Știri
Știri din categoria Auto
Scumpirea benzinei a accelerat puternic trecerea către electrice în Europa, cu înmatriculările de vehicule complet electrice în creștere abruptă în primul trimestru, potrivit G4Media. Impulsul vine pe fondul majorării prețurilor la carburanți după războiul din Iran, care i-a împins pe șoferi să caute alternative la motoarele cu combustie.
Înmatriculările de vehicule electrice pe baterie (BEV) pe 15 piețe europene – folosite ca indicator al vânzărilor – au urcat cu 29,4% în ritm anual în primul trimestru, până la aproape 560.000 de unități. În martie, avansul a fost și mai pronunțat: +51,3%, la peste 240.000 de unități, conform datelor colectate de asociația E-Mobility Europe și firma de cercetare New Automotive, citate în material (Reuters, via Agerpres).
E-Mobility Europe și New Automotive susțin că volumul de aproape jumătate de milion de vehicule electrice înmatriculate în trimestru a fost suficient pentru a reduce consumul de petrol cu două milioane de barili pe an, potrivit articolului.
Secretarul general al E-Mobility Europe, Chris Heron, leagă dinamica din martie de securitatea energetică, într-un context în care dependența de petrol a devenit „o vulnerabilitate reală”.
„Creșterea explozivă a vânzărilor de mașini electrice în luna martie este unul dintre cele mai importante câștiguri recente ale Europei în materie de securitate energetică, într-o lună în care dependența de petrol a devenit o vulnerabilitate reală.”
Primele cinci piețe de vehicule electrice din regiune – Germania, Franța, Spania, Italia și Polonia – au înregistrat o creștere de peste 40% a vânzărilor de BEV „în acest an”, conform raportului citat.
Totodată, estimarea din material arată că în martie vehiculele electrice au reprezentat 21,2% din totalul mașinilor noi înmatriculate în UE și AELS.
Într-un raport separat publicat la începutul lunii aprilie, New Automotive a indicat că înmatriculările de BEV în Marea Britanie (a doua cea mai mare piață europeană după Germania) au crescut cu 12,8% în primul trimestru. În aceeași perioadă, electricele au reprezentat 22,5% din vânzările de mașini noi din Marea Britanie, ajutate și de creșterea prețurilor la benzină, potrivit datelor citate.
Recomandate
Obstacolul major pentru „mașina zburătoare” Tesla rămâne reglementarea , nu demonstrațiile tehnologice, potrivit Digi24 , care citează o analiză Live Science despre cât de realist este ca un astfel de vehicul să ajungă pe piață în următorii ani. Demonstrația recentă a Tesla, în care modelul Rocket Roadster a zburat pentru scurt timp, a reaprins discuția despre trecerea „mașinilor zburătoare” din zona de science-fiction în utilizare comercială. În paralel, mai multe companii lucrează la vehicule hibride ca abordare tehnică, combinând elemente din automobile, elicoptere și aeronave electrice, iar în cazul Tesla – inclusiv componente asociate rachetelor. Ce tehnologie ar face posibilă „mașina zburătoare” O direcție tehnologică menționată este decolarea și aterizarea verticală electrică (vehicule care se ridică și coboară fără pistă), realizată prin mai multe rotoare sau elice care generează portanță. Publicația notează și rolul progreselor din: tehnologia bateriilor, sistemele de zbor autonome, navigația asistată de computer. De ce contează: fără reguli și infrastructură, piața rămâne blocată Chiar dacă tehnologia avansează, analiza indică o listă de bariere care pot întârzia sau limita adoptarea pe scară largă: siguranța pasagerilor, accesibilitatea prețurilor, nevoia de reglementări, legi și infrastructură dedicate. În acest context, întrebarea nu este doar „când poate zbura”, ci „în ce condiții poate fi autorizată și operată” o astfel de mașină în mod curent, la scară largă. Termenul Tesla: 2028, dar cu rezerve Tesla susține că producția noii sale „mașini zburătoare” este programată pentru 2028, însă Digi24 amintește că firma este cunoscută pentru nerespectarea termenelor propuse. Live Science pune sub semnul întrebării dacă publicul ar putea avea acces la astfel de vehicule în următorii cinci ani sau dacă drumul până la o utilizare reală, de masă, rămâne încă lung. [...]
Conducerea rețelei de uzine Dacia indică o competiție directă între Mioveni și o altă fabrică europeană , într-un mesaj care pune accent pe menținerea atractivității operaționale a platformei din România. Informațiile apar în HotNews , care preia un material Profit.ro . HotNews notează că Cristophe Dridi , descris ca unul dintre cei mai familiarizați oameni cu marca Dacia și cu uzina de la Mioveni, a avut un parcurs în România de la director de uzină la șef al Dacia și Renault pe plan local, iar ulterior a preluat conducerea uzinelor „Global Acces” – cele care produc mașini Dacia. În acest context, publicația relatează că Dridi le cere angajaților și României „să lupte pentru uzina din Mioveni”, sugerând o miză de competitivitate între unități de producție din Europa pentru alocarea modelelor și a volumelor. Materialul integral, inclusiv detaliul despre fabrica europeană care concurează cu Mioveni, este disponibil în sursa originală citată de HotNews, pe Profit.ro . [...]
BYD ia în calcul investiții de „ordinul sutelor de milioane de dolari” în România , un semnal cu potențial economic pentru lanțul local de furnizori și pentru infrastructura de mobilitate electrică, în condițiile în care grupul are deja o fabrică de mașini electrice la Szeged , aproape de graniță, care ar urma să intre curând în producție la volume mari, potrivit HotNews . Anunțul a fost făcut la București de Stella Li , vicepreședinta BYD și al doilea om ca importanță în companie, aflată în acest weekend în România. HotNews notează și un element de context: dincolo de ceea ce BYD ar urma să facă pe plan local, „e important și ceea ce nu va face”, fără ca articolul să detalieze în fragmentul disponibil la ce se referă această limitare. Context: BYD își accelerează extinderea în Europa BYD este prezentată drept cel mai mare producător auto chinez, iar în 2025 ar fi avut cea mai mare producție auto dintre companiile chineze: 4,5 milioane de unități pe an. Stella Li lucrează în conducerea BYD din 1996, iar din 2025 conduce strategia de extindere a mărcii în Europa, Africa și Orientul Mijlociu. În acest an, ea a fost inclusă de revista TIME în lista celor mai influente 100 de persoane din lume în domeniul inteligenței artificiale. De ce contează pentru România Faptul că BYD are deja o unitate de producție în Ungaria, la Szeged, la circa o oră de granița României, ridică miza pentru piața locală: o investiție de amploare în România ar putea însemna activități complementare producției regionale (de la rețele comerciale și servicii până la infrastructură de încărcare), însă HotNews nu oferă în fragmentul disponibil detalii despre tipul exact de proiecte sau calendar. În lipsa unor cifre și a unei structuri a investiției, rămâne de urmărit dacă promisiunea se va traduce în proiecte concrete și ce formă vor lua acestea, mai ales în contextul în care fabrica din Szeged ar urma să înceapă „în curând” producția la volume mari. [...]
Noul BMW Alpina B7 ar urma să păstreze V8-ul biturbo de 4,4 litri, semnal că BMW nu renunță încă la motoarele mari pe vârful gamei 7 Series. Potrivit Jalopnik , primele imagini „spy” cu viitorul B7 – bazat pe 7 Series facelift – indică o versiune Alpina care va miza în continuare pe un V8 cu evacuare cvadruplă și pe un set de modificări orientate spre confort și performanțe de tip grand touring (mașină de drum lung, rapidă și rafinată). Modelul ar fi al patrulea 7 Series care primește o versiune Alpina vândută în SUA și primul care aplică „tratamentul” Alpina actualei generații G70. Jalopnik notează că BMW a prezentat recent M760, echipat cu un V8 biturbo de 4,4 litri, estimat la circa 570 CP, iar B7 „ar trebui” să folosească același ansamblu, dar cu mai multă putere. Ca reper, publicația amintește că ultimul B7 a avut 600 CP. Ce indică prototipul surprins pe Nürburgring Imaginile și detaliile descrise sugerează că Alpina va păstra diferențierea vizuală și tehnică față de versiunile M, fără a schimba rețeta de bază: evacuare cu patru terminații, similară cu cea văzută pe conceptul Vision BMW Alpina; grilă față specifică, cu lamele orizontale în partea inferioară; priză de aer inferioară mai mare și mai lată; splitter frontal pronunțat (element tipic Alpina); mic eleron pe capacul portbagajului și difuzor spate nou; jante cu un design încă neconfirmat ca final; BMW a spus anterior că Alpina va rămâne la stilul clasic multispoke (cu multe spițe). Jalopnik menționează și o posibilă semnătură luminoasă distinctă: dacă unele modele BMW M noi folosesc lumini de zi LED galbene, prototipul ar sugera o nuanță diferită, spre chihlimbar, în linie cu conceptul. Poziționare: mai „adult” decât un M, dar tot V8 Dincolo de putere, miza Alpina rămâne reglajul: publicația se așteaptă ca B7 să primească suspensie și setări de șasiu proprii, pentru o experiență mai confortabilă și mai matură decât la modelele M, dar cu performanțe pentru drum lung. La capitolul personalizare, sunt anticipate culori specifice Alpina (brandul e asociat cu verde smarald și albastru safir), pachete grafice exterioare și un interior cu elemente distinctive precum comenzi din cristal, cusături în albastru și verde, insigne și alte detalii. Ce urmează Jalopnik susține că nu ar trebui să mai dureze mult până la prezentarea oficială și lansarea la vânzare a noului Alpina B7. În paralel, publicația indică faptul că acesta va fi urmat îndeaproape – sau posibil chiar precedat – de un Alpina XB7 bazat pe viitoarea generație X7. [...]
BYD vrea să accelereze adopția mașinilor electrice în România prin investiții directe în încărcare ultrarapidă , vizând instalarea a 10–20 de stații „flash charging”, potrivit Economedia . Miza este una operațională: reducerea timpului de încărcare la un nivel comparabil cu o oprire scurtă la benzinărie, pentru a crește încrederea șoferilor în mobilitatea electrică. Vicepreședinta executivă a BYD, Stella Li, aflată la prima vizită în România, a spus că grupul nu urmărește doar vânzarea de automobile, ci dezvoltarea unui „ecosistem” local care să includă infrastructură de încărcare, tehnologii și colaborări industriale. „Vom investi în 10-20 de stații de încărcare ultrarapidă în România. Odată ce oamenii vor veni în aceste locuri și le vor testa, vor spune: «Uau, este real, funcționează».” Ce presupune investiția în stații ultrarapide Conform datelor prezentate de producător, tehnologia BYD ar permite încărcarea unei baterii compatibile de la 10% la 97% în aproximativ nouă minute. În condiții de temperatură extremă (minus 30°C), încărcarea de la 20% la 97% ar dura circa 12 minute. Un element important pentru implementare este că stațiile pot integra sisteme de stocare a energiei în baterii, ceea ce ar permite amplasarea lor și în zone unde rețeaua electrică nu poate susține direct puteri foarte ridicate. În privința locațiilor, Stella Li a indicat că tocmai acesta este unul dintre obiectivele vizitei: identificarea amplasamentelor potrivite, preferabil în zone cu trafic mare, acces facil și opriri scurte. Context: extindere europeană și interes pentru furnizori români Vizita are loc în timp ce BYD analizează noi locații pentru fabrici în Europa. Stella Li nu a confirmat un proiect industrial concret în România, dar a spus că grupul se concentrează pe identificarea a încă două locații de producție în Europa. BYD construiește deja o uzină la Szeged , în Ungaria, aproape de granița cu România. Separat, compania și-a exprimat interesul pentru colaborarea cu furnizori români din industria auto. Stella Li a vorbit despre posibilitatea invitării furnizorilor locali la evenimente dedicate și a avansat ideea organizării unei conferințe pentru furnizori în România anul viitor, proximitatea viitoarei fabrici din Ungaria fiind un potențial avantaj pentru companiile românești. BYD pe piața locală: vânzări și rețea în creștere BYD a intrat oficial în România în 2025, cu modele electrice și hibride plug-in. Potrivit informațiilor citate, compania ajunsese la 36 de puncte de vânzare după aproximativ un an de activitate, iar în primele opt luni din 2026 a cumulat 3.465 de automobile înmatriculate în România. La nivelul Uniunii Europene, marca BYD a înregistrat 206.002 automobile noi în primele nouă luni din 2026, în creștere cu 154,4% față de aceeași perioadă din 2025, conform datelor ACEA . [...]
BYD vizează accelerarea adopției mașinilor electrice în România prin investiții în încărcare ultrarapidă , cu un plan de instalare a 10–20 de stații „flash charging”, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis la București de Stella Li , vicepreședintă executivă a companiei, aflată în prima vizită în România. „Nu este vorba doar despre aducerea mașinilor aici. Vom investi în profunzime în ecosistem, inclusiv în stațiile noastre de încărcare ultrarapidă.” 10–20 de stații „flash charging”: miză operațională pentru piața locală Potrivit Stellei Li, obiectivul investiției este ca șoferii să poată testa direct tehnologia, astfel încât timpul de încărcare să devină comparabil cu o oprire obișnuită la benzinărie. „Vom investi în 10–20 de stații de încărcare ultrarapidă în România. Odată ce oamenii vor veni în aceste locuri și le vor testa, vor spune: «Uau, este real, funcționează».” BYD susține că tehnologia sa poate încărca o baterie compatibilă de la 10% la 97% în aproximativ nouă minute. La temperaturi extreme, de minus 30°C, încărcarea de la 20% la 97% ar dura aproximativ 12 minute, conform datelor prezentate de producător. Un element important pentru implementare este că stațiile pot integra sisteme de stocare a energiei în baterii, ceea ce ar permite instalarea și în zone unde rețeaua electrică nu poate susține direct puterile foarte ridicate necesare încărcării. Unde vor fi amplasate stațiile și ce criterii ia BYD în calcul Compania nu a anunțat locații, iar Stella Li a spus că identificarea amplasamentelor este unul dintre motivele vizitei sale în România. „Acesta este motivul pentru care sunt aici. Voi lucra cu echipa noastră pentru a identifica locurile în care ar trebui să instalăm stațiile de încărcare.” Preferința exprimată: zone cu trafic ridicat, acces facil și posibilitatea unei opriri scurte. Context: producție în Europa, dar fără confirmare pentru o fabrică în România Întrebată dacă România este luată în calcul pentru o viitoare fabrică BYD, Stella Li nu a confirmat existența unui proiect industrial concret în țara noastră. Ea a precizat, însă, că BYD se concentrează pe identificarea a încă două locații de producție în Europa. Compania construiește deja o uzină la Szeged (Ungaria), aproape de granița cu România, iar anterior Stella Li a menționat Franța printre țările analizate pentru o nouă fabrică. Furnizori români și posibilă conferință în 2027 BYD discută și despre integrarea companiilor românești în lanțurile sale de aprovizionare. Stella Li a spus că România are o industrie auto importantă și furnizori cu experiență, care ar putea deveni parteneri ai grupului. În acest context, BYD ar urma să invite furnizori români la evenimente dedicate colaborărilor industriale și ia în calcul organizarea unei conferințe pentru furnizori în România, anul viitor, potrivit declarațiilor citate. BYD în România și în UE: reperele din datele prezentate În primele opt luni ale anului 2026, BYD a cumulat 3.465 de automobile înmatriculate în România, potrivit cifrelor comunicate de Andrei Duică, Deputy Country Manager BYD România. După aproximativ un an de activitate, compania ajunsese la 36 de puncte de vânzare, conform aceleiași prezentări. La nivelul UE, BYD a înregistrat 206.002 automobile noi în primele nouă luni din 2026, în creștere cu 154,4% față de aceeași perioadă din 2025, potrivit ACEA . În paralel, BYD spune că vrea să introducă în Europa, în următoarele aproximativ 15 luni, tehnologii de „conducere inteligentă” (termen folosit și din cauza limitărilor de reglementare privind vehiculele complet autonome), cu obiectiv declarat de creștere a siguranței rutiere și reducere a accidentelor. [...]
