Știri
Știri din categoria Auto

Volkswagen, Stellantis și Renault cer UE să lege țintele de CO₂ de reguli care favorizează producția locală, într-un demers menit să păstreze în Europa achiziția de componente, cercetarea-dezvoltarea și asamblarea, potrivit IT Home. Cele trei grupuri susțin că un cadru mai „pro-european” ar ajuta industria auto să facă față presiunilor de cost și competiției globale, într-un moment în care tranziția la electric este instabilă, iar cererea rămâne slabă.
Volkswagen, Stellantis și Renault reprezintă împreună circa 60% din producția auto a Uniunii Europene, iar documentul transmis decidenților europeni solicită stabilirea rapidă a unui cadru care să încurajeze aprovizionarea cu piese din Europa și să mențină mai multă activitate de R&D și asamblare pe continent. Companiile argumentează că industria se confruntă cu „provocări fără precedent” de competitivitate, alimentate de decalaje tehnologice în domenii strategice, intensificarea concurenței, precum și costuri ridicate și persistente cu energia, producția și conformarea la reglementări.
În logica propunerii, regulile de „conținut local” ar urma să fie integrate cu reglementările privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon, în paralel cu inițiativele din „Legea pentru accelerarea industriei” (propunere prezentată de UE la finalul anului trecut). Cele trei grupuri cer relaxarea și clarificarea cadrului astfel încât:
După atingerea țintelor UE, producătorii ar urma să primească „super-credite” (un mecanism de punctaj/compensare) aplicabile inițial pentru mașinile electrice mici fabricate în Europa, care ar putea fi folosite pentru a respecta cerințele tot mai stricte privind emisiile medii de CO₂ ale flotelor. Renault, Volkswagen și Stellantis mai cer ca, pe viitor, aceste super-credite să se aplice tuturor vehiculelor electrice produse în interiorul UE.
Un element central al solicitării este extinderea definiției „conținutului local”: nu doar originea componentelor să conteze, ci și cercetarea-dezvoltarea și asamblarea vehiculului. Miza este ca valoarea adăugată să rămână în lanțul industrial european, nu doar o parte din aprovizionare.
În fundal, companiile indică o problemă operațională: multe fabrici europene ar funcționa la rate de utilizare a capacității mult sub nivelul ideal, pe fondul cererii slabe și al incertitudinilor din tranziția către electric, care a deschis ușa unor noi competitori. În acest context, o parte a industriei ar dori măsuri mai ferme ale UE pentru a sprijini sectorul auto, unde au început deja disponibilizări, să treacă prin perioada de transformare.
Planurile UE fac parte dintr-un pachet mai amplu de politici pentru creșterea competitivității industriale și sunt încă în proces legislativ; Comisia Europeană a publicat un proiect în martie, conform materialului. În același timp, producători din afara UE precum Toyota, Nissan și Jaguar Land Rover se tem că noile reguli ar putea exclude componente fabricate în Marea Britanie, Japonia și Turcia. IT Home notează că Toyota are baze importante de producție în Marea Britanie și Turcia, iar Nissan operează la Sunderland cea mai mare uzină auto din Marea Britanie.
Recomandate

Volkswagen , Stellantis și Renault cer UE o regulă „Fabricat în Europa” care să condiționeze vânzările de conținut local , într-o mișcare cu potențial de a redesena lanțurile de aprovizionare și competiția cu importurile pe piața auto europeană, potrivit Știrile Pro TV . Cei trei producători, care cumulează aproximativ 60% din producția de automobile a Europei, solicită adoptarea unei reguli simple de tip „Fabricat în Europa”, la care să se adauge stimulente mai puternice pentru susținerea producției locale. Informația este atribuită de publicație agenției Reuters, preluată de news.ro. Propunerea centrală: 70% din valoarea economică a fiecărui automobil vândut în UE să provină din interiorul Uniunii . Cerința ar urma să acopere întreg lanțul de producție – de la proiectare și dezvoltare, până la fabricarea componentelor și asamblarea finală. De ce împing constructorii această regulă Într-o scrisoare comună către membri ai Parlamentului European, companiile avertizează că industria auto europeană se confruntă cu „provocări fără precedent”, invocând: decalaje tehnologice față de concurenții globali; presiune concurențială în creștere; costuri ridicate cu energia, producția și reglementările. În același timp, piața auto europeană este descrisă ca fiind încă slabă: se vând anual cu aproximativ trei milioane de vehicule mai puțin față de nivelul din 2019, iar circa 26% dintre automobilele comercializate în Europa provin din importuri. Ce măsuri suplimentare cer, pe lângă „Fabricat în Europa” Pe lângă pragul de conținut local, Volkswagen, Stellantis și Renault solicită măsuri care să încurajeze producția realizată în Europa, inclusiv: sprijin direcționat pentru fabricarea bateriilor; flexibilizarea reglementărilor pentru automobilele de dimensiuni mici, astfel încât vehiculele electrice să devină mai accesibile. Constructorii susțin că nu cer închiderea pieței, ci stoparea relocării producției industriale în afara UE, printr-un cadru care să favorizeze producția locală fără a bloca complet importurile. Context: UE analizează deja un cadru „Fabricat în Europa” Propunerea vine în condițiile în care Uniunea Europeană analizează introducerea unui cadru legal „Fabricat în Europa” ca parte a strategiei industriale pentru tranziția către mobilitatea electrică. Bruxelles-ul examinează praguri de conținut local, scheme de sprijin și stimulente legate de producția realizată în interiorul Uniunii. [...]

Volkswagen va reduce cu 19.000 de angajați forța de muncă din Germania până la finalul anului , o accelerare a restructurării într-un moment în care costurile ridicate și presiunea concurenței asiatice apasă direct pe profitabilitatea producătorilor europeni, potrivit HotNews . Reducerea anunțată se înscrie într-un plan mai amplu care vizează eliminarea a peste 28.000 de locuri de muncă până în 2030, conform unui discurs al directorului general Oliver Blume consultat de Reuters. De ce contează: costurile din Germania și competiția chineză forțează tăieri rapide Decizia este prezentată ca parte a strategiei de creștere a eficienței și de adaptare la dificultățile industriei auto europene, într-un context marcat de: concurența agresivă a producătorilor chinezi; scăderea interesului pentru mașinile electrice; costuri mari de producție, inclusiv energie. În discursul citat, Blume afirmă că unele măsuri au fost deja implementate rapid în uzinele germane, iar costurile fabricilor Volkswagen din Germania au fost reduse cu peste 20% până în 2025. „Am redus costurile fabricilor Volkswagen din Germania cu peste 20% până în 2025.” Cum ar urma să fie făcută reducerea de personal Volkswagen nu a oferit detalii suplimentare despre implementarea noilor tăieri de posturi, însă a indicat anterior că se va baza în principal pe: pensionări anticipate; plecări voluntare; măsuri de eficientizare, cu obiectivul de a evita concedierile forțate. Reducerea de personal este descrisă ca una dintre componentele principale ale programului de restructurare convenit cu reprezentanții angajaților. Context: investiții mari, presiune pe marje Grupul încearcă să își consolideze competitivitatea într-o perioadă dificilă pentru piața auto europeană, în care producătorii tradiționali sunt presați să investească masiv în electrificare și tehnologii digitale, în timp ce reduc cheltuielile pentru a-și proteja marjele. [...]

Volkswagen pregătește o reducere accelerată a costurilor în Germania, cu 19.000 de concedieri până la finalul lui 2026 , în cadrul unui program mai amplu de restructurare, potrivit Mediafax . Măsura vizează fabricile din Germania, iar anunțul oficial ar urma să fie făcut de directorul general Oliver Blume la adunarea generală a acționarilor programată pe 18 iunie, conform Reuters, citată de publicație. Ce include planul de restructurare Concedierile anunțate se înscriu într-un program mai amplu de reducere a costurilor și a personalului în Germania. Conform unui document consultat de Reuters, Volkswagen și-a asumat deja, prin acorduri obligatorii, eliminarea a peste 28.000 de locuri de muncă până în 2030. În paralel, compania indică faptul că a redus costurile de producție la fabricile din Germania cu peste 20% până în 2025, potrivit transcriptului discursului citat de Reuters. Context: industria auto, sub presiune pe piața muncii din Germania Restructurarea Volkswagen vine într-un moment în care industria auto este indicată drept principalul „focar” al reducerilor de personal din Germania. O analiză EY arată că Germania a pierdut peste 341.000 de locuri de muncă în industrie din 2019 până în prezent. În sectorul auto, date citate de Bild indică aproape 126.000 de locuri de muncă dispărute din 2019 până acum, inclusiv aproximativ 32.000 în ultimele 12 luni. Pe locul al doilea, ca pierderi de personal, se află industria construcțiilor de mașini și utilaje, cu peste 86.000 de locuri de muncă pierdute în aceeași perioadă. [...]

Porsche își recalibrează tranziția la electric, după ce vânzările Taycan au scăzut puternic în ultimii ani , iar compania spune acum că a „acționat prea repede” când a împins primul său model electric de volum în piață, potrivit Smart Car . CEO-ul Porsche, Michael Leites , afirmă că momentul lansării Taycan a fost probabil înainte ca piața să fie pregătită să accepte pe deplin valoarea modelului, însă producătorul nu renunță la investițiile în electrificare. Taycan, lansat în versiune de serie la final de 2019 (după conceptul Mission E prezentat în 2015 la Frankfurt), a intrat într-o perioadă de slăbiciune comercială. Conform datelor de livrări citate, modelul a coborât de la 40.600 unități în 2023 la 20.800 în 2024 și 16.300 în 2025, iar în T1 2026 livrările au scăzut cu 19% față de anul anterior, la 3.420 de unități. Semnalul din piață: Macan electric crește, dar termicul rămâne relevant În același interval, Macan electric a livrat 8.079 de unități în T1 2026, un rezultat mai bun decât Taycan. Totuși, Macan pe benzină a rămas peste versiunea electrică, cu 10.100 unități livrate în trimestru. Pe partea de reglementare, sursa notează că Macan pe benzină nu se mai vinde în Europa din a doua jumătate a lui 2024, din cauza neconformării cu noile cerințe de securitate cibernetică ale Uniunii Europene. Strategia Porsche: investiții în electrice, dar și prelungirea vieții pentru benzină și hibrid Deși Taycan este sub presiune, Porsche spune că își menține direcția de investiții în modele electrice. Proiectele pentru Boxster și Cayman electrice rămân „conform planului”, iar un SUV cu trei rânduri de scaune, poziționat peste Cayenne, este planificat inițial cu motorizări pe benzină și hibride, cu o versiune electrică aflată în continuare în lucru. În paralel, compania își asumă explicit păstrarea motorizărilor clasice și hibride: prima generație Macan va fi oprită din producție în această vară, iar un nou model pe platformă Audi Q5 este așteptat în 2028, cu versiuni pe benzină și plug-in hybrid (hibrid cu încărcare la priză); Panamera și Cayenne în versiuni pe benzină și plug-in hybrid vor continua în anii 2030; modelul 718 pe benzină (deja scos din producție anul trecut) ar urma să revină; pentru 911, Porsche a introdus tehnologie hibridă, dar exclude o versiune complet electrică; direcția declarată este către motoare pe benzină mai „curate” și hibridizare, pentru a răspunde unor norme de emisii mai stricte. Ținta de 80% electrice se estompează Porsche estimase anterior că, până la finalul deceniului, mașinile complet electrice vor depăși 80% din vânzările sale anuale. În 2025, ponderea electricelor în totalul vânzărilor a fost de 22,2%, iar după întărirea planurilor pentru benzină și hibrid, această țintă intermediară nu mai este pusă în prim-plan, potrivit informațiilor din material. [...]

Lei Jun a insistat că șoferul rămâne decidentul final în utilizarea asistenței la condus , într-o demonstrație publică de peste șapte ore cu Xiaomi YU7 , organizată la un poligon auto din Yancheng (Jiangsu), potrivit IT之家 . Mesajul vine în contextul testelor de „funcții de siguranță și asistență”, unde fondatorul și CEO-ul Xiaomi a repetat că sistemele inteligente au rol strict de sprijin și nu trebuie tratate ca un „pilot automat” care preia responsabilitatea. Testul a început la ora 9:00 (ora locală, aceeași cu ora României) și a vizat modelul Xiaomi YU7, în versiuni Standard și YU7 GT. În total, au fost opt probe care au acoperit performanța, manevrabilitatea, șasiul, siguranța și confortul, cu accent pe comportamentul mașinii în condiții-limită. De ce contează: poziționare de responsabilitate și risc operațional În segmentul dedicat funcțiilor de asistență, Lei Jun a spus că, indiferent de cât de bine se comportă sistemul, „poziționarea de bază” rămâne aceea de asistență, iar șoferul trebuie să păstreze controlul asupra deciziei finale și să nu lase mașina „complet” în grija sistemului. Din perspectivă operațională, mesajul fixează așteptările de utilizare: tehnologia este prezentată ca suport, nu ca înlocuitor al atenției și deciziei umane. Ce a testat Xiaomi în live-ul de la poligon Potrivit publicației, demonstrația a inclus opt capitole de testare: test pe inel de mare viteză; frânare de urgență repetată; șasiu pe condiții mixte de drum; capacități de control și manevrabilitate; capacitate de „deblocare/ieșire” din situații dificile (脱困); nivel de liniște în habitaclu; test de durabilitate; funcții de siguranță și asistență. Hardware „la fel pe toată gama” și miză pe actualizări OTA Lei Jun a mai afirmat că YU7 folosește, pe toate versiunile, o configurație „completă” de hardware pentru asistența la condus și că nu există diferențe de echipare între variantele din gamă în ceea ce privește baza de capabilități. În demonstrație a fost folosită versiunea Standard, iar celelalte versiuni ar avea aceleași capacități de bază. El a adăugat că această abordare de „hardware preinstalat din start” ar pregăti modelul pentru actualizări viitoare prin OTA (actualizări software „over-the-air”, livrate prin internet, fără vizită în service), pe măsură ce funcțiile evoluează. Parcare inteligentă: feedback bun, promisiune de acces simultan la îmbunătățiri În zona de parcare inteligentă, Lei Jun a spus că, după „peste doi ani” de validare prin produse livrate, feedbackul utilizatorilor a fost în general bun. În continuare, toți proprietarii YU7 ar urma să primească simultan actualizările și noile capabilități de asistență la condus, pe măsură ce acestea sunt introduse prin iterații software. [...]

Flota de Robotaxi a Tesla a rămas la doar 59 de mașini, iar extinderea se împotmolește , un decalaj care ridică semne de întrebare despre cât de repede poate compania transforma promisiunile de „autonomie” într-un serviciu scalabil și, implicit, într-un motor credibil de evaluare bursieră, potrivit Futurism . Înainte de lansarea serviciului „vara trecută”, Elon Musk susținea că peste 1.000 de taxiuri autonome vor circula „în câteva luni” și că până la finalul lui 2026 ar urma să existe un milion de Tesla „self-driving” care folosesc software-ul Robotaxi. După lansare, Musk a ridicat din nou ținta, afirmând într-un apel cu investitorii că ar putea exista ride-hailing autonom pentru „aproximativ jumătate din populația SUA” până la finalul anului. Realitatea descrisă de Bloomberg (citat de Futurism) este însă mult mai modestă: doar 59 de Robotaxi sunt pe șosea, iar cel puțin o parte dintre ele ar necesita încă supraveghere umană fizică. În plus, încercările de a ieși din baza inițială din Austin, Texas, „șchiopătează”, iar compania ar fi fost nevoită să le spună autorităților de reglementare din California că taxiurile sale „autonome” nu se conduc, de fapt, singure, conform relatării. De ce contează: promisiunile despre autonomie au susținut evaluarea Futurism notează că un progres incremental ar fi mai ușor de acceptat la o companie mică, însă Tesla a fost poziționată ani la rând în fața investitorilor printr-o viziune „SF” asupra viitorului, care a contribuit la menținerea acțiunii și la o capitalizare de piață de peste 1.000 de miliarde de dolari. În același timp, Musk proiectase în 2024 că pivotul către Robotaxi ar putea împinge evaluarea Tesla la 30.000 de miliarde de dolari, potrivit articolului. Publicația descrie astfel o tensiune între așteptările alimentate public și ritmul efectiv de livrare, într-un moment în care „profiturile se prăbușesc” și imaginea publică se deteriorează, dar evaluarea rămâne ridicată. Probleme operaționale: timpi mari de așteptare și comportament „erratic” Dincolo de dimensiunea flotei, experiența utilizatorilor indică limitări de operare. Potrivit articolului, timpii de așteptare ajung frecvent până la 30 de minute chiar și în Austin, unde sunt concentrate cele mai multe mașini, iar aplicația poate bloca rezervările în perioade de „cerere ridicată”. Sunt descrise și situații în care mașinile preiau sau lasă clienții în locuri „bizare” și incomode (de exemplu, pe o alee). În jur de una din trei curse ar avea un monitor uman în mașină, însă rolul acestuia ar părea mai degrabă formal: un client a reclamat că a fost lăsat la circa un sfert de milă (aprox. 400 de metri) de destinație, deși monitorul era prezent. Reglementare și transparență: „autonom”, dar cu supraveghere Musk a justificat ritmul lent printr-o abordare „paranoică” privind siguranța, iar Futurism arată că flota mică și supravegherea umană susțin parțial această explicație. Pe de altă parte, articolul sugerează că Tesla ar supraevalua public capabilitățile tehnologiei. În același context, sunt menționate acuzații de „fum și oglinzi”: Tesla nu ar fi publicat până recent cifre oficiale despre mărimea flotei și ar fi raportat cu întârziere accidentele către autorități, cenzurând puternic circumstanțele. De asemenea, după ce Musk anunțase în ianuarie că Robotaxi vor oferi curse în Austin cu un supraveghetor uman în mașină, ar fi reieșit că supravegherea se făcea și printr-o altă mașină condusă de un om, care urmărea Tesla-urile. În ansamblu, tabloul descris în articol indică un serviciu încă departe de scalarea promisă, cu implicații directe pentru credibilitatea calendarului de extindere și pentru felul în care piața evaluează potențialul comercial al autonomiei la Tesla. [...]