Știri
Știri din categoria Companii
Apple a plătit 2,8 miliarde de euro în tarife vamale impuse de SUA, iar decizia Curții Supreme de a anula o parte esențială a agendei tarifare promovate de Donald Trump ar putea reduce presiunea financiară asupra companiei. Potrivit Știrile PRO TV, care citează Reuters, gigantul american a achitat aproximativ 850 de milioane de euro pe trimestru de la introducerea taxelor, aplicate importurilor de produse și componente fabricate în China, Vietnam, India și alte piețe asiatice.
Hotărârea Curții Supreme, adoptată cu votul de 6–3, a invalidat inclusiv tarifele de 47% aplicate bunurilor fabricate în China. În acest context, Apple ar putea beneficia de costuri de producție mai mici și de o reducere a presiunii de a-și reloca producția în afara Chinei. Investitorii au reacționat imediat, iar acțiunile companiei au crescut cu aproximativ 1%.
În ultimul an, Apple a accelerat diversificarea producției:
Directorul general Tim Cook a declarat anterior că Apple a absorbit costul tarifelor pentru a evita majorări bruște de preț pentru consumatori. Decizia instanței ar putea permite companiei să revină la un model mai simplu, bazat în principal pe producția din China.
Verdictul deschide și perspectiva unor rambursări din partea statului american, estimate la peste 149 de miliarde de euro pentru companiile afectate. Nu este clar dacă Apple va solicita recuperarea sumelor plătite sau va evita un nou conflict politic cu administrația Trump. Președintele american a anticipat „litigii pe mai mulți ani” și nu s-a angajat să returneze banii.
În paralel, tarifele rămân un instrument volatil. La scurt timp după anularea taxelor, Trump a anunțat un nou tarif global de 10%, introdus prin ordin executiv, iar administrația investighează alte practici comerciale care ar putea duce la noi taxe. Pentru Apple, decizia Curții Supreme aduce o gură de oxigen financiară, dar incertitudinea legată de politica comercială americană persistă.
Recomandate
Apple analizează parteneriate cu producători chinezi de memorii pentru a-și diversifica aprovizionarea cu DRAM și NAND , pe fondul negocierilor dificile și al volatilității prețurilor, potrivit TechRadar . Compania ar lua în calcul colaborări cu Yangtze Memory Technologies (YMTC) și Changxin Storage (CXMT). În prezent, aproximativ 60% din memoria DRAM utilizată de Apple provine de la Samsung Electronics, restul fiind furnizat de SK Hynix și Micron. Pe segmentul NAND, Samsung, SK Hynix și Kioxia domină livrările . Discuțiile trimestriale privind prețurile, uneori marcate de dublări de costuri într-un singur trimestru, pun presiune pe marjele companiei și pe planificarea producției. În acest context, extinderea capacităților de producție din China oferă Apple o posibilă pârghie de negociere. CXMT se pregătește pentru producția în masă a cipurilor HBM3, iar diferența tehnologică față de marii jucători s-a redus mai ales pe zona NAND. O sursă suplimentară de memorii ar putea asigura volume stabile și o mai bună predictibilitate a costurilor pentru iPhone și Mac. Totuși, o eventuală colaborare implică riscuri operaționale și geopolitice. YMTC și CXMT au figurat temporar pe listele de restricții ale autorităților americane, ceea ce ridică probleme legate de reglementări și controale la export. În plus, Apple trebuie să garanteze compatibilitatea noilor componente cu designul existent al produselor, pentru a evita întreruperi în fabricație sau probleme de calitate. Interesul pentru furnizori chinezi apare într-o perioadă de ofertă limitată și creștere a prețurilor la memorii în prima parte a anului 2026. Apple ar urma să cântărească atent avantajele diversificării lanțului de aprovizionare în raport cu stabilitatea parteneriatelor actuale, într-un moment în care costul și disponibilitatea DRAM și NAND influențează direct competitivitatea produselor sale. Apple caută furnizori chinezi de memorii - Negocieri tensionate cu actualii parteneri Apple vrea să reducă dependența de Samsung și Micron - YMTC și CXMT intră în calcule Volatilitatea prețurilor la DRAM și NAND împinge Apple spre China - Strategie de diversificare Memoriile pentru iPhone și Mac, sub presiune - Apple analizează noi parteneriate Apple negociază dur piața de memorii - Opțiuni chineze pentru stabilizarea costurilor Apple, memorii DRAM, NAND, YMTC, CXMT, Samsung Electronics, lanț de aprovizionare [...]
Apple a încheiat un acord pentru difuzarea curselor Formula 1 în direct în cinematografe IMAX , extinzând astfel parteneriatul din jurul competiției auto și aducând transmisiunile sportive pe marele ecran, potrivit Engadget . Inițiativa marchează o premieră pentru companie, care mizează pe experiențe imersive pentru a atrage publicul în sălile de cinema. Prin acest acord, anumite curse de Formula 1 vor fi proiectate live în rețeaua IMAX, oferind spectatorilor imagine la rezoluție ridicată și sunet adaptat formatului cinematografic. Mișcarea vine în contextul investițiilor Apple în conținut sportiv și divertisment, după ce compania a intrat puternic pe segmentul transmisiunilor prin platforma sa video. Detaliile privind numărul curselor incluse, piețele vizate și prețul biletelor nu au fost anunțate deocamdată. Totuși, parteneriatul indică o strategie mai amplă de valorificare a popularității în creștere a Formulei 1, în special pe piața nord-americană. Pentru IMAX , acordul reprezintă o oportunitate de a diversifica oferta dincolo de filmele de lungmetraj, prin evenimente live cu potențial de audiență ridicat. Pentru Apple, este încă un pas în consolidarea prezenței în zona sportului transmis în direct, unde concurența între platforme este în creștere. [...]
Piața globală de conținut pentru jocuri video a urcat la 195,6 miliarde de dolari în 2025 , în creștere cu 5,3%, însă finanțarea privată s-a prăbușit cu încă 55%, iar restructurările continuă să marcheze industria. Datele provin din raportul „ State of Video Gaming 2026 ”, publicat de Matthew Ball, directorul general al Epyllion, citat de GamesIndustry.biz . Deși 2025 a adus al treilea an consecutiv de creștere și un nou maxim istoric al veniturilor, investițiile au rămas la niveluri scăzute. În ultimul trimestru al anului au fost încheiate 40 de tranzacții, cu mai puțin de 100 de milioane de dolari în faza pre-seed și peste 200 de milioane de dolari în finanțări timpurii. Restructurările au continuat, chiar dacă într-un ritm mai lent: 9.200 de angajați au fost concediați în 2025, cu 40% mai puțin decât în 2024; aproape 44.000 de locuri de muncă au fost pierdute în ultimii patru ani; aproape jumătate dintre concedieri au avut loc în California. Un trend tot mai pronunțat este externalizarea. În 2025, 35,5% din investițiile dezvoltatorilor în conținut au fost direcționate către parteneri externi, față de 30,6% în 2017. În domenii precum animația, audio sau designul de mediu, între 60% și 95% din muncă este realizată de echipe externe. Exemple precum Hollow Knight: Silksong sau Palworld ilustrează această dependență crescută de colaboratori externi. Pe partea de consum, cheltuielile pentru console au ajuns la 41,6 miliarde de dolari, însă vânzările de jocuri și tranzacțiile directe au scăzut cu aproape 11% față de anul precedent. Creșterea a fost susținută în principal de servicii de abonament precum PlayStation Plus, Xbox Game Pass și Nintendo Switch Online. Pe PC, cheltuielile globale au crescut la 40,7 miliarde de dolari, cu 30% peste nivelul din 2020. China reprezintă 20% din cheltuielile globale ale jucătorilor, iar editorii chinezi au captat aproximativ jumătate din creșterea globală din 2019. În același timp, Roblox a devenit principalul motor al pieței în 2025, generând 67% din creșterea netă și depășind ca utilizatori activi zilnici PlayStation, Switch sau Xbox. Platforma a atins peste 10 miliarde de ore lunare de utilizare, mai mult decât Steam, PlayStation și Fortnite la un loc. Pentru 2026, raportul indică drept motoare principale de creștere piețele non-tradiționale, publicitatea, canalele directe către consumator și plățile alternative, dezvoltarea externă și expansiunea Roblox. [...]
Digi Communications a anunțat că vrea să emită până la 200 de milioane de acțiuni gratuite pentru acționarii existenți, printr-o conversie a profiturilor și rezervelor în capital social. Propunerea urmează să fie supusă votului în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor, programată pe 20 martie 2026. Potrivit companiei, acționarii ar putea primi până la două acțiuni noi pentru fiecare acțiune existentă (atât Clasa A, cât și Clasa B). În total, ar putea fi emise aproximativ 193,7 milioane de acțiuni de Clasa A și 106,3 milioane de Clasa B. Operațiunea ar ridica numărul total de acțiuni de la 100 de milioane la maximum 300 de milioane. Valoarea nominală a conversiei se ridică la 13 milioane de euro (aproximativ 64,6 milioane lei). Serghei Bulgac, CEO al Digi Communications, a declarat: „Considerăm această propunere o modalitate de a le mulțumi acționarilor noștri pentru încrederea și angajamentul lor pe termen lung față de Digi. Prin distribuirea de acțiuni gratuite, ne propunem să susținem în continuare lichiditatea și să îmbunătățim accesibilitatea acțiunilor DIGI pe Bursa de Valori București.” Distribuirea de acțiuni gratuite nu afectează proporționalitatea participațiilor: structura acționariatului rămâne neschimbată. Acțiunile vor fi alocate automat prin Depozitarul Central, în funcție de data de referință care urmează să fie stabilită. Calendarul detaliat al operațiunii va fi anunțat de Consiliul de Administrație, iar implementarea este estimată să se încheie până la 30 iunie 2026. [...]
Romgaz consideră Azomureș un activ în dificultate, iar investițiile necesare ar putea depăși prețul de achiziție , potrivit declarațiilor directorului general Răzvan Popescu. Conform Bursa , șeful companiei a explicat că eventualul preluări a combinatului implică nu doar costul cumpărării, ci și un amplu program de modernizare pe termen lung. Popescu a descris Azomureș drept un „activ în dificultate”, invocând pierderile din ultimii ani și contextul nefavorabil al pieței europene a îngrășămintelor. În Europa, costul gazului natural reprezintă aproximativ 70% din prețul final al îngrășămintelor, iar producătorii locali concurează cu importuri din Orientul Mijlociu, Statele Unite sau China, unde gazul este de până la cinci ori mai ieftin. La aceste presiuni se adaugă: costurile certificatelor de emisii CO2; obligațiile din cadrul Net Zero Industry Act; necesitatea retehnologizării instalațiilor de amoniac; investiții în captarea și injectarea carbonului; costuri mai ridicate cu forța de muncă. Directorul Romgaz a subliniat și diferența majoră de vechime între combinatele europene, cu o medie de aproximativ 40 de ani, și cele din Orientul Mijlociu, unde activele au în medie doi-trei ani, ceea ce afectează competitivitatea. În opinia sa, investițiile necesare pentru a aduce Azomureș la standardele tehnologice și de mediu impuse la nivel european ar fi „incomparabil mai mari” decât prețul de achiziție. Totuși, Popescu a precizat că o eventuală tranzacție ar fi analizată strict din perspectivă economică, în funcție de preț și de oportunitatea de a valorifica gazul pe lanțul chimic, și nu ar avea o motivație politică. Decizia finală va depinde de calculul dintre profitul obținut din vânzarea gazului pe piața liberă și valoarea adăugată generată prin procesarea acestuia în produse chimice, într-un sector aflat sub presiunea competiției globale și a reglementărilor climatice europene. [...]
Phil Spencer se retrage din funcția de CEO al Microsoft Gaming, iar Asha Sharma îi preia conducerea , a anunțat directorul general Satya Nadella, potrivit Engadget . În același timp, Sarah Bond , președinta Xbox și considerată posibil succesor al lui Spencer, părăsește compania. Asha Sharma, care a condus divizia CoreAI a Microsoft și a ocupat anterior poziții de conducere la Instacart și Meta, va deveni vicepreședinte executiv și CEO al Microsoft Gaming, raportând direct lui Nadella. Matt Booty, actualul șef al Xbox Game Studios, este promovat în funcția de director de conținut și va raporta noii conduceri. Phil Spencer a activat la Microsoft din 1988 și a fost una dintre figurile centrale ale brandului Xbox din 2001. A preluat conducerea diviziei de gaming în 2013, a devenit vicepreședinte executiv în 2017 și CEO al Microsoft Gaming în 2022. Mandatul său este asociat în special cu lansarea serviciului Game Pass și cu valul de achiziții realizate între 2018 și 2022, inclusiv cumpărarea Activision Blizzard King pentru 68,7 miliarde de dolari. Schimbarea vine într-un moment dificil pentru divizia de jocuri a Microsoft. În actuala generație de console, compania a întâmpinat dificultăți în competiția cu Sony și Nintendo, a trecut prin concedieri ample în 2025 și a majorat prețurile pentru console și pentru abonamentul Game Pass Ultimate. Veniturile au continuat să scadă pe parcursul anului trecut. Într-un mesaj intern, Sharma a transmis că își propune să continue dezvoltarea de jocuri importante, să reconsolideze relația cu fanii Xbox și să exploreze noi modele de afaceri și modalități de joc. Rămâne de văzut dacă noua conducere va reuși să redreseze performanța diviziei într-un sector tot mai competitiv. [...]
