Știri
Știri din categoria Externe
Comisia Europeană cere SUA să respecte acordul comercial UE-SUA semnat în 2025, după ce administrația Donald Trump a anunțat noi tarife generale, în pofida deciziei Curții Supreme a SUA de a anula taxele globale impuse anterior. Informația este relatată de Economedia.ro, care citează Mediafax și Reuters.
Executivul european solicită Washingtonului „claritate deplină” privind pașii următori, avertizând că actuala situație afectează stabilitatea relațiilor comerciale transatlantice. „O înțelegere este o înțelegere”, transmite Comisia, subliniind că produsele din Uniunea Europeană trebuie să beneficieze în continuare de tratamentul tarifar stabilit, fără depășirea plafonului convenit anul trecut.
Cronologia evenimentelor arată o escaladare rapidă:
Reacția Bruxellesului vine în contextul în care acordul comercial UE-SUA, negociat în 2025, stabilise un plafon clar pentru taxele aplicate produselor europene. Comisia avertizează că noile măsuri riscă să submineze echilibrul negociat și să creeze incertitudine pentru exportatori și investitori.
Relația comercială dintre Uniunea Europeană și Statele Unite este una dintre cele mai mari la nivel global, iar orice modificare a regimului tarifar are impact direct asupra:
Comisia Europeană transmite că așteaptă explicații oficiale și respectarea angajamentelor asumate. În lipsa unei clarificări rapide, disputa riscă să readucă tensiuni comerciale între cele două blocuri economice, într-un moment deja marcat de volatilitate globală.
Recomandate
Parlamentul European a blocat temporar ratificarea acordului comercial UE–SUA , după ce noile tarife anunțate de președintele Donald Trump au generat îngrijorări că Washingtonul încalcă înțelegerea transatlantică semnată vara trecută. Potrivit POLITICO , decizia a fost luată luni de principalii eurodeputați din Comisia pentru Comerț Internațional, în contextul unei escaladări a tensiunilor comerciale. Suspendarea procedurii vine după ce Curtea Supremă a SUA a anulat tarifele pe care se baza acordul încheiat anul trecut la Turnberry, în Scoția. Ulterior, Donald Trump a anunțat impunerea unei taxe vamale globale de 15% printr-o nouă bază legală, măsură care, în opinia Bruxellesului, ar putea încălca prevederile acordului și ale declarației comune ulterioare, ce stabilea un plafon „all-inclusive” de maximum 15% pentru majoritatea bunurilor. Președintele Comisiei pentru Comerț Internațional din Parlamentul European, Bernd Lange, a confirmat amânarea votului, afirmând că „business as usual nu este o opțiune”. Eurodeputați din mai multe grupuri politice au susținut înghețarea procedurii până la clarificarea situației. Conform Euronews România , reprezentanți ai Verzilor, ai grupului Renew și ai Partidului Popular European au susținut suspendarea temporară a implementării acordului, invocând incertitudinea juridică și politică generată de noile tarife. Puncte sensibile ale acordului Acordul comercial includea mai multe garanții negociate intens: un mecanism de revizuire la șase luni pentru reducerea tarifelor la produsele ce conțin oțel; posibilitatea revocării acordului în cazul unor amenințări la adresa integrității teritoriale a UE; eliminarea unor taxe vamale pentru bunurile industriale americane. Bruxellesul consideră că aplicarea noilor tarife peste nivelul convenit ar reprezenta o încălcare directă a înțelegerii. Următorii pași Comisia Europeană, care negociază acordurile comerciale în numele celor 27 de state membre, a cerut clarificări din partea administrației americane. Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a declarat că respectarea integrală a acordului este „esențială”. Pentru ca acordul să intre în vigoare pe deplin, Parlamentul European trebuie să adopte o poziție oficială, urmată de negocieri finale cu Comisia și Consiliul UE. Până atunci, procesul rămâne blocat. Decizia reflectă o deteriorare a climatului transatlantic și ar putea avea consecințe asupra relațiilor comerciale dintre cele două economii, într-un moment în care stabilitatea acordurilor internaționale este pusă sub presiune. [...]
Christine Lagarde avertizează că noile taxe vamale anunțate de Donald Trump pot destabiliza relația comercială UE–SUA , după ce Washingtonul a ridicat la 15% nivelul unei taxe vamale aplicate comerțului internațional. Conform TVR Info , președinta Băncii Centrale Europene a spus la CBS că este „extrem de important” să existe claritate privind regulile viitoare ale comerțului, comparând situația cu nevoia de a ști „regulile de circulație” înainte să pornești la drum. Lagarde a atras atenția că aceste măsuri riscă să „perturbe echilibrul” negociat anterior între Uniunea Europeană și Statele Unite, inclusiv înțelegerile care prevedeau excluderi și excepții. În opinia sa, dacă se schimbă din nou regulile după ce firmele au continuat să facă schimburi comerciale în baza acordurilor precedente, apar inevitabil perturbări în mediul de afaceri și noi turbulențe economice. Pe fondul acestor anunțuri, oficialii UE urmează să se reunească luni într-o întâlnire de urgență pentru a analiza răspunsul la noile taxe. Eurodeputatul german Bernd Lange a anunțat, într-o postare, că va cere suspendarea lucrărilor legislative până când există o evaluare juridică și angajamente clare din partea SUA. În același context, Lagarde a subliniat că și consumatorii americani au resimțit „povara” taxelor vamale. Întrebată despre speculațiile privind o posibilă plecare înainte de finalul mandatului, ea a spus că „scenariul de bază” rămâne ducerea mandatului până la termen, în octombrie 2027. Potrivit sursei, majorarea la 15% a venit după ce Curtea Supremă a SUA a decis că anumite „taxe reciproce” decretate în 2025 sunt ilegale. Ulterior, Trump a semnat un ordin executiv care fixa nivelul la 10% pentru comerțul internațional al SUA, dar a revenit a doua zi și a urcat taxa la 15%. [...]
Încrederea polonezilor în garanțiile de securitate oferite de SUA a scăzut la doar 15% , potrivit ministrului de Externe Radosław Sikorski , care avertizează că Europa trebuie să compenseze eventualul recul al implicării americane. Într-un interviu acordat revistei DER SPIEGEL , oficialul polonez a declarat că , deși percepția generală asupra SUA rămâne favorabilă, încrederea în angajamentele de securitate ale Washingtonului s-a diminuat drastic. Declarația vine pe fondul tensiunilor dintre Europa și administrația Donald Trump, într-un moment în care Polonia era considerată unul dintre cei mai pro-americani aliați din Uniunea Europeană. Sondaje care indică o schimbare majoră Datele recente confirmă tendința: Un sondaj SW Research pentru Rzeczpospolita arată că 53,2% dintre polonezi nu mai consideră SUA un aliat sigur, față de 29,9% care au opinia contrară. Pew Research (iunie 2025) indica o scădere a încrederii în președintele SUA de la 75% la 35%, una dintre cele mai abrupte din Europa. Alte cercetări, citate de Notes from Poland , arată că peste jumătate dintre respondenți nu îl mai consideră pe Trump garant al securității Poloniei. Motivele declinului Analiștii leagă scăderea încrederii de pozițiile administrației Trump față de NATO și de aliații europeni, inclusiv criticile privind contribuțiile militare și tarifele comerciale impuse unor state europene. În acest context, premierul Donald Tusk a respins participarea Poloniei la inițiativa „Board of Peace”, subliniind că Varșovia este un aliat loial, dar nu „vasal” . Analistul Jakub Graca consideră că aceste poziții subminează ordinea internațională favorabilă unui stat de dimensiuni medii precum Polonia. Polarizare internă Opiniile diferă semnificativ în funcție de opțiunile politice. Susținătorii partidului conservator PiS sunt mai favorabili lui Trump, în timp ce electoratul guvernului liberal condus de Tusk manifestă un nivel scăzut de încredere. De asemenea, bărbații și tinerii sub 25 de ani tind să aibă o percepție mai pozitivă asupra SUA. Implicații strategice Sikorski a subliniat necesitatea consolidării cooperării europene, inclusiv a relației cu Germania, într-un context în care Franța și Germania nu sunt percepute ca suficiente pentru a conduce singure securitatea continentală. Polonia rămâne ancorată în NATO, dar semnalele din opinia publică indică o reorientare graduală spre o mai mare autonomie strategică europeană. [...]
Administrația Trump analizează atât un compromis nuclear cu Iranul, cât și opțiuni militare extreme , inclusiv scenarii care ar viza direct liderul suprem Ali Khamenei , potrivit unei relatări publicate de Axios . Un oficial american de rang înalt a declarat că Washingtonul ar putea lua în considerare o propunere ce ar permite Iranului o îmbogățire „simbolică” a uraniului, cu condiția să nu existe nicio posibilitate de obținere a armei nucleare. Totuși, poziția publică a președintelui Donald Trump rămâne fermă în favoarea „îmbogățirii zero” pe teritoriul iranian. Presiune diplomatică și militară Surse apropiate discuțiilor susțin că Pentagonul i-a prezentat lui Trump mai multe opțiuni, inclusiv un scenariu care ar presupune eliminarea ayatollahului Ali Khamenei, a fiului său Mojtaba și a altor lideri religioși. O a doua sursă a confirmat că un astfel de plan a fost discutat în urmă cu câteva săptămâni. Un consilier de rang înalt a precizat că președintele nu a luat încă o decizie privind un atac, dar „își păstrează opțiunile deschise”. Casa Albă a transmis, prin purtătoarea de cuvânt Anna Kelly, că doar Trump știe ce măsuri ar putea adopta. Fereastra negocierilor Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a anunțat că Teheranul va prezenta în următoarele zile o propunere detaliată privind programul nuclear, în urma discuțiilor purtate la Geneva cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Potrivit oficialului american citat, oferta trebuie să răspundă tuturor preocupărilor Washingtonului pentru a evita o escaladare militară. Pozițiile par în continuare dificil de conciliat. Liderul suprem Ali Khamenei a afirmat că Iranul nu va renunța la dreptul său de a îmbogăți uraniu în scopuri civile . În prezent, Teheranul nu desfășoară activități de îmbogățire, după ce majoritatea centrifugelor au fost distruse în urma unor lovituri aeriene anul trecut, iar SUA și Israelul au avertizat că vor reacționa dacă programul va fi reluat. Mediatorii din Oman și Qatar ar fi transmis ambelor părți că un eventual acord trebuie să permită fiecărei tabere să revendice un succes politic și să fie acceptabil pentru statele din Golf și pentru Israel. În acest context, administrația Trump se află între presiunea de a obține un acord care să poată fi susținut intern și riscul unei confruntări militare directe, într-un moment în care tensiunile din regiune rămân ridicate. [...]
SUA retrag personalul neesențial de la ambasada din Beirut , pe fondul îngrijorărilor tot mai mari privind riscul unui conflict militar cu Iranul. Potrivit Mediafax , Departamentul de Stat a decis luni reducerea temporară a prezenței la „personalul esențial”, menținând însă ambasada operațională. Un oficial de rang înalt din Departamentul de Stat a declarat că măsura a fost luată după o evaluare a mediului de securitate și are ca scop protejarea angajaților, fără a afecta capacitatea misiunii diplomatice de a funcționa și de a acorda asistență cetățenilor americani. În articol se precizează că declarația a fost făcută pentru Reuters, sub protecția anonimatului. Surse citate de Mediafax vorbesc despre plecarea a zeci de persoane: o sursă de la ambasadă a indicat evacuarea a 50 de oameni, iar un oficial de la aeroportul din Beirut a spus că 32 de angajați ai ambasadei, împreună cu membri ai familiilor lor, au părăsit Libanul luni. Decizia vine în condițiile în care armata americană își consolidează prezența în Orientul Mijlociu, inclusiv prin trimiterea a două portavioane. În același timp, președintele Donald Trump a avertizat că „se vor întâmpla lucruri foarte rele” dacă nu se ajunge la un acord privind programul nuclear al Teheranului, o dispută veche între cele două state. Evacuarea parțială din Beirut este prezentată ca o măsură de precauție, în contextul escaladării tensiunilor regionale și al riscului de incident militar care ar putea afecta securitatea personalului diplomatic. [...]
Moartea liderului cartelului Jalisco New Generation, Nemesio Rubén Oseguera Cervantes, cunoscut drept „El Mencho”, a declanșat un val de violențe în mai multe state mexicane , cu incendieri de vehicule, blocaje rutiere și suspendarea zborurilor comerciale. Potrivit Euronews România , liderul CJNG a fost ucis într-o operațiune a forțelor speciale mexicane în statul Jalisco. Operațiunea, desfășurată în orașul Tapalpa, s-a soldat cu moartea lui El Mencho și a cel puțin șase presupuşi membri ai cartelului. Alte două persoane suspectate de apartenență la CJNG au fost arestate, autoritățile anunțând confiscarea unor arme de calibru greu, inclusiv lansatoare capabile să doboare aeronave. Trei membri ai forțelor mexicane au fost răniți. Val de violențe în opt state Imediat după anunțul privind moartea liderului CJNG, au fost raportate blocaje rutiere formate din mașini și autobuze incendiate în cel puțin opt state: Jalisco, Guanajuato, Nayarit, Michoacán, Colima, Guerrero, Tamaulipas și Zacatecas. În Guadalajara, capitala statului Jalisco și unul dintre orașele gazdă ale Cupei Mondiale din 2026, transportul public a fost suspendat, iar populația a fost îndemnată să rămână în locuințe. În Puerto Vallarta, destinație turistică majoră, mai multe companii aeriene americane și canadiene au anulat zeci de zboruri din cauza riscurilor de securitate. Departamentul de Stat al SUA a emis o alertă prin care le recomandă cetățenilor americani aflați în anumite regiuni din Mexic să „caute adăpost și să rămână în hoteluri sau reședințe”. Casa Albă a salutat operațiunea, subliniind rolul CJNG în traficul de fentanil și alte droguri către SUA. Oficialii americani au confirmat că au furnizat informații de intelligence autorităților mexicane. Înainte de moartea sa, pentru capturarea lui El Mencho era oferită o recompensă de 15 milioane de dolari. Autoritățile cer calm Guvernatorul statului Jalisco, Pablo Lemus Navarro, a cerut celor aproximativ 8 milioane de locuitori să evite deplasările. Președintele Mexicului, Claudia Sheinbaum, a declarat că există coordonare între autoritățile federale și cele statale și că majoritatea activităților economice continuă. CJNG a devenit în ultimii ani una dintre cele mai puternice organizații criminale din Mexic, fiind implicată în trafic internațional de droguri și în numeroase episoade de violență extremă. [...]
