Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/După ce a anunțat un tarif global de 10%,...

După ce a anunțat un tarif global de 10%, Trump îl majorează la 15% în mai puțin de 24 de ore; Casa Albă invocă Secțiunea 122 după verdictul Curții Supreme

Donald Trump anunțând majorarea tarifelor vamale globale.

Donald Trump a anunțat majorarea taxei vamale globale de la 10% la 15%, imediat după ce Curtea Supremă i-a anulat programul anterior de tarife, potrivit Reuters. Noua cotă reprezintă nivelul maxim permis de legea invocată de administrația americană.

Decizia vine la mai puțin de 24 de ore după ce președintele SUA anunțase o taxă generală de 10% pentru importurile din toate țările, în urma unei hotărâri a Curții Supreme care a stabilit că Trump a depășit limitele legale atunci când a impus tarife mai ridicate în baza unei legi privind urgențele economice.

Noua măsură se bazează pe așa-numita Secțiune 122, o prevedere rar folosită, care permite impunerea unor tarife de până la 15% pentru o perioadă de maximum 150 de zile. Pentru prelungirea lor este necesară aprobarea Congresului. Experții în comerț sunt sceptici că legislativul, chiar cu majoritate republicană, va susține extinderea măsurii, pe fondul nemulțumirilor publice legate de creșterea prețurilor.

Trump a transmis că va folosi intervalul de 150 de zile pentru a identifica alte instrumente legale prin care să continue politica tarifară, inclusiv prin invocarea unor legi ce permit impunerea de taxe pe motive de securitate națională sau practici comerciale incorecte.

Unele produse, precum mineralele critice, metalele și energia, sunt exceptate de la noile tarife, potrivit Casei Albe. În paralel, oficiali americani au precizat că acordurile comerciale deja negociate, cu tarife de 19% pentru state precum Malaezia sau Cambodgia, rămân în vigoare.

Hotărârea Curții Supreme, redactată de președintele instanței, John Roberts, a fost susținută atât de judecători conservatori, cât și liberali. Trump a criticat dur decizia, însă a promis continuarea „războiului comercial”.

Pe fondul apropiatelor alegeri de la jumătatea mandatului, sondajele Reuters/Ipsos indică o scădere a aprobării pentru modul în care președintele gestionează economia, doar 34% dintre respondenți declarându-se mulțumiți.

Recomandate

Articole pe același subiect

Strada Wall Street cu steaguri americane în fundal.
Externe20 feb. 2026

Wall Street crește după anularea tarifelor pe importuri impuse de Trump - Guvernul SUA ar putea returna 175 de miliarde de dolari din taxe vamale

Curtea Supremă a SUA a anulat tarifele impuse de Trump printr-o lege din 1977 , declanșând reacții puternice pe scena politică și în mediul economic, potrivit HotNews.ro , care citează mai multe surse externe. Instanța a decis că administrația a depășit autoritatea delegată de Congres prin folosirea International Emergency Economic Powers Act pentru a introduce unilateral taxe vamale. La finalul ședinței de vineri: S&P 500 a urcat cu 0,69%, la 6.909,51 puncte; Nasdaq Composite a câștigat 0,9%, la 22.886,07 puncte; Dow Jones a avansat cu 230 de puncte, respectiv 0,47%, la 49.625,97 puncte. Indicele Dow a revenit spectaculos după ce în prima parte a zilei pierdea peste 200 de puncte, pe fondul unor date economice sub așteptări. Una dintre cele mai sensibile consecințe vizează banii deja încasați. Potrivit unei estimări Penn-Wharton Budget Model, SUA ar putea fi obligate să restituie peste 175 de miliarde de dolari importatorilor, sume colectate din momentul introducerii tarifelor. Mai multe companii au deschis procese pentru recuperarea banilor, iar hotărârea Curții nu clarifică explicit dacă statul poate păstra aceste fonduri. Întrebat ce se va întâmpla cu cele 175 de miliarde de dolari, Donald Trump a susținut că judecătorii nu au abordat problema și a sugerat că litigiile ar putea dura ani. În paralel, el a anunțat intenția de a introduce un „tarif global” suplimentar de 10% și a indicat că va folosi alte pârghii legale pentru a reimpune taxe. Reacții politice și externe Democrații au salutat decizia ca pe „o victorie pentru poporul american”, susținând că președintele nu poate ocoli Congresul în materie de tarife. Inclusiv unii republicani, precum congresmanul Don Bacon, au apreciat hotărârea drept una „de bun simț”, invocând separația puterilor în stat. Uniunea Europeană a transmis că analizează atent decizia și așteaptă clarificări privind pașii următori ai administrației americane. Oficialii europeni și britanici au subliniat nevoia de stabilitate și predictibilitate în relațiile comerciale. Impact pe piețe Decizia a fost primită pozitiv de piețe. Principalii indici bursieri americani au crescut, iar aurul s-a apreciat cu peste 1%, pe fondul incertitudinii legate de viitoarea politică comercială. Camera de Comerț a SUA a descris hotărârea drept o veste bună pentru mediul de afaceri și consumatori. Deși Curtea Supremă a blocat actualul cadru tarifar, disputa este departe de a se încheia. Administrația Trump caută deja alternative juridice, iar eventualele restituiri de zeci sau sute de miliarde de dolari ar putea deschide un nou capitol în confruntarea politică și economică de la Washington. [...]

Donald Trump anunță un nou tarif global de 10% pentru comerțul internațional.
Externe20 feb. 2026

Trump anunță un tarif global de 10% după decizia Curții Supreme – ordin executiv în vigoare de săptămâna viitoare

Donald Trump a anunțat că va impune un tarif global de 10% pentru toate țările, după ce Curtea Supremă i-a blocat vechile taxe vamale , potrivit Axios . Măsura va fi introdusă prin ordin executiv și ar urma să intre în vigoare săptămâna viitoare. Președintele american a precizat că noul tarif va fi aplicat în baza Secțiunii 122 din Legea Comerțului din 1974, o prevedere care permite impunerea unor taxe de până la 15% pentru o perioadă de maximum 150 de zile, fără aprobarea Congresului. Este pentru prima dată când această autoritate este folosită pentru un tarif global. Decizia vine după ce Curtea Supremă a stabilit că administrația nu poate utiliza Legea privind competențele economice de urgență pentru a introduce tarifele anunțate anterior. Noul mecanism ales de Trump este însă limitat atât ca durată, cât și ca nivel al taxei, ceea ce sugerează o soluție temporară. În același timp, administrația a transmis că va continua să folosească și alte instrumente legale, precum secțiunile 232 și 301, utilizate anterior pentru tarifele aplicate Chinei, oțelului și aluminiului. Negociatorul comercial Jamieson Greer a declarat că aceste măsuri sunt „foarte solide din punct de vedere juridic”, iar secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a susținut că veniturile din tarife ar putea rămâne la un nivel similar în 2026. Anunțul arată că, în ciuda eșecului în instanță, Casa Albă nu renunță la strategia de majorare a taxelor vamale, ci încearcă să o adapteze în limitele impuse de lege. [...]

Donald Trump ținând un document important în biroul său.
Externe20 feb. 2026

Trump caută un „plan B” după lovitura Curții Supreme – liderii lumii așteaptă următoarea mișcare

Donald Trump pregătește un „plan B” pentru a reintroduce tarifele anulate de Curtea Supremă , iar liderii și diplomații din întreaga lume se așteaptă la o nouă ofensivă comercială a Washingtonului, potrivit Politico . Deși instanța supremă a SUA a respins, cu 6 voturi la 3, tarifele „reciproce” impuse anul trecut în baza legii privind competențele economice de urgență, partenerii comerciali ai Americii nu cred că disputa se încheie aici. Decizia afectează taxele generale de 15% aplicate majorității produselor din Uniunea Europeană și pe cele de 10% pentru exporturile britanice, dar nu atinge tarifele sectoriale pentru oțel, aluminiu și industria auto. În acest context, reacțiile externe au fost prudente, dominate de apeluri la stabilitate și previzibilitate. Așteptarea unei contraofensive Diplomați europeni și asiatici citați de Politico afirmă că administrația americană ar putea folosi alte baze legale pentru a reinstaura taxele, precum: secțiunea 232, utilizată anterior pentru tarifele la oțel și aluminiu; secțiunea 301, care permite sancționarea practicilor comerciale considerate incorecte; Legea comerțului din 1974, ce ar putea fundamenta noi măsuri tarifare. Bernd Lange , președintele Comisiei pentru comerț din Parlamentul European, a declarat că este convins că administrația „caută acum un plan B”. Mesaje similare vin din Franța și Germania, unde oficialii și reprezentanții industriei avertizează că o taxă de 15% pentru importurile din UE ar putea fi reintrodusă rapid. Incertitudine pentru parteneri și companii Uniunea Europeană a cerut claritate privind pașii următori ai Washingtonului, iar Regatul Unit încearcă să evalueze impactul asupra poziției sale comerciale. Canada consideră că hotărârea confirmă caracterul „nejustificat” al tarifelor, însă admite că sectoare-cheie rămân vulnerabile. Pentru mediul de afaceri, problema centrală rămâne incertitudinea: nu este clar dacă și cum vor fi rambursate miliardele plătite deja sub formă de taxe și nici ce cadru juridic va sta la baza unor eventuale noi măsuri. Astfel, deși decizia Curții Supreme este văzută ca un semnal că mecanismele de control instituțional funcționează, liderii mondiali „își țin respirația”, anticipând următoarea mutare a lui Donald Trump . [...]

Masoud Pezeshkian exprimându-și determinarea în fața presiunilor externe.
Externe21 feb. 2026

Tensiuni în creștere pe dosarul nuclear iranian - Pezeshkian respinge presiunile, iar Europa își avertizează cetățenii să părăsească Iranul

Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat că Iranul nu va ceda presiunilor externe , în plin context al negocierilor nucleare cu Statele Unite și al amenințărilor privind posibile lovituri militare americane, potrivit Reuters . „Marile puteri se aliniază pentru a ne forța să plecăm capul… însă nu vom face acest lucru”, a afirmat Pezeshkian într-un discurs transmis de televiziunea de stat iraniană. Declarația vine după ce președintele american Donald Trump a spus că ia în calcul o lovitură militară limitată pentru a determina Iranul să accepte un acord. În paralel, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a anunțat că un proiect de acord nuclear ar putea fi finalizat în „două sau trei zile” și prezentat părții americane, inclusiv emisarului Steve Witkoff și lui Jared Kushner . Tensiunile au determinat reacții și în Europa. Serbia și Suedia și-au îndemnat sâmbătă cetățenii să părăsească Iranul, invocând riscul deteriorării situației de securitate și posibilitatea unor atacuri aeriene americane. Belgradul făcuse deja o recomandare similară în ianuarie. Pe fondul negocierilor, Iranul este acuzat că își consolidează infrastructura nucleară, iar Washingtonul insistă asupra unor concesii suplimentare. Retorica dură a ambelor părți sugerează că discuțiile se află într-un moment critic, cu riscul escaladării militare în cazul unui eșec diplomatic. [...]

Analiza militară a SUA privind Iranul și posibilele atacuri asupra liderilor.
Externe21 feb. 2026

SUA analizează lovituri împotriva liderilor iranieni - planuri militare avansate înaintea deciziei lui Trump

SUA iau în calcul lovituri care ar putea viza lideri iranieni , în cadrul unor planuri militare avansate pregătite înaintea unei decizii a președintelui Donald Trump privind un posibil atac asupra Iranului. Potrivit Reuters , două surse americane au declarat că opțiunile analizate includ țintirea unor persoane-cheie și chiar scenarii de schimbare a regimului de la Teheran. Planificarea militară ar fi ajuns într-un stadiu detaliat, incluzând atacuri asupra infrastructurii nucleare și a facilităților de securitate iraniene, în cazul în care eforturile diplomatice eșuează. Sursele citate susțin că se discută inclusiv despre operațiuni îndreptate împotriva unor lideri implicați în comanda și controlul Gărzilor Revoluționare. Contextul este tensionat. Donald Trump a afirmat recent că „lucruri foarte rele” s-ar putea întâmpla dacă nu se ajunge la un acord și a sugerat un termen de 10-15 zile pentru o eventuală acțiune. În paralel, a evocat public ideea schimbării regimului iranian, fără a oferi detalii despre un posibil succesor. Potrivit oficialilor citați, un eventual atac ar putea conta pe forțe deja desfășurate în regiune: nave de război, avioane de luptă și bombardiere cu bază în SUA . Totuși, aceștia avertizează că Iranul ar riposta aproape sigur, crescând riscul unui conflict regional extins și al unor victime americane. Teheranul a transmis într-o scrisoare către secretarul general al ONU că nu va iniția un război, dar va răspunde „decisiv și proporțional” în caz de agresiune. Iranul a amenințat anterior că ar putea bloca Strâmtoarea Hormuz, rută esențială pentru aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol. Pe fondul escaladării retoricii, prețurile petrolului au crescut, iar exercițiile navale iraniene din Golful Oman au inclus și participarea unei nave rusești. În paralel, negocierile continuă. Oficialii iranieni au anunțat că lucrează la o propunere scrisă pentru a răspunde preocupărilor Washingtonului privind programul nuclear. Statele Unite și Israelul acuză Teheranul că urmărește obținerea armei nucleare, acuzație respinsă de autoritățile iraniene, care susțin că programul are scopuri pașnice. Evoluția situației depinde de decizia politică de la Washington, însă nivelul actual al pregătirilor indică o posibilă escaladare rapidă, cu implicații majore pentru securitatea regională și piețele energetice globale. [...]

Donald Trump discutând despre situația militară din Orientul Mijlociu.
Externe21 feb. 2026

Washingtonul își întărește dispozitivul militar în Orientul Mijlociu - un posibil atac limitat asupra Iranului ar putea avea loc în acest weekend

Donald Trump a confirmat că ia în calcul o lovitură militară limitată împotriva Iranului , în timp ce Pentagonul a mobilizat forțe semnificative în Orientul Mijlociu, potrivit relatărilor live ale The New York Times . Declarația vine pe fondul negocierilor tensionate privind programul nuclear iranian și al unui amplu dispozitiv militar american desfășurat în regiune. Președintele american a spus că „ia în considerare” o acțiune militară pentru a forța Teheranul să accepte un acord. În paralel, oficiali iranieni au susținut că Washingtonul nu le-a cerut, în mod direct, oprirea totală a îmbogățirii uraniului, contrazicând poziția publică a Casei Albe. O acumulare militară masivă Potrivit CNN , SUA au poziționat în regiune: cel puțin 18 avioane F-35 în Iordania; avioane de avertizare timpurie E-3 și aeronave de comunicații E-11 în Arabia Saudită; drone și avioane de patrulare pentru supravegherea Strâmtorii Ormuz; două grupuri de portavioane, inclusiv USS Abraham Lincoln și USS Gerald Ford. În același timp, Iranul își consolidează instalațiile nucleare, îngropând infrastructura sensibilă sub straturi de beton și pământ, potrivit analizelor citate de presa americană. Experți și oficiali avertizează că un nou atac ar putea declanșa o escaladare mult mai amplă decât conflictul de 12 zile din 2025. Iranul a transmis la ONU că orice bază americană din regiune ar putea deveni țintă legitimă în cazul unui atac, punând în pericol zeci de mii de militari americani staționați în Orientul Mijlociu. Pe plan economic, prețul petrolului a crescut cu aproximativ 5% în ultima săptămână, investitorii evaluând riscul unei perturbări a transportului prin Golful Persic. În timp ce administrația americană susține că diplomația rămâne o opțiune, amploarea mobilizării militare indică pregătiri pentru scenarii mai dure. Următoarele zile ar putea fi decisive pentru direcția pe care o va lua confruntarea dintre Washington și Teheran. [...]