Știri
Știri din categoria Companii
Insolvențele se mută spre companiile cu „masă critică”, cu efecte în lanț asupra furnizorilor și locurilor de muncă, arată datele citate de Stirile Pro TV dintr-o analiză CITR pentru primul trimestru din 2026. În total, în România au fost deschise 1.829 de proceduri de insolvență în T1, în creștere cu 14,3% față de aceeași perioadă din 2025.
Schimbarea relevantă pentru economie este creșterea numărului de insolvențe în rândul firmelor mari: 66 de companii cu active imobilizate de peste un milion de euro au intrat în insolvență în primele trei luni din 2026, față de 25 în T1 2025, echivalentul unei creșteri de 164% într-un an, potrivit CITR.
Din entitățile intrate în insolvență, 19 sunt companii cu active cumulate de peste 187 milioane de euro (aprox. 935 milioane lei), adică peste patru milioane de euro (aprox. 20 milioane lei) fiecare, și cu datorii totale de 448 milioane de euro (aprox. 2,24 miliarde lei). În perioada similară a anului trecut, doar două companii de această dimensiune au intrat în insolvență.
Intrarea acestor companii în procedură afectează direct 884 de angajați, conform aceleiași analize, pe lângă efectele indirecte în lanțurile de furnizori și creditori.
CITR indică agricultura drept sectorul cu „cea mai abruptă deteriorare”, cu o rată normalizată a insolvențelor care a crescut în T1 2026, aproape dublându-se într-un singur an. Explicațiile invocate: efectele climatice severe din 2024, costurile ridicate de finanțare și perturbările persistente din lanțurile globale de aprovizionare.
În cazul companiilor mari, cele mai multe insolvențe provin din industrie și producție. Opt dintre cele 19 companii cu active de peste patru milioane de euro activează în domenii precum:
Presiunea este pusă pe suprapunerea unor factori precum costuri ridicate de producție, cerere externă în scădere, condiții de finanțare mai stricte și volatilitate în lanțurile internaționale de aprovizionare. În plus, încetinirea economiei germane – principalul partener comercial al României – este menționată ca factor care afectează companiile locale integrate în lanțurile industriale europene, mai ales în producție și componente industriale.
Din totalul de 1.829 de insolvențe din T1, 738 au fost deschise în martie (aproximativ 40% din totalul trimestrului). CITR interpretează concentrarea ca un indiciu de accelerare a presiunii financiare și sugerează că ritmul insolvențelor ar putea continua să crească și în trimestrul al doilea.
În același timp, analiza notează că numărul „brut” de insolvențe nu reflectă întotdeauna riscul real: raportat la numărul de companii active, construcțiile apar ca sector cu cea mai mare vulnerabilitate, în timp ce comerțul – deși conduce în clasamentele ca volum – are o rată normalizată apropiată de media economiei. IT și comunicații este indicat drept cel mai stabil sector, cu o rată de 4,3 insolvențe la 10.000 de firme active.
CITR menționează și un scenariu de posibilă revenire în 2027, când România ar putea înregistra o scădere de 6% a insolvențelor.
Recomandate
Grupul german Euro-Druckservice (EDS își închide tipografia din România la final de an , pe fondul scăderii cererii și al creșterii costurilor de producție și cu forța de muncă, potrivit HotNews . Decizia vizează unitatea EDS descrisă drept „cea mai mare tipografie comercială din România” și marchează un exit operațional din piața locală, într-un moment în care compania invocă presiuni simultane pe venituri (cerere mai mică) și pe cheltuieli (costuri mai mari). Informația este preluată de HotNews dintr-un material publicat de Profit.ro . HotNews nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii suplimentare despre numărul de angajați afectați, capacități sau pașii concreți ai închiderii. [...]
Citizen își repoziționează un model retro într-o zonă de preț premium printr-o ediție limitată Promaster Tsuno Chrono Racer, cu carcasă mult mărită și un calibru Eco-Drive E210 care imită resetarea „mecanică” a cronografului, potrivit Notebookcheck . Noul AV0104-06W apare în primele imagini „hands-on” realizate de Hodinkee Japan , care indică dimensiuni de 44,5 mm diametru și 15,3 mm grosime. Prin comparație, modelul Tsuno Chrono „Classic” din catalogul curent Citizen are 38 mm și 11,7 mm, ceea ce sugerează o schimbare de poziționare către o prezență mai masivă la încheietură și, implicit, către un public diferit. Ce aduce diferit ediția limitată Din fotografii și descrierea citată de publicație reies câteva elemente care susțin direcția „premium”: bezel înalt, lustruit, auriu, peste o carcasă din oțel cu finisaj periat și muchii lustruite; două butoane de cronograf aurii, poziționate lângă coroana de la ora 12; o a doua coroană, mai jos pe partea dreaptă, pentru funcția de alarmă; sticlă de safir bombată și un cadran stratificat, cu mai multe registre (rezervă de energie, secunde, contoare de cronograf și indicator pentru alarmă), plus un inel tahimetric auriu. Miza tehnică: calibru Eco-Drive cu resetare „ca la mecanice” Hodinkee Japan notează că mecanismul E210 resetează cronograful printr-un sistem cu ciocan care lovește o camă „în inimă” (o piesă profilată folosită la multe cronografe mecanice), astfel încât acele „sar” la zero, în loc să revină sub control electronic printr-o mișcare continuă. Publicația mai menționează că mecanismul ar avea peste 200 de componente și că a rămas structural neschimbat de peste două decenii. Citizen a explicat, tot prin intermediul outletului citat, că a ales linia Promaster pentru acest design retro deoarece fiabilitatea calibrului se potrivește cu orientarea „funcție înainte de toate” a gamei. Preț, volum și disponibilitate Modelul este limitat la 5.000 de bucăți și are un preț de 187.000 yeni (aprox. 5.700 lei). Vânzarea începe în Japonia pe 10 septembrie, conform informațiilor din material. Pentru alte piețe, sursa nu indică detalii. [...]
Ferrero pregătește o investiție industrială la Timișoara , un pas care ar muta o parte din activitatea grupului din zona de import și distribuție către producție locală, potrivit informațiilor publicate de ZF . Producătorul Nutella și Kinder ar fi cumpărat deja terenul pentru viitoarea fabrică, conform mai multor surse citate de publicație. Grupul italian Ferrero are afaceri anuale de aproape 20 mld. euro, nivel pe care ZF îl compară cu dimensiunea întregii industrii alimentare din România, ceea ce face relevantă intrarea pe producție locală din perspectiva capacității de investiție și a potențialului de a consolida lanțuri de aprovizionare în regiune. Ce se știe, concret, despre proiect Informațiile disponibile în acest stadiu indică două elemente operaționale: fabrica ar urma să fie deschisă la Timișoara, potrivit surselor ZF; terenul ar fi fost deja cumpărat, conform acelorași surse. Până la momentul publicării știrii, Ferrero nu a răspuns solicitărilor repetate ale Ziarului Financiar. Nici Dominic Fritz nu a răspuns, mai notează publicația. În lipsa unei confirmări oficiale, calendarul și dimensiunea investiției rămân neclare. Indiciul administrativ: o firmă nouă, cu CAEN pentru ciocolată și produse zaharoase ZF mai arată că italienii au înființat în 2026 o companie nouă, Ferrero România Industrial SRL , cu cod CAEN 1082 – „Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei și a produselor zaharoase”. În practică, CAEN este codul care descrie domeniul de activitate al unei firme în România și poate indica direcția unui proiect, fără a echivala automat cu o investiție finalizată. Context: Ferrero este deja prezentă prin import și distribuție Grupul are deja pe plan local o firmă de import și distribuție, care a ajuns la afaceri de aproape 2 mld. lei (400 mil. euro) și a crescut cu 23% anul trecut, cu 119 salariați, potrivit ZF. În acest context, o fabrică ar însemna o schimbare de profil – de la comercializare la producție – cu implicații directe pentru operațiuni și pentru ecosistemul local de furnizori. Ce urmează de urmărit este confirmarea oficială a proiectului și detalii despre capacitate, produse și termene, care nu apar în informațiile publicate până acum. [...]
Apple îl păstrează pe Tim Cook în vârful ierarhiei și îi menține o compensație de nivel CEO , într-o tranziție care arată că boardul mizează pe continuitate și pe alinierea strictă a plății la performanța bursieră, potrivit HotNews . Cook a predat săptămâna aceasta funcția de director general (CEO) lui John Ternus , după ce anunțase în aprilie că renunță la conducerea executivă. El rămâne însă în companie ca președinte executiv al Consiliului de Administrație. Pachetul lui Tim Cook: 2 milioane dolari salariu și acțiuni de 45 milioane dolari Documente depuse de Apple la autoritățile de reglementare din SUA arată că noul rol al lui Tim Cook este remunerat cu: salariu anual de 2 milioane de dolari (aprox. 9 milioane lei); pachet anual de acțiuni cu valoare-țintă de 45 milioane de dolari pentru anul fiscal 2027 (aprox. 203 milioane lei). Jumătate din pachetul de acțiuni este format din unități de acțiuni restricționate (RSU – acțiuni acordate cu condiții și termene), legate de rezultate: acestea vor fi acordate în funcție de randamentul total pentru acționarii Apple comparativ cu alte companii din indicele S&P 500. Cealaltă jumătate se acordă în timp și se dobândește pe o perioadă de patru ani. De ce contează: plata rămâne legată de bursă, iar Cook rămâne „central” Business Insider, citat de HotNews, notează că dimensiunea pachetului sugerează că Tim Cook va continua să joace un rol central în Apple, chiar dacă nu mai este CEO. În anii recenți, ca director general, Cook a câștigat aproximativ 74 milioane de dolari (aprox. 333 milioane lei) atât în 2024, cât și în 2025, sumă care a inclus 14 milioane de dolari sub formă de bonusuri în numerar și alte forme de compensație. Cât câștigă noul CEO, John Ternus Pentru primul său an ca director general, Apple a anunțat pentru John Ternus: salariu anual de 3 milioane de dolari (aprox. 14 milioane lei); acțiuni restricționate cu valoare-țintă de 55 milioane de dolari (aprox. 248 milioane lei). Din acest pachet, 75% este legat de rezultatele Apple, iar 25% se dobândește pe parcursul a patru ani. Apple nu a precizat cât ar urma să câștige Ternus și Cook din bonusuri în numerar. [...]
Grupul DIGI spune că a plătit peste 1,1 miliarde de lei la buget în ianuarie–august 2026 , un nivel care indică o contribuție fiscală semnificativă a unuia dintre cei mai mari jucători din telecom la veniturile statului, potrivit DIGI Romania S.A. . Suma reprezintă totalul obligațiilor fiscale – taxe, impozite și alte contribuții – generate de operațiunile DIGI Romania, împreună cu cele aferente celorlalte entități din grup active pe piața locală, conform comunicatului publicat pe 2 septembrie 2026 . Ce include contribuția și de ce contează Din perspectiva impactului economic, nivelul plăților către bugetul consolidat sugerează dimensiunea operațiunilor locale ale grupului și efectul lor direct în încasările publice, într-un sector cu investiții mari și consum ridicat de infrastructură. În comunicat, compania își leagă modelul de afaceri de investiții constante în infrastructură, pe fondul creșterii cererii pentru servicii de conectivitate fixe și mobile. Context: poziționarea grupului și prezența internațională DIGI este prezent de peste 30 de ani pe piața telecom din România și se descrie drept lider pe segmente precum internet de bandă largă, distribuție TV (pay-TV), telefonie fixă și comunicații mobile, menționând și „cea mai mare acoperire la nivel național”. La nivel de grup, DIGI derulează operațiuni în România, Spania, Italia, Portugalia, Belgia și Regatul Unit , iar oferta include servicii convergente (fix și mobil) bazate pe rețele de fibră optică, plus conținut radio-TV și servicii online. [...]
Huawei, Xiaomi și Honor au început să majoreze prețurile la mai multe modele de telefoane, cu scumpiri între 200 și 1.000 de yuani, pe fondul creșterii costurilor din lanțul de aprovizionare , potrivit CNMO . Cele trei companii invocă, în răspunsurile către clienți, scumpirea materialelor și a componentelor-cheie, ceea ce împinge în sus costul de producție și, implicit, prețul final la raft. În răspunsul Huawei, motivul este „ajustarea prețurilor de piață” pentru materiale esențiale, care a dus la creșterea costurilor și la „ajustarea corespunzătoare” a prețului de vânzare. Xiaomi indică majorarea continuă a costurilor de achiziție pentru componentele de bază, ceea ce a determinat o „ajustare adecvată” a prețurilor de retail. Honor spune că prețurile și promoțiile sunt ajustate în funcție de cererea din piață, iar după o evaluare internă a operat scumpiri pentru anumite produse. Ce modele sunt afectate și cât cresc prețurile Scumpirile vizează mai multe serii și modele, iar amplitudinea diferă în funcție de produs și configurație. CNMO menționează: Huawei Mate 80 (serie) Xiaomi 17 (serie) Honor Power2 Honor Magic8 Pentru Honor, publicația indică explicit câteva repere: două versiuni Power2 s-au scumpit cu 500, respectiv 600 de yuani, iar pentru Magic8 creșterile sunt între 300 și 500 de yuani, în funcție de versiune. Context: un nou val de scumpiri în electronice Materialul plasează majorările într-un trend mai larg de ajustări de preț în industrie. CNMO notează că nu este prima „scumpire colectivă” din acest an: în martie, OPPO ar fi fost primul brand care a anunțat public creșteri de preț, iar Apple a majorat în iunie prețurile globale pentru întreaga gamă de hardware Mac și iPad, urmată în iulie de scumpiri în Japonia pentru iPhone, Apple Watch și AirPods. În plus, doi executivi au anticipat public presiunea pe prețuri. Yu Chengdong (Huawei) a spus la începutul lui august, la un eveniment de lansare, că scumpirea memoriei ar putea împinge „toate telefoanele” către majorări ample, altfel vânzarea la prețurile vechi ar însemna pierderi. La Xiaomi, președintele Lu Weibing a afirmat într-un live din mai că, în a doua parte a anului, unele flagship-uri „drepte” (telefoane clasice, fără design pliabil) ar putea depăși pragul de 10.000 de yuani. [...]
