenează Măsura este legată de dosarul nr. 6631/2/2025, aflat pe rolul Secției I penale a Curții de Apel București, care vizează acuzații de luare de mită (art. 289 Cod penal), raportat la Legea nr. 78/2000 privind faptele de corupție. În material se menționează că dosarul a fost înregistrat la instanță la 21 octombrie 2024. Documentul supus aprobării introduce și un prag de timp: dacă în termen de 90 de zile de la adoptarea suspendării nu există o hotărâre judecătorească definitivă în dosarele menționate, Ministerul Energiei poate solicita revocarea lui Silviu Răzvan Avram din Consiliul de Supraveghere. Fundamentarea invocată este contractuală: încetarea mandatului ar fi posibilă atunci când un membru al conducerii nu își mai poate îndeplini atribuțiile. Separat, actul adițional include o clauză de „ieșire” rapidă: dacă Avram refuză să semneze actul adițional aprobat de AGA, se poate dispune revocarea imediată, pe baza prevederilor din contractul de mandat privind neîndeplinirea culpabilă și nejustificată a obligațiilor. Dosarele conexe și contextul penal invocat Pe lângă cauza principală, Avram este menționat ca fiind implicat și în alte proceduri judiciare conexe: un dosar privind măsuri și excepții dispuse în camera preliminară (înregistrat la 21 octombrie 2025) și un dosar privind verificarea măsurilor asigurătorii, potrivit Codului de procedură penală. Aceste cauze sunt în analiză la Curtea de Apel București. Direcția Națională Anticorupție (DNA) l-a trimis în judecată în octombrie 2025 pe Silviu Răzvan Avram pentru instigare/complicitate la luare de mită, conform informațiilor din articol. În același context, sunt descrise acuzații dintr-un dosar în care, potrivit rechizitoriului citat, mai multe persoane ar fi beneficiat de „sejururi mascate” drept cursuri de formare profesională, în schimbul unor contracte. Publicația amintește și că Avram a avut o reacție publică succintă la întrebările despre acuzații: „Nu comentez”. De ce contează pentru companie Dincolo de cazul individual, votul din 29 mai 2026 poate produce o schimbare la vârful Consiliului de Supraveghere și poate seta un precedent de reacție rapidă în fața riscurilor de integritate, prin instrumente contractuale (suspendare, apoi revocare condiționată de lipsa unei hotărâri definitive). Decizia finală aparține acționarilor, în AGA. În articol este menționat și un element de context personal: Avram este „fiul nașului de căsătorie” al lui Sorin Grindeanu, iar relația este prezentată în legătură cu informații publicate de G4Media.ro . Ce urmează: AGA din 29 mai 2026 decide dacă aprobă actul adițional și, implicit, suspendarea; ulterior, în funcție de evoluția dosarelor și de termenul de 90 de zile menționat în document, Ministerul Energiei ar putea cere revocarea, dacă nu există o hotărâre definitivă. [...]
Diferențele mari de bonusuri între sediul din Coreea și subsidiarele din China pun presiune pe politica salarială a SK Hynix , după ce la nivel intern au apărut nemulțumiri legate de modul de împărțire a recompenselor, potrivit CNMO . Conform informațiilor prezentate, angajații de la sediul din Coreea de Sud ar fi avut în 2027 un bonus mediu de performanță de 6,1 milioane de yuani (moneda Chinei), în timp ce angajații subsidiarei din China ar fi primit, în medie, un bonus de împărțire a profitului echivalent cu opt luni de salariu de bază. Diferența ar fi determinat angajați din fabricile din China să ceară majorări salariale. Rezultate financiare puternice, pe fondul cererii pentru AI În contextul acestor tensiuni, compania a raportat în rezultatele pentru trimestrul I 2026 venituri de 52.580 miliarde woni (aprox. 35,6 miliarde dolari, adică aproximativ 160 miliarde lei), în creștere cu 198% față de anul anterior. Profitul operațional a fost de 37.610 miliarde woni (aprox. 25,4 miliarde dolari, adică aproximativ 114 miliarde lei), în urcare cu 405%, iar marja brută ar fi ajuns la 79%. Publicația leagă avansul de „explozia” cererii pentru aplicații de inteligență artificială, menționând că SK Hynix are o cotă globală de peste 50% la memoria HBM (memorie cu lățime mare de bandă, folosită în acceleratoare AI). În același timp, ar fi crescut prețurile pentru servere DRAM și NAND cu 60%, respectiv 70% față de trimestrul anterior, iar compania ar fi compensat presiunile din costurile materiilor prime prin optimizarea lanțului de aprovizionare. Cum arată mecanismul de împărțire a profitului și de ce contează Pentru anul fiscal 2025, CNMO indică un profit operațional de 472.000 miliarde woni și un principiu de alocare a 10% din profit către bonusuri. În acest cadru, pentru aproximativ 33.000 de angajați, bonusul mediu ar fi ajuns la 1,4 miliarde woni (aprox. 650.000 yuani), iar suma totală a bonusurilor la 47.000 miliarde woni. Un detaliu cu impact direct asupra relațiilor de muncă este diferența de tratament între regiuni: angajații din Coreea ar putea primi până la echivalentul a 30 de luni de salariu de bază ca bonus de împărțire a profitului, în timp ce în China media ar fi de opt luni. În practică, astfel de discrepanțe pot alimenta cereri de creșteri salariale și pot complica retenția personalului în unitățile unde pachetul total de compensare este perceput ca fiind semnificativ mai mic. Efect de contagiune în industria tech din Coreea Nemulțumirile nu s-ar limita la SK Hynix. Potrivit aceleiași surse, și angajați ai altor companii tehnologice din Coreea ar fi declanșat greve, invocând bonusuri mult sub nivelul celor de la SK Hynix. Printre solicitările menționate se numără eliminarea plafonului pentru bonusuri și includerea a 15% din profitul operațional într-un „fond” de bonusuri. CNMO nu precizează dacă SK Hynix a răspuns oficial acestor cereri sau dacă există un calendar de negocieri; în lipsa acestor detalii, rămâne de urmărit dacă tensiunile se vor traduce în ajustări ale politicii de remunerare sau în acțiuni sindicale mai ample. [...]
Marile companii tech încearcă să-și „cumpere” accesul la cipuri de memorie , iar SK Hynix este asaltată cu propuneri neobișnuite pentru industrie, de la finanțarea unor linii dedicate de producție până la acoperirea costului unor echipamente extrem de scumpe, pe fondul penuriei globale alimentate de boom-ul inteligenței artificiale, potrivit Reuters . Ofertele – descrise de persoane familiarizate cu discuțiile – sunt prezentate ca „fără precedent” în industria globală a cipurilor de memorie și arată cât de severă a devenit lipsa componentelor. Cipurile de memorie sunt esențiale în centrele de date pentru AI, dar și în smartphone-uri și PC-uri, iar producătorii nu reușesc să țină pasul cu cererea. Ce propun clienții și de ce contează Potrivit a șase surse citate de Reuters, clienții SK Hynix au avansat mai multe variante pentru a-și securiza livrările, inclusiv: investiții în linii de producție de memorie dedicate unor clienți; finanțarea achiziției de echipamente, inclusiv mașini de litografie cu ultraviolete extreme (EUV) de la ASML , folosite pentru „imprimarea” circuitelor pe plăci de siliciu și evaluate la sute de milioane de dolari bucata. Miza este operațională și economică: cine își asigură volumele de memorie își reduce riscul de blocaje în extinderea infrastructurii AI, într-un moment în care capacitatea disponibilă este extrem de limitată. De ce SK Hynix ezită: riscul de a rămâne „legată” de un singur cumpărător Deși SK Hynix are lichidități și nu pare constrânsă să accepte finanțare, compania ar fi prudentă în privința angajamentelor financiare din partea clienților. Două dintre surse au spus că astfel de acorduri ar putea: „captura” producătorul în relația cu anumiți cumpărători; împinge compania să accepte prețuri mai mici la cipuri în schimbul unor garanții de venit pe termen mai lung și mai stabil. Unul dintre interlocutori a rezumat situația astfel: „Indiferent de tipul ofertei, capacitatea disponibilă este practic zero acum. Nu există nici măcar o mică parte care să poată fi desemnată pentru un client anume.” O altă sursă a indicat că una dintre propuneri a vizat prima fază a unei fabrici mari pe care SK Hynix o construiește în complexul Yongin din Coreea de Sud, unde accentul ar urma să fie pe memoria DRAM (memorie dinamică cu acces aleator). Contracte pe mai mulți ani și noi mecanisme de preț SK Hynix și rivalii săi principali, Samsung Electronics și Micron, au spus anterior că discută cu clienții contracte de aprovizionare pe mai mulți ani, însă fără detalii. SK Hynix a refuzat să ofere informații despre condițiile contractuale, dar a transmis că „analizează în mod cuprinzător diverse abordări și alternative structurale care diferă de acordurile convenționale pe termen lung”. În paralel, în industrie sunt discutate structuri care ar schimba modul tradițional de negociere, inclusiv: un mecanism de tip „bandă de preț” (un prag minim și unul maxim anual), care ar reduce sau elimina negocierile trimestriale/sezoniere; preplata, cu un avans de 30%–40% din numerar, potrivit unei surse citate de Reuters. Context: investițiile în AI cresc, dar alocarea capacității poate atrage atenția autorităților Reuters notează că nu este clar ce giganți tehnologici au făcut ofertele către SK Hynix, însă marile companii americane – inclusiv Alphabet, Meta și Microsoft – au anunțat recent planuri de creștere a cheltuielilor pentru infrastructura AI. În același timp, o sursă a atras atenția că furnizorii de cipuri sunt precauți în modul în care alocă o capacitate rară, pentru a evita scrutinul de reglementare sau percepția că favorizează anumiți clienți. Pentru piață, semnalul principal este că penuria de memorie și competiția pentru volume nu mai sunt tratate ca un episod scurt de ciclu, ci ca o constrângere care împinge clienții către angajamente financiare și contractuale neobișnuite – cu efecte directe asupra prețurilor și asupra echilibrului de putere dintre producători și marile platforme de AI. [...]
Airbnb avertizează că războiul din Orientul Mijlociu va frâna creșterea din T2 , după ce escaladarea conflictului a dus la anulări și rute aeriene perturbate, potrivit Reuters . Semnalul vine într-un moment în care mai multe companii de turism raportează rezultate peste așteptări pentru T1, dar își temperează perspectivele pe fondul incertitudinii geopolitice. Airbnb și Expedia au raportat venituri din primul trimestru peste estimări, însă prognozele pentru trimestrul curent indică o cerere afectată de anulări și de reconfigurarea rutelor de călătorie. În tranzacțiile după închidere, acțiunile Expedia au scăzut cu 8% după ce compania a estimat rezervări brute (gross bookings) sub așteptările pieței, în timp ce Airbnb a coborât cu aproximativ 1,5%, pe fondul anticipării unei încetiniri a creșterii rezervărilor. De ce contează: impact direct în indicatorii de volum Airbnb estimează că războiul va reduce creșterea din trimestrul al doilea a „nopților și locurilor rezervate” (un indicator care include atât camere, cât și servicii rezervate pe platformă) cu aproximativ 1 punct procentual. Compania a precizat că a observat un nivel ridicat al anulărilor în Europa, Orientul Mijlociu și Africa (EMEA), dar și în Asia-Pacific. Conflictul a afectat și numărul de nopți rezervate în EMEA în primul trimestru și, potrivit companiei, ar urma să rămână un factor negativ până în a doua jumătate a anului. Airbnb se alătură astfel altor jucători din industrie, precum Booking Holdings și Marriott, care au semnalat perturbări generate de război. Context: anulări, spațiu aerian închis și prudență în rândul turiștilor Cererea de călătorii în regiune a scăzut puternic după ce SUA și Israel au atacat Iranul la final de februarie, iar escaladarea a dus la închideri de spațiu aerian în hub-uri turistice majore, inclusiv Dubai, și la suspendarea unor rute de către companii aeriene. Deși unele zboruri au fost reluate și sunt în derulare negocieri de pace, călătorii internaționali rămân precauți, pe fondul riscului de reaprindere a conflictului. Expedia a indicat, la rândul ei, anulări în Europa și Asia și a precizat că Orientul Mijlociu reprezintă circa 2% din afacerea sa. CEO-ul Ariane Gorin a declarat pentru Reuters că anulările s-au redus spre aprilie, dar au avut un impact. Ce compensează șocul: America de Nord și America Latină În pofida frânei pe termen scurt, Airbnb și-a îmbunătățit estimarea de creștere a veniturilor pentru 2026 la „nivel scăzut până la mediu al zecilor procentuale”, de la „cel puțin un nivel scăzut al zecilor procentuale” anterior, mizând pe cerere solidă și pe prețuri mai mari la închirierile de vacanță în America de Nord și America Latină. Reuters notează că analiștii se așteaptă, în medie, la o creștere a veniturilor de 12% în acest an. În SUA — care reprezintă aproximativ 30% din nopțile rezervate pe Airbnb — cererea începe să arate semne de revenire, după o evoluție „în K” care a apăsat segmentele de buget și midscale, în timp ce zona premium și de lux a rămas mai rezistentă. Expedia: prognoză sub consens pentru T2, dar T1 a fost puternic Expedia anticipează pentru T2 rezervări brute de 32,5–33,1 miliarde dolari (aprox. 149–152 miliarde lei), iar valoarea de la mijlocul intervalului este ușor sub estimarea medie a analiștilor, de 33 miliarde dolari (aprox. 152 miliarde lei), conform datelor LSEG citate de Reuters. În T1, rezervările brute ale Expedia au crescut cu aproape 13% față de anul trecut, susținute de cererea pentru călătorii internaționale, iar ritmul de creștere a veniturilor a fost mai rapid în afara SUA decât pe piața internă, potrivit CEO-ului companiei. [...]
