Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a anunțat majorarea taxei vamale globale de la 10% la 15%, imediat după ce Curtea Supremă i-a anulat programul anterior de tarife, potrivit Reuters. Noua cotă reprezintă nivelul maxim permis de legea invocată de administrația americană.
Decizia vine la mai puțin de 24 de ore după ce președintele SUA anunțase o taxă generală de 10% pentru importurile din toate țările, în urma unei hotărâri a Curții Supreme care a stabilit că Trump a depășit limitele legale atunci când a impus tarife mai ridicate în baza unei legi privind urgențele economice.
Noua măsură se bazează pe așa-numita Secțiune 122, o prevedere rar folosită, care permite impunerea unor tarife de până la 15% pentru o perioadă de maximum 150 de zile. Pentru prelungirea lor este necesară aprobarea Congresului. Experții în comerț sunt sceptici că legislativul, chiar cu majoritate republicană, va susține extinderea măsurii, pe fondul nemulțumirilor publice legate de creșterea prețurilor.
Trump a transmis că va folosi intervalul de 150 de zile pentru a identifica alte instrumente legale prin care să continue politica tarifară, inclusiv prin invocarea unor legi ce permit impunerea de taxe pe motive de securitate națională sau practici comerciale incorecte.
Unele produse, precum mineralele critice, metalele și energia, sunt exceptate de la noile tarife, potrivit Casei Albe. În paralel, oficiali americani au precizat că acordurile comerciale deja negociate, cu tarife de 19% pentru state precum Malaezia sau Cambodgia, rămân în vigoare.
Hotărârea Curții Supreme, redactată de președintele instanței, John Roberts, a fost susținută atât de judecători conservatori, cât și liberali. Trump a criticat dur decizia, însă a promis continuarea „războiului comercial”.
Pe fondul apropiatelor alegeri de la jumătatea mandatului, sondajele Reuters/Ipsos indică o scădere a aprobării pentru modul în care președintele gestionează economia, doar 34% dintre respondenți declarându-se mulțumiți.
Recomandate
Donald Trump condiționează beneficiile financiare pentru Iran de eliminarea uraniului puternic îmbogățit , indicând că materialul ar putea fi fie transportat în SUA pentru distrugere, fie distrus în Iran sau într-o altă locație acceptabilă, potrivit Mediafax . Într-o postare pe platforma Truth Social , Trump a descris trei variante pentru „uraniul îmbogățit (praful nuclear!)”: predarea imediată către Statele Unite „pentru a fi adus acasă și distrus”, distrugerea „la fața locului” în Iran, sau distrugerea într-o altă locație acceptabilă. El a adăugat că procesul ar urma să se desfășoare cu „ Comisia pentru Energie Atomică sau echivalentul acesteia” ca martor. Miza: accesul Iranului la bani, legat de „eliminarea” stocurilor În același context, articolul notează că oficiali americani au început să folosească formula „Fără praf, fără dolari”, o referire la rezervele de aproape 450 kg de uraniu puternic îmbogățit. Mesajul, potrivit informațiilor citate, este că aceste rezerve ar trebui eliminate înainte ca Iranul să poată beneficia financiar de pe urma unui acord propus pentru a pune capăt războiului. Nuance în poziția SUA: recuperare în SUA sau distrugere sub supraveghere Trump le-a spus reporterilor din Biroul Oval, săptămâna trecută, că SUA nu vor insista asupra recuperării uraniului îmbogățit al Iranului, însă postarea sa indică deschidere pentru o formulă care să implice Teheranul în distrugerea materialului, potrivit CNN, citat de Mediafax. Totodată, Trump a reiterat, joi, o poziție fermă privind controlul asupra materialului: „Probabil îl vom distruge după ce îl vom obține, dar nu le vom permite să îl ia.” Materialul Mediafax nu oferă detalii despre un calendar, un mecanism de verificare sau un acord deja convenit privind una dintre opțiuni; sunt prezentate doar variantele enunțate de Trump și condiționarea politică asociată. [...]
Donald Trump urmează să facă marți un nou control medical de rutină, al treilea în 13 luni , într-un context în care transparența privind sănătatea liderului de la Casa Albă rămâne un subiect sensibil, pe fondul speculațiilor recurente din spațiul public, potrivit Mediafax . Controlul este programat la Centrul Medical Militar Național Walter Reed, în apropiere de Washington, iar Casa Albă a precizat la începutul lunii că președintele va face „evaluări stomatologice și medicale anuale de rutină”, ca parte a îngrijirii preventive obișnuite, conform dpa. De ce contează: presiunea pentru informații despre starea de sănătate Deși președinții americani publică în mod tradițional informații despre starea lor de sănătate, nu există o obligație legală în acest sens. În cazul lui Trump, subiectul a revenit periodic în atenție, inclusiv după apariția online a unor imagini în care se observau vânătăi pe mâini (unele aparent acoperite cu machiaj) și picioare care păreau umflate. Trump, care va împlini 80 de ani luna viitoare, a pus vânătăile pe seama strângerilor frecvente de mâini, în timp ce Casa Albă a indicat folosirea unor medicamente anticoagulante drept cauză. Context: controalele anterioare și diagnosticul comunicat de Casa Albă În aprilie 2025, Trump a făcut primul control medical anual din al doilea mandat, iar Casa Albă a transmis atunci că acesta era într-o „stare de sănătate excelentă” și apt să își exercite funcția. În octombrie, Trump a revenit la Walter Reed pentru ceea ce a numit un „control medical semestrial”. După acea vizită, medicul Sean Barbabella a declarat că președintele, în vârstă de 79 de ani, avea inima și sistemul vascular ale unei persoane de 65 de ani. În iulie, Casa Albă a anunțat că Trump suferă de insuficiență venoasă cronică , descrisă ca o afecțiune inofensivă a venelor picioarelor, întâlnită în principal la persoanele în vârstă. [...]
Posibilitatea unui acord SUA–Iran „în câteva zile” ține sub presiune riscul din Strâmtoarea Ormuz , un punct critic pentru fluxurile globale de petrol și gaze, potrivit Mediafax . Secretarul de stat american Marco Rubio spune că negocierile ar putea dura „câteva zile”, în timp ce SUA au lansat noi atacuri asupra Iranului. Rubio a afirmat că există „o propunere solidă” pe masa discuțiilor, dar că un acord final nu este „iminent”, conform Reuters, citată de Mediafax. El a mai spus că administrația americană va acorda „toate șansele diplomației” înainte de a lua în calcul alte măsuri împotriva Iranului. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că negocierile „decurg bine”, însă a avertizat că, în lipsa unui acord, ar putea urma noi atacuri. Atacuri în pofida armistițiului și miza Ormuz Declarațiile vin pe fondul unor atacuri lansate de Statele Unite asupra Iranului, deși armistițiul este în vigoare din aprilie. Potrivit materialului, loviturile au vizat baze de lansare a rachetelor și ambarcațiuni iraniene din zona Strâmtorii Ormuz. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a descris acțiunile drept „atacuri de autoapărare”. „Forțele americane au efectuat astăzi atacuri de autoapărare în sudul Iranului pentru a-și proteja trupele de amenințările reprezentate de forțele iraniene.” În paralel, oficiali iranieni de rang înalt, inclusiv ministrul de externe și negociatorul-șef, se află la Doha pentru discuții cu premierul Qatarului. De ce contează economic: blocajul Ormuz și efectele în energie Discuțiile de la Doha vizează, între altele: deschiderea Strâmtorii Ormuz; limitarea negocierilor privind programul nuclear iranian și stocurile de uraniu îmbogățit; eliberarea unor fonduri iraniene înghețate în conturi internaționale. Mediafax notează că blocarea Strâmtorii Ormuz a produs „efecte economice severe”, prin reducerea traficului pe o arteră pe unde trecea o cincime din traficul internațional de petrol și gaze naturale, ceea ce a alimentat o criză energetică cu impact în mai multe regiuni ale lumii. Context regional: Israel anunță intensificarea loviturilor în Liban Tensiunile regionale au fost amplificate și de anunțul premierului israelian Benjamin Netanyahu privind reluarea și intensificarea atacurilor împotriva Hezbollah. Armata israeliană a confirmat lovituri asupra unor infrastructuri ale organizației în Valea Bekaa și în alte regiuni. În acest context, perspectiva unui acord SUA–Iran rămâne legată direct de evoluțiile de securitate din jurul Strâmtorii Ormuz, cu implicații imediate pentru riscul de transport și pentru piața energiei. [...]
Rusia introduce o ștergere de datorii de până la 10 milioane de ruble pentru noii recruți în războiul din Ucraina, o măsură cu impact economic direct menită să stimuleze înrolarea , potrivit Reuters . Decretul semnat de Vladimir Putin prevede că persoanele care au semnat un contract cu Ministerul rus al Apărării începând cu 1 mai și/sau soții/soțiile acestora pot fi scutiți de datorii de până la 10 milioane de ruble (aprox. 700.000 lei), dacă exista deja înainte de acea dată o acțiune legală pentru recuperarea datoriilor. Condiția este ca înțelegerea pentru participarea la ceea ce Rusia numește „operațiunea militară specială” (invazia începută în februarie 2022) să fie semnată pentru cel puțin un an, conform Kremlinului. De ce contează: stimulent financiar într-un moment de presiune pe recrutare Măsura se adaugă unui pachet mai larg de instrumente de sprijin pentru combatanți, de la plăți mari până la facilități la admiterea în învățământul superior, în contextul în care Moscova încearcă să-și întărească efectivele într-un război care durează de peste patru ani, iar discuțiile de pace conduse de SUA sunt blocate, notează Reuters. Ca reper al dimensiunii ajutorului, Reuters arată că suma este „aproape de prețul” unei garsoniere de 35 de metri pătrați în Moscova, potrivit bazei de date imobiliare Cian. Alte facilități anunțate în aceeași zi Tot luni, Putin a semnat și un decret care prelungește pe termen nedeterminat drepturile de închiriere pentru terenuri ale statului în cazul celor care luptă în Ucraina, potrivit Kremlinului. În paralel, fiecare parte acuză cealaltă că urmărește escaladarea conflictului, iar Ucraina plănuiește să trimită întăriri în regiunile sale nordice pentru a contracara ceea ce consideră a fi planuri rusești pentru o nouă ofensivă. [...]
Naționala Iranului va fi obligată să se bazeze în Mexic și să intre în SUA doar în zilele meciurilor , o soluție care complică logistic participarea la Cupa Mondială 2026 și mută o parte din presiunea organizatorică pe autoritățile mexicane, potrivit Mediafax . Decizia vine după ce autoritățile americane ar fi refuzat să găzduiască permanent echipa pe teritoriul SUA, iar FIFA a cerut oficial sprijinul guvernului mexican pentru organizarea logistică a delegației iraniene, conform informațiilor transmise de CNN și preluate de Mediafax. Președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum , a confirmat solicitarea. Impact operațional: bază la Tijuana și deplasări punctuale în SUA Potrivit oficialilor iranieni, baza echipei ar urma să fie mutată în Tijuana, oraș mexican aflat la granița cu SUA. De acolo, jucătorii vor călători către meciurile programate în Los Angeles și Seattle. Iran urmează să joace în faza grupelor împotriva Noii Zeelande, Belgiei și Egiptului. Șeful federației iraniene de fotbal, Mehdi Taj, a declarat că mutarea în Mexic ar reduce inclusiv problemele legate de vize și ar permite zboruri directe operate de Iran Air. Context: tensiuni politice și risc de escaladare diplomatică Situația este legată de tensiunile dintre Washington și Teheran. În martie, Donald Trump declarase că Iranul este binevenit la Cupa Mondială, dar sugerase că nu ar fi „potrivit” ca echipa să stea în SUA „pentru propria siguranță”. Ulterior, conflictul militar din primăvara acestui an dintre Iran, Israel și SUA a amplificat incertitudinile, inclusiv în privința participării Iranului la turneu. FIFA a confirmat mutarea bazei iraniene în Mexic, însă programul meciurilor rămâne neschimbat. În ultimele luni au existat și speculații privind o posibilă excludere a Iranului; în aprilie, emisarul american Paolo Zampolli sugerase că Italia ar putea înlocui Iranul, idee respinsă rapid de FIFA și de oficialii italieni. [...]
Negocierile SUA–Iran vizează un „acord-cadru” care ar putea debloca Strâmtoarea Hormuz și relaxa sancțiunile, dar fără garanții rapide de pace , potrivit Reuters , care descrie un proces în două etape: oprirea ostilităților și abia apoi discuțiile grele despre programul nuclear și securitatea regională. Secretarul de stat american Marco Rubio a spus că negocierea unui acord cu Iranul ar putea „dura câteva zile”, ceea ce a temperat așteptările privind un final iminent al conflictului, după ce SUA au efectuat ceea ce au numit lovituri defensive în sudul Iranului. De cealaltă parte, purtătorul de cuvânt al ministerului iranian de externe a indicat că s-au conturat concluzii pe multe teme dintr-un posibil memorandum de înțelegere în 14 puncte, dar că asta nu înseamnă automat un acord rapid de încheiere a războiului. Ce se negociază acum: un acord-cadru, nu „pacea finală” După un armistițiu la începutul lui aprilie, părțile au rămas în dezacord pe dosare dificile, inclusiv ambițiile nucleare ale Iranului, războiul Israelului în Liban cu Hezbollah (susținut de Iran) și cererile Teheranului privind ridicarea sancțiunilor și eliberarea activelor înghețate. După săptămâni de discuții în principal indirecte, ambele părți spun că au făcut progrese la un memorandum de înțelegere care ar opri războiul și ar oferi negociatorilor 60 de zile pentru un acord final. Conform purtătorului de cuvânt al diplomației iraniene, cadrul ar urmări încetarea războiului și a blocadei navale americane, în schimbul unor pași ai Teheranului pentru a asigura tranzitul sigur prin Strâmtoarea Hormuz. Un diplomat iranian de rang înalt, Hossein Nooshabadi, a declarat pentru agenția ISNA că un posibil acord-cadru ar include, între altele, încetarea războiului „pe toate fronturile” (inclusiv Liban), eliberarea activelor iraniene blocate, ridicarea blocadei navale americane și deschiderea Strâmtorii Hormuz, retragerea forțelor americane din vecinătatea Iranului și libertatea de a vinde petrol iranian. Același oficial a spus că proiectul iranian pentru un acord inițial nu conține angajamente privind programul nuclear. Un oficial de rang înalt din administrația președintelui american Donald Trump, citat de Reuters sub protecția anonimatului, a afirmat că Iranul ar fi acceptat „în principiu” deschiderea Strâmtorii Hormuz în schimbul ridicării blocadei navale și că ar urma să elimine uraniul puternic îmbogățit al Teheranului. Miza economică: Hormuz, blocada și accesul la bani Teheranul vede controlul asupra Hormuz drept principalul său atu, iar Washingtonul consideră blocada porturilor iraniene principalul instrument de presiune. În paralel, Iranul insistă pe ridicarea sancțiunilor și pe eliberarea unor venituri din petrol înghețate în bănci străine, descrise de Reuters ca fiind de ordinul „zecilor de miliarde de dolari”, și cere despăgubiri pentru pagubele de război. Surse iraniene citate de Reuters spun că un acord-cadru ar viza strict încetarea războiului „pe toate fronturile”, stabilirea unui cadru de 30 de zile pentru circulația prin Hormuz și transportul maritim și, posibil, o anumită relaxare financiară. Abia ulterior ar urma negocieri pe subiectele mai dificile, inclusiv statutul uraniului puternic îmbogățit și detaliile privind Strâmtoarea, precum și ordinea în care s-ar aplica elementele din înțelegerea preliminară (de la relaxarea sancțiunilor la măsuri de securitate). Ce urmează: aprobări politice și dosare tehnice grele Dacă Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului aprobă memorandumul, documentul ar urma să ajungă la liderul suprem pentru aprobarea finală. Oficialul american citat de Reuters a spus că SUA înțeleg că liderul suprem, ayatollahul Mojtaba Khamenei, ar fi susținut „șablonul larg” al acordului. Dacă prima fază avansează, dosarul nuclear ar putea fi revizuit și negociat în perioada de 60 de zile, potrivit declarațiilor purtătorului de cuvânt al diplomației iraniene și ale lui Nooshabadi. Reuters amintește că ultimul acord nuclear, încheiat în 2015 și abandonat de Trump în 2018, a necesitat ani de negocieri și echipe mari de experți tehnici. Punctele care pot bloca acordul Reuters indică drept principale teme de dispută: Strâmtoarea Hormuz și blocada din Golf : pârghii centrale pentru ambele părți. Nuclear : SUA cred că Iranul urmărește arma nucleară; Iranul neagă și spune că programul este pașnic. Discuția se concentrează pe îmbogățirea uraniului și pe opțiuni precum moratoriu pe termen lung și exportul ori diluarea stocurilor. Surse iraniene au menționat posibilitatea diluării unei părți din uraniul puternic îmbogățit într-o țară „prietenoasă”, până la 5% puritate, cu returnare ulterioară. Rachete balistice : o cerere americană anterioară războiului a fost limitarea razei rachetelor iraniene astfel încât să nu poată ajunge la Israel; Iranul a refuzat constant să discute subiectul. Sancțiuni și active înghețate : economia Iranului a fost afectată de sancțiuni ani la rând, iar Reuters le leagă de tulburările naționale din ianuarie; Teheranul vrea ridicarea sancțiunilor și acces la veniturile din petrol blocate. În esență, negocierile descrise de Reuters par să urmărească mai întâi reducerea riscurilor imediate pentru transportul maritim și pentru economia Iranului, dar lasă pentru etapa a doua dosarele care, istoric, au prelungit ani de zile orice înțelegere: nuclearul, rachetele și arhitectura de securitate din regiune. [...]
