Știri
Știri din categoria Companii
Apple a plătit 2,8 miliarde de euro în tarife vamale impuse de SUA, iar decizia Curții Supreme de a anula o parte esențială a agendei tarifare promovate de Donald Trump ar putea reduce presiunea financiară asupra companiei. Potrivit Știrile PRO TV, care citează Reuters, gigantul american a achitat aproximativ 850 de milioane de euro pe trimestru de la introducerea taxelor, aplicate importurilor de produse și componente fabricate în China, Vietnam, India și alte piețe asiatice.
Hotărârea Curții Supreme, adoptată cu votul de 6–3, a invalidat inclusiv tarifele de 47% aplicate bunurilor fabricate în China. În acest context, Apple ar putea beneficia de costuri de producție mai mici și de o reducere a presiunii de a-și reloca producția în afara Chinei. Investitorii au reacționat imediat, iar acțiunile companiei au crescut cu aproximativ 1%.
În ultimul an, Apple a accelerat diversificarea producției:
Directorul general Tim Cook a declarat anterior că Apple a absorbit costul tarifelor pentru a evita majorări bruște de preț pentru consumatori. Decizia instanței ar putea permite companiei să revină la un model mai simplu, bazat în principal pe producția din China.
Verdictul deschide și perspectiva unor rambursări din partea statului american, estimate la peste 149 de miliarde de euro pentru companiile afectate. Nu este clar dacă Apple va solicita recuperarea sumelor plătite sau va evita un nou conflict politic cu administrația Trump. Președintele american a anticipat „litigii pe mai mulți ani” și nu s-a angajat să returneze banii.
În paralel, tarifele rămân un instrument volatil. La scurt timp după anularea taxelor, Trump a anunțat un nou tarif global de 10%, introdus prin ordin executiv, iar administrația investighează alte practici comerciale care ar putea duce la noi taxe. Pentru Apple, decizia Curții Supreme aduce o gură de oxigen financiară, dar incertitudinea legată de politica comercială americană persistă.
Recomandate
Huawei ar putea evita scumpirea viitoarei game Pura , o decizie care, dacă se confirmă, ar pune presiune pe Apple pe piața din China, într-un moment în care costurile cu componentele și memoria împing mai mulți producători spre majorări de preț, potrivit Huawei Central . Publicația notează că scumpirea componentelor a afectat multe branduri de smartphone-uri, iar Apple, Samsung și Huawei au fost printre jucătorii care au anunțat ajustări de preț. Totuși, pentru seria Pura, situația ar putea fi diferită. Informația vine dintr-un „tipster” (o sursă neoficială din industrie) citat de Huawei Central : susține că Huawei ar putea să nu aplice o creștere de preț pentru viitoarele telefoane Pura. Mai mult, aceeași sursă afirmă că „majoritatea” viitoarelor dispozitive Huawei ar urma să păstreze prețuri similare cu cele ale generației anterioare. De ce contează: presiune pe Apple în China, pe fondul unei posibile scumpiri a iPhone Miza, în interpretarea publicației, este concurența directă cu Apple în China. Apple ar fi indicat deja că va crește prețurile pentru următoarele modele, iar dacă viitoarea serie iPhone 18 și un model pliabil vor debuta cu o majorare „accentuată” față de predecesor, o serie Huawei Pura cu prețuri stabile ar putea câștiga avantaj în competiția de vânzări. Ce se mai discută: și Mate 90 ar putea „sări” peste scumpiri, dar informația e neclară Separat, Huawei Central menționează că și seria Mate 90 este vehiculată în zvonuri ca posibil să evite creșterea de preț, însă tipsterul ar fi neclar pe acest punct. Publicația subliniază că Huawei nu a făcut, deocamdată, nicio comunicare oficială pe subiect, iar detalii suplimentare ar putea apărea în zilele următoare. [...]
Presiunea competitivă a Chinei erodează rapid baza industrială a Germaniei , iar producătorii din „Mittelstand” – companii medii specializate în utilaje și componente – ajung să taie comenzi, să trimită oameni în șomaj tehnic și, în unele cazuri, să mute producția, inclusiv în China, potrivit Economedia , care citează o analiză din Wall Street Journal . Miza depășește o simplă pierdere de piață: este pus sub presiune chiar modelul economic care a susținut prosperitatea Germaniei în ultimele decenii. De ce contează: „Mittelstand” intră în defensivă, inclusiv pe piața internă Segmentul „Mittelstand” (rețeaua de producători de dimensiuni medii, orientați spre export, în special bunuri de capital și intermediare) a prosperat pe baza unui avantaj tradițional: calitate greu de egalat. Acest avantaj se reduce, pe măsură ce China „închide” decalajul de calitate și vine cu prețuri care pot fi chiar la jumătate față de cele ale concurenților europeni. Un semnal de schimbare structurală este că, pentru prima dată în ultimele decenii, Germania importă din China mai multe bunuri de capital avansate decât exportă către această țară. În acest context, companiile germane nu mai pierd doar în China sau pe alte piețe externe, ci sunt presate și acasă. Efecte operaționale: comenzi în scădere, șomaj tehnic și relocări Pe fondul „panicii” descrise în rândul producătorilor, apar concedieri și măsuri de reducere a activității în comunități industriale care nu au mai traversat un declin de generații. Multe firme își trimit angajații în șomaj tehnic, reduc locuri de muncă sau își mută producția. Un exemplu din industrie este Aura , producător de utilaje din sud-vestul Germaniei. Directorul general Patric Burkhart spune că presiunea concurenței chineze a crescut puternic în ultimele șase luni, iar comenzile s-au redus drastic, după intrarea pe piață a unui concurent chinez care a intensificat presiunea pe prețuri. Indicatori: locuri de muncă pierdute și deteriorarea balanței pe bunuri de capital Materialul citează mai multe repere care sugerează o deteriorare accelerată: industria germană pierde peste 10.000 de locuri de muncă în fiecare lună, potrivit unui raport EY publicat în mai; producția industrială a scăzut cu aproximativ 10% între februarie 2022 și începutul anului 2026, iar sectoarele cu consum intensiv de energie au înregistrat un declin de peste 15%; balanța comercială a Germaniei cu China la bunuri de capital a trecut de la un excedent de aproximativ 750 de milioane de euro la un deficit de 500 de milioane de euro între jumătatea lui 2024 și august 2025 (medie mobilă pe 12 luni), potrivit Apollo Global Management; exporturile germane de mașini-unelte către China au scăzut cu aproximativ o treime în primul trimestru față de aceeași perioadă a anului precedent. Ce urmează: presiune pentru măsuri europene mai ferme În analiză apare și un risc de accelerare a declinului dacă Europa nu întărește răspunsul de politică industrială și comercială. Noah Barkin (Rhodium Group) avertizează că, fără măsuri mai ferme de protejare a industriei, „am putea asista la un declin foarte rapid al Mittelstand-ului german”. În paralel, liderii europeni caută instrumente juridice noi pentru a răspunde Chinei, pe fondul creșterii exporturilor chineze: livrările totale de bunuri ale Chinei către Germania au urcat cu 17% în acest an până în mai, iar către Uniunea Europeană cu 16%, potrivit datelor în dolari ale autorităților vamale chineze. Contextul mai larg, potrivit aceleiași analize, este pivotarea Chinei spre industrie pentru a susține creșterea economică după prăbușirea pieței imobiliare, ceea ce a dus la intensificarea vânzărilor externe și la un excedent comercial record de 1.200 de miliarde de dolari anul trecut (aprox. 5.520 de miliarde de lei). [...]
Presiunea concurenței chineze împinge Mittelstand-ul german spre concedieri și relocări , iar efectul începe să se vadă în pierderea accelerată de locuri de muncă și în deteriorarea balanței comerciale la bunuri de capital, potrivit Adevărul . Producătorii chinezi au redus rapid diferența tehnologică și vin cu echipamente comparabile la prețuri semnificativ mai mici, uneori chiar la jumătate față de cele europene, conform The Wall Street Journal, citat de publicație. În acest context, mii de companii germane de dimensiuni medii îngheață investiții, reduc personalul sau își mută producția în afara țării, inclusiv în China. Un șoc pentru „coloana vertebrală” a industriei germane Mittelstand-ul german este alcătuit în principal din firme medii specializate în utilaje industriale, bunuri de capital și produse intermediare orientate la export, multe dintre ele lideri globali pe nișe înguste. Modelul lor de business a fost construit pe calitate și pe avantaj tehnologic, însă presiunea actuală vine tocmai din comprimarea acestui diferențiator. Un semnal relevant este că, pentru prima dată după multe decenii, Germania importă mai multe bunuri de capital avansate din China decât exportă către această piață. În plus, producătorii germani sunt împinși în defensivă nu doar în China și pe alte piețe externe, ci și pe piața internă. Pierderi de locuri de muncă și scădere de producție Consecințele sunt deja cuantificate în datele citate dintr-un raport EY publicat în mai: industria germană pierde peste 10.000 de locuri de muncă în fiecare lună. În paralel, producția industrială a scăzut cu aproximativ 10% între februarie 2022 și începutul anului 2026, iar sectoarele cu consum ridicat de energie au înregistrat un declin de peste 15%. Pe teren, companiile recurg la șomaj tehnic, reduceri de personal sau mutarea liniilor de producție în alte state, inclusiv în China, pe fondul comprimării marjelor și al dispariției comenzilor. Comerțul cu China se întoarce împotriva Germaniei Datele Apollo Global Management, citate în articol, arată că balanța comercială a Germaniei cu China în domeniul bunurilor de capital a trecut de la un excedent de aproximativ 750 de milioane de euro la un deficit de 500 de milioane de euro între mijlocul anului 2024 și august 2025 (medie mobilă pe 12 luni). În același timp, exporturile germane de mașini-unelte către China au scăzut cu aproximativ o treime în primul trimestru al anului, față de perioada similară din anul precedent. De ce poate deveni o problemă de politică industrială în UE Articolul indică și o schimbare de ton în rândul companiilor germane, tradițional favorabile comerțului liber: tot mai multe cer intervenția statului și măsuri de protecție, pe fondul percepției că rivalii chinezi sunt susținuți prin subvenții și facilități. Potrivit Asociației Germane a Producătorilor de Mașini și Echipamente, firmele chineze controlează deja aproximativ o treime din producția mondială din sectorul utilajelor industriale, iar organizația avertizează că, dacă această cotă urcă spre 40%-50%, spațiul de reacție al Europei se îngustează semnificativ. În paralel, liderii europeni caută instrumente juridice pentru a răspunde presiunii competitive, într-un moment în care exporturile Chinei către Germania au crescut cu 17% în primele cinci luni ale anului, iar către UE cu 16%, pe fondul reorientării economiei chineze spre producția industrială și al intensificării exporturilor. [...]
Agroland accelerează pe integrarea „ouă–furaje–retail”, cu volume și prețuri în creștere în T2 2026 , într-un context de cerere ridicată la ouă și cu efecte directe asupra controlului costurilor și eficienței operaționale, potrivit Economedia . În divizia Food, platforma avicolă de la Mihăilești a vândut 27,3 milioane de ouă de consum în trimestrul al doilea din 2026, cu 53% peste nivelul din perioada similară din 2025. Creșterea a fost susținută și de o majorare cu 15% a prețului mediu de vânzare. Furajele cresc puternic, pe fondul extinderii capacității Divizia Agribusiness a raportat o producție de 10.395 de tone în T2 2026, în creștere cu 43% față de T2 2025 și cu 36% față de T1 2026. În primele șase luni din 2026, producția cumulată a ajuns la 18.027 de tone, cu 25% peste S1 2025. Evoluția este susținută de cele două fabrici de furaje ale grupului, din Caransebeș și Ișalnița. Datele din sursă indică și o accelerare a producției medii trimestriale: de la 4.526 de tone în 2024 la 7.215 tone în 2025, respectiv 9.013 tone în S1 2026. Retail: trafic mai mare și bon mediu în urcare La finalul lunii iunie 2026, rețeaua Agroland număra 264 de magazine (218 unități tradiționale și 46 în format MEGA). În T2 2026, magazinele au avut un trafic de 1,5 milioane de clienți, cu 7% mai mult decât în T2 2025, iar valoarea medie a bonului fiscal a urcat la 95 de lei (+4%). La nivel de semestru, rețeaua a atras 2,2 milioane de clienți (+5% față de S1 2025), iar bonul mediu a fost de 90 de lei (+2%). „Vedem o creștere accelerată atât în producția de ouă, cât și în cea de furaje, două segmente care se susțin reciproc și care ne permit să avem un control mai bun asupra costurilor și eficienței operaționale.” Ce urmează: extindere de capacitate și ținte de rețea Grupul își continuă strategia „ Vision 2030 ”, cu investiții care vizează extinderea platformei avicole de la Mihăilești la o capacitate de 900.000 de găini ouătoare până în 2027, dezvoltarea Agribusiness și extinderea rețelei de retail, cu obiectivul de a ajunge la 300 de magazine până la finalul lui 2028. [...]
Poprirea pe conturile ROMATSA riscă să pună presiune pe continuitatea serviciilor de trafic aerian, dacă blocajul se prelungește , iar regia spune că poate funcționa din resurse proprii doar pentru o perioadă „măsurabilă în săptămâni”, potrivit HotNews . ROMATSA, care are monopolul serviciilor de navigație aeriană în România, a ajuns sub poprire după ce Pfizer a apelat la un executor pentru recuperarea unui prejudiciu de 600 de milioane de euro (aprox. 3 miliarde lei), sumă pe care o instanță din Belgia a decis în aprilie că statul român trebuie să o plătească, în urma unui litigiu legat de un contract pentru vaccinuri anti-COVID-19. Ce spune ROMATSA despre funcționarea curentă Regia afirmă că, până acum, activitatea operațională se desfășoară normal și că nu au fost afectate zboruri. Totodată, cheltuielile critice de siguranță și salariile personalului operațional sunt acoperite cu prioritate. În același timp, ROMATSA avertizează că situația „nu este sustenabilă pe termen nedefinit”. Principala sursă de venit o reprezintă tarifele de rută încasate prin Eurocontrol , care ar asigura 85% din veniturile totale, însă „orizontul de funcționare pe baza resurselor proprii este unul limitat, măsurabil în săptămâni, nici măcar luni”, chiar și cu măsuri de conservare a lichidităților deja adoptate. Miza economică: lichiditatea regiei și riscul de blocaj operațional ROMATSA subliniază că datoria care a dus la poprire nu îi aparține, ci „privește statul român”. În acest context, regia spune că a sesizat autoritățile competente și a început, prin avocați belgieni și în calitate de intervenient, procedurile de contestare a măsurii în instanțele din Belgia. „Soluţionarea cu celeritate a situaţiei, la nivelul autorităţilor statului, este esenţială pentru menţinerea neîntreruptă a serviciilor de navigaţie aeriană.” ROMATSA precizează că este a treia oară când se confruntă cu o astfel de situație prin mecanismul de colectare administrat de Eurocontrol, invocând precedentele din litigiul fraților Viorel și Ioan Micula contra statului român (2015 și 2019). Regia spune că a apelat din nou la aceeași casă de avocatură din Belgia, pentru analizarea opțiunilor legale, inclusiv posibilitatea suspendării executării măsurii. Context regional: și Polonia reclamă o situație similară Instituția poloneză omoloagă, PANSA, a anunțat că se află într-o situație comparabilă, în condițiile unui sold restant de 1,3 miliarde de euro (aprox. 6,5 miliarde lei) pe care Varșovia ar trebui să îl achite către Pfizer. [...]
ING deschide 20 de locuri pentru ONG-uri în platforma de donații din Home’Bank , într-o nouă rundă de selecție care mizează pe digitalizarea strângerii de fonduri și pe diversificarea surselor de finanțare ale sectorului neguvernamental, potrivit Banking News . Banca a relansat competiția pentru programul „Donează în Home’Bank” (Donations Hub), prin care clienții persoane fizice pot dona către proiecte cu impact în comunitate. Din 2023 până în prezent, 54 de organizații au fost incluse în platformă, iar prin campaniile derulate au fost mobilizate aproximativ 700.000 de euro (aprox. 3,5 milioane lei), sumă care include și contribuțiile suplimentare ale ING Bank România . Înscrierile sunt deschise în perioada 9–30 iulie 2026, iar organizațiile selectate vor derula campanii de strângere de fonduri în aplicație între decembrie 2026 și decembrie 2027. Programul vizează, explicit, creșterea rezilienței și sustenabilității financiare a ONG-urilor pentru care donațiile individuale sunt o sursă importantă de finanțare. Ce tip de ONG-uri sunt vizate și de ce contează În ediția 2026–2027, ING invită să aplice organizații active în educație, sănătate, mediu, situații de urgență și programe pentru grupuri vulnerabile. Un accent separat este pus pe organizațiile mici, cu bugete anuale sub 500.000 de euro (aprox. 2,5 milioane lei), pentru care accesul la donații recurente și la canale digitale de fundraising este, de regulă, mai limitat. „Donează în Home’Bank este unul dintre instrumentele prin care ne propunem să sprijinim sănătatea financiară a sectorului neguvernamental din România, oferind organizațiilor acces la un canal digital de fundraising și facilitând conectarea acestora cu comunitatea de donatori.” În edițiile recente, ING a suplimentat donațiile atrase prin platformă cu contribuții totale de peste 230.000 de euro (aprox. 1,15 milioane lei), conform informațiilor din comunicatul citat de publicație. Condiții de eligibilitate Pot aplica ONG-urile care îndeplinesc, între altele, următoarele criterii: activează într-unul dintre domeniile eligibile; au minimum doi ani de activitate; au implementat cel puțin două proiecte cu rezultate demonstrate; pot demonstra transparență financiară; au colaborări relevante și o bună reputație; sunt aliniate principiilor de incluziune și respect promovate de ING. Organizațiile pot înscrie și proiecte deja în implementare, cu o vechime de minimum un an și impact demonstrabil. Calendarul selecției și pașii următori Procesul este structurat pe etape, inclusiv un vot intern al angajaților ING: 9–30 iulie 2026 – înscrierea organizațiilor; 31 iulie–7 august 2026 – evaluarea și selecția semifinaliștilor; 12–21 august 2026 – votul angajaților ING pentru selectarea finaliștilor; 25 august 2026 – anunțarea organizațiilor selectate; 26 august–30 noiembrie 2026 – verificare și onboarding; decembrie 2026 – lansarea campaniilor în Home’Bank. Înscrierea se face printr-un formular disponibil pe site-ul ING, transmis la adresa [email protected] până la 30 iulie 2026, ora 18:00, iar proiectele sunt evaluate în funcție de impact, relevanță, potențial și sustenabilitate. [...]
