Tag: tarife vamale
Știri despre „tarife vamale”
Acordul India-UE poate redirecționa fluxurile de comerț - Companiile caută alternative la piața SUA
India și Uniunea Europeană au semnat un acord de liber schimb, cel mai mare de acest tip pentru ambele părți , în contextul unei politici comerciale imprevizibile din partea Statelor Unite, relatează CNN . Acordul vine ca o reacție la tarifele impuse de administrația Trump, care au afectat relațiile comerciale atât cu India, cât și cu Europa. Acordul, descris de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, drept „mama tuturor acordurilor”, va întări legăturile economice și politice între blocul european și India, a patra economie a lumii. Într-o declarație, Comisia Europeană a subliniat că acest acord este un semnal al angajamentului comun față de deschiderea economică și comerțul bazat pe reguli, într-un moment de tensiuni geopolitice și provocări economice globale. Detalii ale acordului Acordul prevede reducerea treptată a tarifelor indiene pentru mașinile europene de la 110% la 10%, iar pentru mașini, chimicale și produse farmaceutice din Europa , tarifele vor fi eliminate în mare parte. De asemenea, tarifele pentru vinurile europene vor fi reduse inițial de la 150% la 75%, urmând să scadă la 20%, iar tarifele pentru uleiul de măsline european vor ajunge la zero în cinci ani. Pe de altă parte, Uniunea Europeană va reduce tarifele pentru bunurile indiene, beneficiind astfel sectoare precum textilele, ceaiul, condimentele, bijuteriile și altele, conform unui comunicat al departamentului de comerț al Indiei. Impactul asupra piețelor globale Acest acord are potențialul de a redirecționa fluxurile comerciale globale, în condițiile în care companiile europene și indiene caută alternative la piața americană. Potrivit Comisiei Europene, acordul ar putea dubla exporturile de bunuri ale UE către India până în 2032, prin eliminarea sau reducerea tarifelor. „Acest acord are o importanță simbolică majoră într-o lume cu protecționism în creștere”, a declarat Daniel Kral, economist senior la firma de consultanță Oxford Economics, subliniind că este puțin probabil ca acordul să stimuleze semnificativ economiile UE sau Indiei. Perspective și provocări Deși acordul a fost semnat, acesta trebuie să treacă prin mai multe etape legale înainte de a intra în vigoare. În plus, acordul vine în urma altor înțelegeri comerciale recente, cum ar fi cea dintre UE și Mercosur , un bloc comercial din America de Sud, și mai multe acorduri semnate de India în 2025, un an marcat de revenirea lui Trump la Casa Albă și de politica sa comercială haotică. În concluzie, acest acord India-UE ar putea reprezenta un pas important către o mai mare independență economică europeană și o diversificare a parteneriatelor comerciale globale, într-un context internațional complex și volatil. [...]
Lavrov contestă legătura Groenlandei cu Danemarca - Mesaj politic pe fondul tensiunilor arctice
Serghei Lavrov a contestat legătura „naturală” dintre Groenlanda și Danemarca , într-o declarație făcută marți la Moscova, potrivit Digi24 . Șeful diplomației ruse a susținut că insula ar fi rezultatul unei „cuceriri coloniale”, pe fondul reaprinderii disputelor geopolitice legate de Arctica și al tensiunilor dintre SUA și Europa. Contextul este dat de poziția președintelui american Donald Trump , care a spus că își dorește „controlul deplin” asupra Groenlandei, teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, invocând motive de securitate națională. Sâmbătă, Trump a anunțat că intenționează să impună tarife vamale împotriva mai multor aliați europeni care se opun unei potențiale preluări a insulei de către SUA. În acest cadru, Moscova a transmis că nu are intenția de a interveni în dosarul Groenlandei și a respins ideea că ar urmări preluarea controlului asupra insulei, o sugestie atribuită lui Trump. Digi24 notează că Rusia a privit favorabil diviziunile tot mai vizibile dintre SUA și Europa pe această temă, dar s-a arătat iritată de asocierea cu un astfel de scenariu. „Nu a fost nici o parte naturală a Norvegiei, nicio parte naturală a Danemarcei. Este o cucerire colonială. Faptul că locuitorii sunt acum obişnuiţi cu asta şi se simt confortabil este o altă chestiune”, a mai spus Lavrov. Disputa are și o dimensiune economică imediată, prin amenințarea cu tarife. Țările europene au afirmat că anunțul lui Trump privind taxele vamale ar încălca un acord comercial încheiat cu administrația sa anul trecut, iar liderii UE urmează să discute posibile represalii la un summit de urgență programat joi, la Bruxelles. [...]
Tesla, avantaj strategic în Canada datorită uzinei din Shanghai – eliminarea tarifelor de 100% pentru mașinile electrice chineze oferă companiei un avans serios în fața concurenței
Tesla este pregătită să reintre rapid pe piața canadiană cu mașini produse în China , după ce Ottawa a renunțat la tariful de 100% impus anterior vehiculelor electrice (EV) de origine chineză, potrivit Reuters . În baza unui nou acord comercial, Canada va permite anual importul a până la 49.000 de automobile din China, cu un tarif redus la 6,1%. Tesla ar putea profita imediat de această relaxare, fiind deja pregătită logistic și comercial pentru reluarea exporturilor din uzina sa de la Shanghai. În 2023, Tesla a modificat fabrica sa din Shanghai – cea mai mare și eficientă din punct de vedere al costurilor – pentru a produce o versiune dedicată pieței canadiene a modelului Model Y . În același an, a început exportul acestor vehicule în Canada , crescând importurile auto din China în portul Vancouver cu 460% față de anul precedent, la peste 44.000 de unități. Totuși, în 2024, guvernul canadian a introdus o taxă vamală de 100% din motive de protecție economică, forțând Tesla să redirecționeze livrările din Germania și SUA. Acordul semnat recent limitează importurile la 49.000 de unități anual (cu posibilitatea creșterii la 70.000 în cinci ani), dar include o clauză care impune ca jumătate dintre acestea să fie vehicule cu un preț sub 35.000 de dolari canadieni (aproximativ 25.200 USD). Această condiție ar putea restricționa avantajul Tesla, ale cărei modele sunt, în general, mai scumpe, însă le oferă o oportunitate producătorilor chinezi axați pe mașini accesibile. Ce îi oferă Tesla un avantaj competitiv clar în acest context? Are deja o rețea de 39 de magazine și centre de service în Canada. Are o linie de producție simplificată și un portofoliu redus (4 modele), ceea ce facilitează adaptarea rapidă la cerințele fiecărei piețe. Poate reactiva livrările din Shanghai mult mai repede decât competiția. Potrivit lui Sam Fiorani, analist la AutoForecast Solutions, reluarea exporturilor de Model 3 și alte versiuni ar putea avea loc rapid, mai ales că producția pentru Canada fusese deja planificată în trecut. În același timp, Yale Zhang , de la firma AutoForesight, subliniază flexibilitatea modelului de afaceri Tesla, care poate optimiza rutele de producție și livrare în funcție de costuri și cerere. În schimb, rivali chinezi precum BYD și Nio nu au o prezență directă în Canada, iar companii precum Volvo și Polestar – care anterior exportau modele fabricate în China – nu au comentat încă în legătură cu o posibilă revenire pe piața canadiană. De remarcat este faptul că deschiderea Canadei față de EV-urile chineze vine în contrast cu abordarea Statelor Unite, care în 2024 au majorat tarifele la 100%, blocând de facto accesul acestora pe piața americană. În acest context, Canada devine o piață test importantă pentru producătorii chinezi, în special în zonele unde există o comunitate numeroasă de origine chineză. Guvernul de la Ottawa ia în calcul chiar și parteneriate și investiții directe cu firme din China pentru a dezvolta, în următorii trei ani, un model de mașină electrică realizat în Canada cu know-how chinezesc, potrivit postului public CBC. Pe scurt, contextul actual poziționează Tesla într-o postură favorabilă , iar reluarea exporturilor din China în Canada ar putea avea un impact semnificativ asupra pieței locale de vehicule electrice, marcând o nouă etapă în competiția globală dintre marii jucători din industrie. [...]
Piețele reacționează la retorica agresivă a lui Trump; Prețul aurului sare de 4.600 USD uncia, acțiunile europene scad
Prețul aurului a atins luni un nou maxim istoric de 4.689,39 dolari uncia, în timp ce cotația argintului a urcat la 94,08 dolari uncia ( 669 656,96lei curs BNR) , pe fondul tensiunilor comerciale crescânde dintre Statele Unite și opt țări europene, informează BBC . Evoluția este determinată de anunțul președintelui american Donald Trump privind impunerea de tarife vamale de 10%, începând cu 1 februarie, pe importurile din Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda și Finlanda – măsură care ar putea crește la 25% dacă nu se ajunge la un acord privind Groenlanda. Aur și argint în creștere – reacție clasică la incertitudine Aurul și argintul sunt considerate investiții sigure în perioade de instabilitate politică sau economică. Creșterea spectaculoasă a prețurilor vine după un an în care aurul s-a apreciat cu peste 60% , alimentat de temeri legate de conflicte comerciale, scăderi de dobânzi, achiziții masive de metal galben de către băncile centrale și, în cazul argintului, restricțiile la export impuse de China. „Aurul se bucură de o cursă strălucitoare, atinge noi recorduri și atrage tot mai multă atenție ca refugiu de siguranță”, a comentat Susannah Streeter, strateg de investiții la Wealth Club. Piețele bursiere europene în declin În paralel, bursele europene au înregistrat scăderi semnificative, afectate de temerile privind posibile represalii din partea Uniunii Europene. Se vehiculează un pachet de tarife de 93 miliarde de euro asupra importurilor din SUA. Evoluția indicilor și sectoare afectate: FTSE 100 (Londra): -0,4% FTSE 250: -0,9% Dax (Germania): -1,3% Cac 40 (Franța): -1,8% Printre cele mai afectate companii s-au numărat constructorii auto germani (BMW, Mercedes-Benz, VW), firmele de tehnologie și producătorii de bunuri de lux (LVMH, Hermès). În schimb, acțiunile companiilor miniere de aur – precum Fresnillo și Endeavour – au crescut, impulsionate de creșterea prețurilor metalelor prețioase. De asemenea, în contextul amplificării tensiunilor geopolitice, acțiunile companiilor din industria apărării au avut evoluții pozitive – în special Rheinmetall (Germania) și Thales (Franța). Un verdict așteptat și o economie în echilibru fragil Piața americană a fost închisă luni, cu ocazia unei sărbători legale, însă marți este așteptată o decizie a Curții Supreme a SUA, care ar putea invalida tarifele impuse de Trump, dacă se consideră că acestea încalcă prevederile International Emergency Economic Powers Act . Potrivit analiștilor, o asemenea hotărâre ar putea produce „un nou șoc major”. În paralel, în cea mai recentă prognoză economică globală – redactată anterior izbucnirii conflictului comercial – Fondul Monetar Internațional avertiza că unul dintre principalele riscuri pentru creșterea globală este reprezentat de „escaladarea tensiunilor comerciale”, alături de încetinirea avansului în sectorul inteligenței artificiale. [...]
Kirill Dmitriev atacă UE și o vizează pe von der Leyen - mesajul despre cei 13 soldați din Groenlanda
Kirill Dmitriev a cerut UE să nu îl „provoace” pe Donald Trump și să retragă personalul militar european din Groenlanda , potrivit agenției TASS . Dmitriev este prezentat ca reprezentant special al președintelui Rusiei pentru investiții și cooperare economică cu țările străine. Mesajul a fost publicat pe platforma X și a vizat-o direct pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în contextul tensiunilor legate de Groenlanda și de tarifele anunțate de președintele SUA. Dmitriev a susținut, în aceeași intervenție, că Statele Unite ar putea majora tarifele vamale cu 1% pentru fiecare soldat european aflat pe insulă. „Draga Ursula «Pfizer» von der Leyen, nu-l provoca pe Daddy! Retrage cei 13 soldaţi trimişi în Groenlanda”, a scris Dmitriev pe X. Dincolo de registrul provocator, intervenția lui Dmitriev are o miză economică: el este unul dintre oficialii ruși care leagă explicit securitatea și politica externă de instrumente comerciale (tarife) și de presiune asupra relațiilor transatlantice. În arhitectura de la Moscova, rolul său – investiții și cooperare economică externă – îl plasează la intersecția dintre obiectivele politice ale Kremlinului și încercarea de a menține sau deschide canale economice internaționale, inclusiv prin proiecte de investiții cu componentă externă inițiate de Rusia. În același dosar, șefii Comisiei Europene și ai Consiliului European, Ursula von der Leyen și Antonio Costa, au avertizat că noile tarife anunțate de Trump pentru importurile din opt țări europene ar submina relațiile transatlantice și ar putea declanșa o spirală de deteriorare. Ei au răspuns și criticilor americane privind viitoarele exerciții militare europene în Groenlanda, subliniind că exercițiul danez este coordonat în prealabil, desfășurat cu aliații și urmărește consolidarea securității în Arctica. Potrivit informațiilor prezentate, Donald Trump a promis taxe vamale de 10% pentru importurile din Marea Britanie, Germania, Danemarca, Țările de Jos, Norvegia, Finlanda, Franța și Suedia, care ar urma să rămână în vigoare până la încheierea unor acorduri privind „achiziția completă și totală” a Groenlandei de către Washington. Decizia ar urma să intre în vigoare la 1 februarie, iar de la 1 iunie taxele ar urma să crească la 25 %. În acest context, poziționarea lui Dmitriev funcționează și ca semnal politic către capitalele europene: Rusia încearcă să valorifice fricțiunile dintre SUA și UE, inclusiv pe teren economic, într-un moment în care tarifele sunt folosite ca instrument de negociere geopolitică. Pentru mediul de afaceri, consecința imediată este creșterea incertitudinii comerciale pe axa transatlantică, cu potențiale efecte asupra fluxurilor de investiții și a proiectelor internaționale în care Rusia caută să-și păstreze influența sau să o extindă. [...]
Trump leagă tarifele vamale de disputa privind Groenlanda - Opt state vizate după trimiterea de trupe în regiune
Statele Unite vor impune tarife vamale de 10% pentru opt țări europene, începând cu 1 februarie 2026, ca răspuns la opoziția acestora față de preluarea Groenlandei. Președintele Donald Trump a confirmat decizia vineri seara, într-o postare pe rețeaua Truth Social , susținând că respectivele țări „au trimis trupe în Groenlanda” și că această acțiune ar pune în pericol „siguranța, securitatea și supraviețuirea planetei”. Țările vizate de noile taxe sunt: Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Marea Britanie, Olanda și Finlanda . Inițial, tariful se va aplica cu un procent de 10%, urmând să fie majorat la 25% de la 1 iunie 2026. Taxele vor fi aplicate pentru toate bunurile exportate din aceste țări în SUA. Într-un mesaj amplu și retoric, Trump a justificat măsura printr-o combinație de motive de securitate națională și istorice: A susținut că „SUA au subvenționat aceste țări timp de decenii fără a le taxa” A afirmat că doar SUA pot asigura protecția Groenlandei în fața intereselor Rusiei și Chinei A insistat că Groenlanda este „crucială” pentru funcționarea sistemului american de apărare „The Golden Dome”, un program despre care nu există însă detalii clare sau confirmări oficiale Mai mult, Trump a indicat că tarifele vor rămâne în vigoare până la încheierea unui acord privind achiziția completă a Groenlandei , proiect pe care Statele Unite îl urmăresc, potrivit lui, de peste 150 de ani. Această poziție readuce în prim-plan o intenție controversată pe care Trump a exprimat-o încă din primul său mandat, când a fost ridiculizată pe plan internațional. Reacții internaționale Deocamdată, guvernele țărilor vizate nu au emis poziții oficiale, dar anunțul este de natură să tensioneze relațiile transatlantice, în special în contextul în care mai multe dintre aceste state sunt membre NATO și partenere strategice ale Washingtonului. Trump a încheiat mesajul cu o ofertă deschisă de a negocia cu oricare dintre aceste țări, sugerând că SUA ar fi dispuse să renunțe la taxe în schimbul cooperării pe tema Groenlandei. „Avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională” , a scris el, reluând un motiv invocat frecvent în discursurile sale din ultimele luni. Ce urmează? Dacă măsurile anunțate vor fi puse în aplicare, este de așteptat ca Uniunea Europeană să reacționeze fie cu contramăsuri comerciale, fie prin deschiderea unor negocieri. Măsura riscă să afecteze comerțul bilateral de miliarde de dolari anual și să provoace o escaladare a tensiunilor economice între SUA și Europa în anul electoral 2026. [...]
Europa vrea să evite un război comercial cu China; producătorii auto pot limita importurile de vehicule electrice
Comisia Europeană permite producătorilor auto să limiteze voluntar importurile de vehicule electrice din China pentru a evita tarifele de până la 35% , conform The New York Times , într-un acord care ar putea favoriza direct Volkswagen și modelul său electric Cupra Tavascan fabricat în China. Luni, 12 ianuarie 2026, Comisia Europeană și Ministerul Comerțului din China au anunțat un cadru de colaborare menit să dezamorseze tensiunile comerciale privind subvenționarea producției de vehicule electrice. Inițiativa vizează o alternativă la tarifele punitive impuse de Uniunea Europeană la finalul lui 2024, prin care se permite constructorilor să limiteze voluntar volumul de vehicule importate din China și să stabilească prețuri minime de vânzare pentru acestea. În schimbul acestui angajament, aceștia ar putea fi scutiți de tarifele de până la 35% aplicate anterior. Volkswagen este unul dintre principalii beneficiari ai acestui cadru, având în vedere că modelul său Cupra Tavascan este produs în China pentru piața europeană. Astfel, compania ar putea evita noile bariere vamale dacă acceptă condițiile impuse: plafonarea volumului de export și fixarea unor prețuri minime care să reflecte costuri reale, fără ajutor guvernamental ascuns. Această mișcare vine pe fondul presiunilor crescânde asupra UE de a menține deschis comerțul cu China, dar și de a proteja industria auto europeană de concurența neloială a modelelor subvenționate masiv de statul chinez. Bruxelles-ul speră că acest aranjament voluntar va reduce tensiunile comerciale fără a declanșa represalii tarifare sau un război comercial mai larg. În paralel, Comisia Europeană urmează să monitorizeze îndeaproape respectarea angajamentelor asumate de producători, iar eventualele abateri ar putea reactiva automat impunerea de tarife. Totodată, cadrul rămâne deschis și altor producători care vor să evite taxele, inclusiv companiilor chineze care colaborează cu mărci europene. Acest pas este văzut ca o soluție temporară, în așteptarea unei reglementări mai clare privind relațiile comerciale UE-China în sectorul mobilității electrice. [...]