Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Comisia Europeană propune un buget UE de 200 mld. euro pentru 2027, cu flexibilitate mai mare pentru apărare și competitivitate, mizând pe reorientarea fondurilor de coeziune și pe prefinanțare/cofinanțare sporită pentru noile priorități, potrivit Economedia. Propunerea este exprimată în „angajamente” (sume ce pot fi contractate), nu în plăți efective.
Proiectul de buget pentru 2027 este prezentat de Comisie ca o „finanțare stabilă” pentru prioritățile UE, într-un context descris drept mai volatil: efecte post-pandemie, criza energetică, inflație, războiul din Europa și tensiuni geopolitice, inclusiv impactul recent al crizei din Orientul Mijlociu asupra prețurilor la energie.
Propunerea reflectă și evaluarea la jumătatea perioadei a politicii de coeziune 2021–2027. Statele membre sunt încurajate să folosească resursele disponibile pentru noile priorități ale Uniunii, inclusiv prin:
În lista de priorități menționate intră competitivitatea, apărarea, locuințele la prețuri accesibile, reziliența la apă și tranziția energetică.
Comisia indică faptul că bugetul pentru 2027 va continua să finanțeze sprijinul pentru Ucraina prin Mecanismul pentru Ucraina și printr-un nou împrumut de sprijin.
În comunicatul citat, Executivul comunitar leagă explicit creșterea accentului pe securitate de războiul declanșat de Rusia și de nevoia de investiții în cercetare de apărare, capacitate industrială, mobilitate militară și reziliență strategică.
„Bugetul pentru anul viitor reflectă rolul tot mai important al Uniunii în consolidarea pregătirii Europei în materie de securitate şi apărare (...)”
Comisia mai arată că bugetul contribuie la punerea în aplicare a Planului ReArm Europe/Readiness 2030 și este completat de instrumentul SAFE, destinat achizițiilor publice comune în domeniul apărării și investițiilor statelor membre.
Pe componenta economică, proiectul de buget include finanțare sporită pentru programe precum Erasmus+, Mecanismul pentru interconectarea Europei și Programul privind piața unică. În același timp, Comisia menționează continuarea sprijinului pentru agricultură, cu argumentul securității alimentare și al stabilității economice în zonele rurale.
Pentru migrație și azil, Comisia anunță finanțare suplimentară în primul an complet de aplicare a Pactului privind migrația și azilul, prin suplimentări rezultate din revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual: 1,2 miliarde euro în 2027 (aprox. 6 miliarde lei) pentru Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) și Instrumentul pentru managementul frontierelor și vize.
Bugetul anual pentru 2027 trebuie adoptat oficial de Parlamentul European și Consiliu înainte de sfârșitul anului 2026. Comisia precizează că proiectul include cheltuieli finanțate din „resurse proprii” și că, pentru fiecare program, sunt propuse două niveluri: angajamente (contractare) și plăți (execuție efectivă), toate în prețuri curente.
Proiectul pentru 2027 este și ultimul buget anual din actualul cadru financiar multianual 2021–2027, urmând să asigure continuitatea finanțării înaintea următorului buget pe termen lung, CFM 2028–2034.
Recomandate
Aderarea Muntenegrului riscă să forțeze o rescriere a regulilor de finanțare în viitorul buget multianual al UE , pentru că discuția nu se oprește la costul estimat, ci la precedentul pe care îl poate crea pentru următoarele extinderi, potrivit Economedia , care citează Euronews. Comisia Europeană a prezentat luna trecută pachetul financiar pentru Muntenegru, țara care a avansat cel mai mult în negocierile de aderare. Cu o populație de aproximativ 626.000 de locuitori, statul ar urma să primească sprijin financiar estimat la 3,2 miliarde de euro (aprox. 16,2 miliarde lei). Oficialii Comisiei susțin că impactul asupra bugetului UE ar fi redus, echivalent cu mai puțin de un euro pentru fiecare contribuabil din Uniune. De ce contează: precedentul pentru următoarele extinderi Deși suma este mică raportat la bugetul multianual al UE , de aproape 2.000 de miliarde de euro (aprox. 10.000 de miliarde lei), diplomați europeni avertizează că adevărata miză este „chestiunea de principiu”: cum va fi finanțată aderarea și ce reguli se vor aplica ulterior altor candidați. „Pachetul financiar al Muntenegrului se anunță controversat, nu atât din cauza banilor implicați, cât ca o chestiune de principiu”, a declarat un diplomat european pentru Euronews, sub protecția anonimatului. Procesul de extindere a fost relansat după ani de stagnare de la aderarea Croației în 2013, iar Comisia Europeană susține că în ultimele șase luni s-au făcut mai multe progrese decât în întregul deceniu anterior. În paralel, mai multe state membre cer reformarea procesului de aderare și introducerea unor condiții suplimentare sau garanții democratice pentru viitoarele state membre, inclusiv Ucraina. În acest context, Muntenegru este văzut ca primul test al unui „nou model” de extindere, mai ales că redactarea tratatului de aderare a început în urmă cu câteva săptămâni. De unde ar putea veni banii și ce tensiuni apar între statele membre Una dintre cele mai dificile decizii rămâne sursa fondurilor: statele membre trebuie să aleagă între redistribuiri din bugetul actual și identificarea unor resurse suplimentare. Discuția este complicată și de priorități divergente: statele din sudul și estul Europei cer mai multe fonduri pentru agricultură și politica de coeziune; statele din nord vor reorientarea bugetului către competitivitate și apărare. După aderare, Muntenegru ar deveni beneficiar net al fondurilor europene, adică ar primi mai mult decât ar contribui. Conform propunerii Comisiei, o parte importantă din fondurile pentru agricultură și dezvoltare regională ar urma să fie acoperită din sume care ar fi fost alocate anterior prin programul Europa Globală. În același timp, bugetele pentru apărare și competitivitate ar urma să crească, astfel încât celelalte 27 de state membre să nu piardă finanțare. Rămâne însă neclar de unde vor veni fondurile suplimentare: între opțiunile analizate sunt noi surse de venit la nivelul UE sau majorarea contribuțiilor statelor membre. „Muntenegru creează un precedent. Uniunea Europeană va trebui să fie consecventă și în cazul viitoarelor aderări. De unde vor veni banii va fi una dintre cele mai controversate întrebări”, a declarat o sursă familiarizată cu negocierile. [...]
Uniunea Europeană ia în calcul noi taxe pentru a-și finanța bugetul 2028–2034, iar costul ar putea ajunge în prețul biletelor de avion și al unor produse cu zahăr , potrivit Economedia . Discuțiile sunt în fază preliminară, fără un proiect legislativ și fără detalii stabilite privind nivelul taxelor sau aria exactă de aplicare, informațiile fiind citate de Economedia din Mediafax . De ce apar aceste opțiuni: presiunea pe bugetul UE Miza este finanțarea viitorului buget multianual al UE pentru 2028–2034, pe care Comisia Europeană îl estimează la aproximativ două trilioane de euro. Pe lângă politicile tradiționale (agricultură și coeziune), bugetul ar trebui să acopere cheltuieli mai mari pentru apărare, competitivitate, securitatea frontierelor și rambursarea datoriei contractate prin programul european de redresare post-pandemie. În paralel, statele contributoare nete, precum Germania și Țările de Jos, cer limitarea dimensiunii bugetului, în timp ce statele beneficiare susțin menținerea fondurilor europene pentru investiții și agricultură. În acest context, sunt căutate „resurse proprii” (surse de venit la nivelul UE) care să reducă presiunea pe contribuțiile naționale. Ce taxe sunt discutate și ce nu se știe încă Reprezentanții statelor membre discută opțiunile în Coreper, iar Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, încearcă să identifice până în toamnă formule care ar putea obține sprijinul tuturor celor 27 de state membre. În acest moment, potrivit informațiilor din sursă: Taxa pe biletele de avion nu are un mecanism definit: ar putea fi o sumă fixă sau ar putea varia în funcție de distanță, clasa de călătorie ori emisiile generate, însă variantele nu sunt confirmate oficial. Contribuția pentru produsele cu conținut ridicat de zahăr nu are stabilit domeniul de aplicare: nu este clar dacă ar fi vizat zahărul ca materie primă, băuturile îndulcite sau alimentele cu mult zahăr. În mai multe state membre, inclusiv România, există deja taxe naționale pentru anumite produse care conțin zahăr. Impact posibil: costuri transferate către consumatori și companii Dacă ar fi adoptată, o taxă europeană pe biletele de avion ar putea fi transferată integral sau parțial în prețul plătit de pasageri, însă nu este clar dacă ar exista excepții pentru anumite zboruri sau categorii de pasageri. Măsura ar fi separată de sistemul ETS (schema UE de comercializare a certificatelor de emisii), care deja generează costuri suplimentare pentru companiile aeriene. În sursă sunt menționați mai mulți operatori europeni – Air France-KLM, Lufthansa, Ryanair, easyJet și IAG – care au avertizat că extinderea taxării emisiilor va duce la creșterea prețurilor biletelor. Pentru România, o eventuală taxă europeană ar putea fi inclusă în tarifele biletelor pentru zborurile care pleacă de pe aeroporturile naționale, dar efectul depinde de forma finală a legislației. Ce urmează: consens politic și ratificare națională Introducerea unor noi „resurse proprii” pentru bugetul UE necesită aprobarea în unanimitate a statelor membre și ratificarea deciziei la nivel național . Liderii europeni au cerut președinției irlandeze să prezinte până la summitul din octombrie opțiuni care pot întruni consensul celor 27, însă, la acest stadiu, nu există garanții că taxele discutate vor fi adoptate sau în ce formă. [...]
Fără venituri noi, bugetul UE 2028–2034 riscă tăieri de 40% dacă statele membre nu acceptă nici creșterea contribuțiilor naționale, nici introducerea de „resurse proprii” (venituri directe ale UE din taxe), potrivit Economica . Președinta Comisiei Europene , Ursula von der Leyen, a avertizat că, în lipsa acestor soluții, ajustarea ar însemna compensarea a aproximativ 66 de miliarde de euro pe an prin reduceri, ceea ce ar echivala cu o scădere de 40% față de propunerea Comisiei. Declarațiile au fost făcute la o conferință de presă la Cork, alături de premierul Irlandei, Micheal Martin, în contextul presiunilor venite din partea unor state – Germania, Olanda, Austria și țările nordice – care cer reduceri abrupte ale bugetului. Miza: cum se finanțează un buget mai mare, fără să crească contribuțiile Von der Leyen a evitat să avanseze idei concrete de taxe, dar a indicat direcțiile deja discutate la nivel european pentru a crea venituri suplimentare la bugetul UE. Bruxelles-ul a propus anterior taxe pe emisiile poluante, inclusiv pe deșeurile electronice nereciclate, precum și taxe pe tutun și noi taxe corporative. În paralel, a amintit că Parlamentul European a venit cu inițiative care nu au fost aprobate de statele membre, precum impozite asupra: multinaționalelor din sectorul digital; activelor cripto; jocurilor de noroc online. Germania cere o reducere de 400 de miliarde de euro și contestă sustenabilitatea propunerii În același context, un document guvernamental intern consultat de Reuters arată că Germania solicită o reducere de aproximativ 400 de miliarde de euro din bugetul UE de peste 2.000 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană pentru perioada 2028–2034, pe care Berlinul îl consideră „nesustenabil”. Comisia propune un buget de peste 2.000 de miliarde de euro, față de aproximativ 1.300 de miliarde de euro în actualul cadru financiar 2021–2027. Potrivit poziției Berlinului, „așa cum este formulat, un acord este imposibil”, iar chiar și cu reducerea cerută, bugetul ar rămâne cu 27% mai mare decât cel actual. În acest scenariu, contribuția anuală a Germaniei ar ajunge la peste 50 de miliarde de euro. Următorul pas: discuții la summitul din octombrie și presiune pentru acord în 2026 Șefii de stat și de guvern ai UE urmează să discute o nouă propunere de buget la summitul din octombrie, iar von der Leyen le-a cerut să ajungă la o poziție comună privind finanțarea viitorului cadru financiar multianual. Cancelarul german Friedrich Merz a cerut un acord asupra bugetului încă din acest an, pentru ca planificarea să fie făcută înainte de intrarea în vigoare în ianuarie 2028, invocând riscul de „paralizie instituțională” în 2027, pe fondul unor alegeri importante în Franța, Polonia și Italia. Premierul irlandez Micheal Martin a spus că președinția irlandeză a Consiliului UE vizează finalizarea negocierilor până la sfârșitul anului, tocmai pentru a evita blocajele legate de ciclul electoral din 2027. [...]
Liderii UE caută „resurse proprii” ca să evite creșterea contribuțiilor naționale pentru un buget multianual de 2.000 de miliarde de euro, dar lista de taxe și redirecționări de venituri propusă deja împarte statele între plătitori neți și beneficiari, potrivit Digi24 . Propunerea Comisiei Europene pentru bugetul 2028–2034 este de 2 trilioane de euro, iar prima încercare de compromis, elaborată săptămâna trecută de președinția cipriotă a UE, a redus această țintă cu 2%. Reducerea nu a mulțumit nici statele care vor un buget mai mic, nici pe cele care cer mai mulți bani, în condițiile în care bugetul finanțează politici de la agricultură și coeziune până la tehnologii noi și programe de schimb pentru studenți, conform Reuters, citată de Digi24. Falia clasică: plătitori neți vs. beneficiari Țările mai bogate, care contribuie mai mult decât primesc, cer limitarea cheltuielilor și o reorientare spre „noile provocări”, în timp ce statele care beneficiază net apără liniile tradiționale de finanțare. Țările de Jos, contributor net, au criticat compromisul pentru că ar favoriza agricultura și coeziunea în detrimentul apărării și modernizării. Premierul olandez Rob Jetten a spus: „Propunerea aflată în prezent pe masă nu este deloc suficientă pentru Țările de Jos”. Spania, beneficiar net (chiar dacă „mic”), susține contrariul: bugetul ar fi prea mic, iar alocările pentru agricultură și coeziune ar trebui ajustate în sus pentru a ține cont de inflație. Premierul Pedro Sanchez a declarat: „Propunerea este chiar mai inadecvată decât cea propusă inițial de Comisia Europeană și, prin urmare, nu suntem deloc de acord cu ea”. Miza pentru companii: taxe și venituri redirecționate la nivel european Pentru a reduce presiunea asupra contribuțiilor naționale, liderii UE discută noi surse de venit care să nu vină direct din bugetele statelor. Printre opțiunile menționate în material se află: alocarea către bugetul UE a unei părți din veniturile obținute de guverne din vânzarea permiselor de emisii de CO₂ către companii; o parte din taxa aplicată importurilor în UE din țări cu politici climatice mai puțin stricte (mecanismul de ajustare la frontieră pe carbon); o taxă pe deșeurile electronice necolectate; o parte din acciza pe tutun; o contribuție anuală forfetară din partea marilor companii care operează și vând în UE; alte propuneri: taxă pe averea extremă, pe serviciile digitale, pe jocurile de noroc online și pe câștigurile de capital din criptoactive. Calendar strâns: acordul ar trebui împins înainte de valul electoral Din punct de vedere juridic, statele trebuie să ajungă la un acord până la finalul lui 2027, însă, pe fondul alegerilor programate anul viitor în mai multe țări (Franța, Italia, Polonia, Spania, Grecia, Estonia, Finlanda și Slovacia), în material se arată că ar fi de preferat un acord până la sfârșitul lui 2026, pentru a evita blocajele din campaniile electorale. Potrivit informațiilor citate, este puțin probabil ca liderii să decidă imediat asupra noilor surse de venit, dar urmează să-și exprime preferințele, astfel încât viitoarea președinție irlandeză a UE să pregătească o nouă propunere de compromis pentru luna octombrie. [...]
Deficitul bugetar a scăzut la 2% din PIB în S1/2026 , un ritm care contează direct pentru costurile de finanțare ale statului și pentru menținerea ratingului de investiții, înaintea evaluărilor Fitch și Moody’s , potrivit Ziarul Financiar , care citează date publicate vineri de Ministerul Finanțelor . Execuția bugetului general consolidat s-a încheiat după primele șase luni din 2026 cu un deficit de 41 miliarde de lei (2% din PIB), față de 69,8 miliarde de lei (3,64% din PIB) în aceeași perioadă din 2025. Reducerea a fost susținută de creșterea veniturilor fiscale și a fondurilor europene atrase, precum și de temperarea cheltuielilor curente. Ce a împins deficitul în jos: venituri mai mari, cheltuieli ținute în frâu Veniturile bugetului general consolidat au ajuns la 342,5 miliarde de lei în primul semestru, în creștere cu 10,3% față de S1/2025. Ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,46 puncte procentuale, pe fondul unor încasări mai mari din TVA, impozitul pe salarii și venit, contribuții sociale, dar și din atragerea de fonduri europene. Pe partea de cheltuieli, totalul a crescut cu doar 0,8% în termeni nominali, la 383,6 miliarde de lei, ceea ce a coborât ponderea în PIB la 18,66%, de la 19,85% în S1/2025. Ministerul Finanțelor afirmă că ajustarea s-a concentrat pe cheltuielile curente, „protejând integral” investițiile publice și absorbția fondurilor din PNRR și din Cadrul Financiar Multianual. Investițiile au crescut, cu finanțare majoritar europeană Cheltuielile pentru investiții au urcat la aproape 60 de miliarde de lei, cu 9,52 miliarde de lei peste nivelul din primul semestru din 2025. Aproape 71% din această sumă a fost finanțată din fonduri europene nerambursabile și componenta de împrumut a PNRR. În același timp, sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 30,3 miliarde de lei, în creștere cu 20,8% față de aceeași perioadă a anului trecut. Cheltuielile aferente proiectelor finanțate din fonduri europene și PNRR au ajuns la 37,2 miliarde de lei. Semnal pentru rating și pentru companii: TVA rambursat mai mult, presiune pe consecvență Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a indicat creșterea rambursărilor nete de TVA la 18 miliarde de lei ca element cu efect direct asupra mediului privat, prin lichiditate mai rapidă în companii. „Un semnal extrem de important pentru economia reală este creşterea rambursărilor nete de TVA la 18 miliarde de lei. Această creştere a restituirilor este un sprijin direct acordat mediului de afaceri, injectăm lichiditate imediată în companiile româneşti, eliminăm blocajele din lanţurile comerciale şi le oferim antreprenorilor predictibilitatea de care au nevoie.” În perspectiva evaluărilor Fitch și Moody’s, ministrul a legat menținerea ratingului de investiții de continuarea consolidării fiscale, implementarea PNRR și stabilitatea politică. „Execuţia bugetară la şase luni este un puternic semnal de seriozitate al României în evaluările care urmează din partea Fitch şi Moody’s. (...) Dar nu avem motive de relaxare: menţinerea calificativului de investiţii depinde de continuarea acestei direcţii, de finalizarea PNRR şi de stabilitatea politică.” Contextul rămâne presant: România trebuie să reducă treptat deficitul bugetar, conform angajamentelor față de Comisia Europeană, după ce a încheiat anul 2025 cu un deficit de 7,9% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană, iar agențiile de rating au avertizat că păstrarea ratingului depinde de reducerea deficitului și continuarea reformelor. [...]
Rusia a oprit pe termen nedeterminat emisiunile interne de datorie, semn că finanțarea deficitului devine mai dificilă , după ce Ministerul Finanțelor a suspendat licitațiile de obligațiuni federale de împrumut (OFZ), instrumentul principal prin care statul se împrumută de pe piața internă, potrivit Economedia . Autoritățile de la Moscova justifică decizia prin nevoia de a „stabiliza situația de pe piață”. „Ministerul Finanțelor al Federației Ruse informează cu privire la suspendarea licitațiilor OFZ pentru a contribui la stabilizarea situației de pe piață. Informații suplimentare privind reluarea licitațiilor vor fi comunicate ulterior.” Decizia vine pe fondul intensificării presiunilor asupra finanțelor publice, în contextul cheltuielilor ridicate asociate războiului din Ucraina și al veniturilor afectate de sancțiunile occidentale, dar și de volatilitatea prețurilor la energie. Deficit în creștere și cheltuieli mai mari Suspendarea licitațiilor are loc la scurt timp după informații potrivit cărora deficitul bugetar al Rusiei pentru 2026 ar urma să fie revizuit în creștere cu peste 1.000 de miliarde de ruble. În primul semestru, deficitul bugetului federal a ajuns la aproximativ 5,73 trilioane de ruble, iar cheltuielile bugetare estimate pentru întregul an au fost majorate la 45,11 trilioane de ruble. În mod obișnuit, guvernul acoperă o parte importantă a deficitului prin emiterea de OFZ pe piața internă. Oprirea licitațiilor sugerează că autoritățile încearcă să evite presiuni suplimentare asupra costurilor de finanțare sau asupra pieței obligațiunilor. Reacția pieței și întrebarea-cheie: de unde vin banii După anunț, indicele obligațiunilor guvernamentale tranzacționate la Bursa din Moscova (RGBI) a recuperat o parte din pierderile anterioare și a închis în creștere, semnalând o reacție pozitivă a investitorilor la măsura de stabilizare. Rămâne însă neclar cât va dura suspendarea și prin ce alte surse va finanța Kremlinul deficitul, în condițiile în care necesarul de cheltuieli al statului continuă să crească. [...]
