Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump încearcă să lege performanța economică de războiul cu Iranul, dar sondajele indică o penalizare politică pe tema costurilor și a prețului benzinei, potrivit G4Media. Președintele SUA a descris conflictul drept un „mic ocol” „necesar” pentru a evita riscul ca Iranul să dezvolte o armă nucleară.
La un eveniment în Las Vegas, Trump și-a apărat bilanțul economic de la începutul celui de-al doilea mandat, susținând că economia „doborâ[ă] recorduri” în pofida operațiunii militare. În același context, el a justificat intervenția prin riscurile pe care le-ar fi implicat inacțiunea.
„Doborâm recorduri, în pofida micului nostru ocol prin acea ţară minunată, Iranul, dar a trebuit să o facem, pentru că altfel s-ar fi putut întâmpla lucruri rele, lucruri cu adevărat rele”
Datele citate în material arată o percepție publică predominant negativă privind raportul cost–beneficiu al operațiunii. Un sondaj Ipsos (10–12 aprilie, peste 1.000 de respondenți) indică faptul că 51% dintre americani consideră că operațiunea militară împotriva Iranului „nu a meritat”, având în vedere costurile asociate, în timp ce 24% susțin contrariul.
Separat, un sondaj publicat de Universitatea Quinnipiac arată că 65% dintre alegători îl învinovățesc pe Trump pentru recenta creștere a prețurilor la benzină, un indicator sensibil pentru consumatori și pentru inflația resimțită.
În același sondaj Quinnipiac, 36% dintre alegătorii chestionați declară că aprobă modul în care Trump a gestionat situația cu Iranul, iar 58% își exprimă dezaprobarea.
În ansamblu, mesajul Casei Albe încearcă să prezinte conflictul ca pe un cost limitat și inevitabil, însă cifrele din sondaje sugerează că, cel puțin pe termen scurt, tema costurilor și a prețurilor la combustibil poate eroda sprijinul public pentru deciziile administrației.
Recomandate
SUA pregătesc extinderea blocadei navale împotriva Iranului, cu interceptări și sechestrări de petroliere în apele internaționale , o mișcare care poate afecta fluxurile de petrol și costurile de transport pe rute sensibile, potrivit Adevărul , care citează oficiali americani menționați de Wall Street Journal. Planul vizează nave asociate Iranului și ar reprezenta o extindere a campaniei navale de presiune dincolo de Orientul Mijlociu, în contextul tensiunilor legate de Strâmtoarea Ormuz și al negocierilor privind programul nuclear iranian. Ce pregătesc SUA și ce s-a făcut deja Potrivit Comandamentului Central al Statelor Unite, SUA au blocat deja 23 de nave care încercau să părăsească porturile iraniene, în cadrul unei blocade navale. Extinderea operațiunii ar permite interceptarea navelor legate de Iran „oriunde în lume”, inclusiv a celor care transportă petrol sau armament. Generalul Dan Caine a spus că SUA vor urmări „orice navă sub pavilion iranian sau care oferă sprijin material Iranului”, inclusiv așa-numita „flotă fantomă” – nave care încearcă să evite sancțiunile internaționale. De ce contează: risc de șoc pe transport și energie În paralel, Iranul își consolidează controlul asupra Strâmtorii Ormuz, iar sâmbătă au fost atacate mai multe nave comerciale, autoritățile de la Teheran afirmând că strâmtoarea este „strict controlată”. Situația a alimentat panică în rândul companiilor de transport maritim, la o zi după ce ministrul iranian de externe susținuse că traficul comercial este complet deschis. O escaladare ar putea avea consecințe majore asupra infrastructurii energetice din regiune, inclusiv în Arabia Saudită și în alte state aliate SUA, notează publicația. Presiune economică, sancțiuni și mesaj către China Administrația Trump își intensifică presiunea economică asupra Iranului, într-o strategie menită să forțeze redeschiderea completă a strâmtorii și concesii în dosarul nuclear. Președintele american a afirmat recent că Iranul ar fi acceptat să cedeze stocurile de uraniu îmbogățit, însă Teheranul a respins informația. Negocierile vizează inclusiv durata în care Iranul ar renunța la îmbogățirea uraniului și posibila deblocare a unor fonduri de miliarde de dolari. Miza economică este amplificată de faptul că cea mai mare parte a exporturilor de petrol ale Iranului – aproximativ 1,6 milioane de barili pe zi – ajunge în China, fiind cumpărată de rafinării independente. Oficialii americani transmit că noile măsuri sunt și un avertisment pentru Beijing. Departamentul Trezoreriei a extins lista sancțiunilor, vizând nave, companii și persoane implicate în comerțul cu petrol iranian, inclusiv rețele asociate omului de afaceri Mohammad Hossein Shamkhani . Ce urmează: fereastră scurtă înainte de expirarea armistițiului Casa Albă consideră că pachetul de măsuri – militare și economice – ar putea facilita un acord de pace, însă armistițiul temporar dintre părți urmează să expire săptămâna viitoare, iar negocierile recente din Pakistan nu au adus progrese semnificative. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a spus că forțele americane sunt „pregătite la maximum” pentru reluarea operațiunilor, în timp ce utilizarea trupelor terestre rămâne puțin probabilă, fiind o opțiune nepopulară în rândul opiniei publice. „Este o strategie maximalistă. Dacă vrei să pui presiune pe Iran, folosești toate pârghiile disponibile”, a explicat analistul Mark Nevitt. [...]
Administrația Trump vrea să scurteze radical traseul de aprobare pentru terapii psihedelice, mizând pe o investiție federală de 50 de milioane de dolari (aprox. 230 milioane lei) în cercetarea ibogainei , potrivit News . Miza imediată este una de reglementare: ordinul executiv semnat sâmbătă urmărește să reducă barierele legale și să accelereze evaluarea unor tratamente experimentale pentru sănătatea mintală. Trump a prezentat demersul ca parte a unui efort mai amplu de explorare a tratamentelor „emergente” pentru depresie și boli mintale grave, inclusiv pentru veterani. În timpul ceremoniei din Biroul Oval, președintele a făcut și o glumă despre ibogaină, întrebând dacă poate primi și el. Ce schimbă ordinul: accelerarea aprobărilor și reducerea obstacolelor Ordinul vizează atât extinderea cercetării, cât și grăbirea procesului de aprobare pentru anumite terapii pe bază de substanțe psihedelice. Secretarul Sănătății și Serviciilor Sociale (HHS), Robert F. Kennedy Jr ., a susținut că inițiativa ar elimina „majoritatea obstacolelor legale” care îi împiedică pe cercetători și clinicieni să studieze aceste substanțe și, unde este cazul, să stabilească protocoale de utilizare terapeutică „în condiții de siguranță”. Comisarul Administrației pentru Alimente și Medicamente (FDA), dr. Marty Makary, a indicat că, în cadrul noii inițiative, aprobarea unor medicamente ar putea veni „în câteva săptămâni”, nu „într-un an sau mai mult”, dacă se aliniază „priorităților naționale”. De ce ibogaina e punctul sensibil: fără aprobare FDA, dar pe lista scurtă a Casei Albe Ibogaina este singurul psihedelic menționat nominal în ordinul executiv. Substanța nu are aprobarea FDA și este clasificată de zeci de ani ca drog din Lista I – categorie rezervată substanțelor fără utilizare medicală acceptată în prezent și cu potențial ridicat de abuz. În material sunt menționate utilizări în unele țări pentru simptomele sevrajului de la opioide, precum și cercetări preliminare privind efecte asupra depresiei, anxietății și tulburării de stres post-traumatic (PTSD) la veterani. Totodată, sunt notate riscuri medicale: ibogaina poate crește riscul de ritm cardiac anormal și poate provoca vărsături; mai multe decese au fost asociate cu ingestia de ibogaină, deși nu este întotdeauna clar dacă substanța în sine sau alți factori au fost cauza directă. Context: alte psihedelice studiate și rezervele comunității științifice Pe lângă ibogaină, LSD, MDMA și psilocibina (substanța activă din „ciupercile magice”) au fost studiate în SUA ca tratamente pentru PTSD și depresie. În text se arată că: FDA a desemnat psilocibina drept „medicament revoluționar” (o categorie pentru accelerarea evaluării unor medicamente experimentale neaprobate, pentru afecțiuni grave); o formulă de LSD pentru tulburarea de anxietate generalizată a primit statut de „terapie revoluționară” în 2024 și este în studii suplimentare; în 2024, FDA a refuzat aprobarea MDMA ca tratament pentru PTSD, cerând studii clinice suplimentare, pe fondul îngrijorărilor privind integritatea studiilor anterioare și dificultatea de a separa efectul substanței de cel al terapiei prin conversație asociate. În paralel, oamenii de știință citați în material și-au exprimat îngrijorarea că administrația ar putea ocoli standardele riguroase ale cercetării medicale, ceea ce ar putea pune pacienții în pericol. Rolul lui Kennedy și al lui Joe Rogan în promovarea inițiativei Trump i-a invitat la ceremonie pe Kennedy și pe Joe Rogan, susținător al ibogainei. Rogan a afirmat că demersul său către președinte a contribuit la declanșarea măsurii și a descris un schimb de mesaje în care Trump ar fi răspuns rapid ideii de a obține aprobarea FDA. Kennedy a legat ordinul de „criza sănătății mintale” din SUA și a reiterat ideea accelerării accesului la tratamente noi, inclusiv terapii psihedelice. În acest stadiu, articolul nu oferă un calendar operațional detaliat sau criterii concrete după care ar urma să fie scurtate evaluările, dincolo de declarațiile oficialilor despre accelerare și eliminarea unor bariere legale. [...]
Închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran ridică imediat riscurile operaționale pentru transportul maritim și, implicit, pentru fluxurile de energie , după ce armatorii au evitat tranzitul, iar mii de marinari au rămas blocați în Golful Persic, potrivit HotNews . Teheranul invocă „încălcări repetate ale încrederii” din partea SUA, în timp ce președintele american Donald Trump a minimalizat importanța măsurii și a spus că Statele Unite nu se vor lăsa „șantajate”. Iranul anunțase cu o zi înainte că a închis strâmtoarea, după o scurtă perioadă în care permisese tranzitul pe această rută maritimă esențială pentru piața globală de energie. Teheranul a precizat că blocajul impus sâmbătă va dura până când SUA vor ridica blocada asupra porturilor iraniene, în condițiile în care armistițiul ar urma să expire miercuri. Efect imediat: trafic redus și echipaje blocate Armatorii au reacționat prudent, evitând să traverseze strâmtoarea. Surse din sectorul transporturilor maritime au declarat pentru Reuters că aproximativ 20.000 de marinari sunt blocați în Golful Persic, în așteptarea permisiunii de trecere. Datele Kpler , companie de monitorizare a traficului maritim, indică un tranzit limitat înainte de anunțul de închidere: 17 nave au traversat strâmtoarea sâmbătă, înainte ca Iranul să declare închiderea, iar 10 au traversat-o vineri, după ridicarea temporară a restricțiilor. Tot sâmbătă, un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru CNN că Teheranul va prioritiza trecerea navelor care plătesc pentru a tranzita Strâmtoarea Ormuz. Incidente de securitate: relatări despre nave atacate Presa internațională a relatat că, la scurt timp după anunțul noii blocade, cel puțin două nave ar fi fost atacate. TankerTrackers.com, companie care monitorizează transporturile de petrol, a notat că două nave sub pavilion indian care navigau prin strâmtoare au făcut cale întoarsă, potrivit The New York Times. United Kingdom Maritime Trade Operations, un observator maritim condus de Marina Britanică, a transmis că a primit informații potrivit cărora un petrolier ar fi fost atacat de două nave de luptă iraniene. O altă navă, de tip container, ar fi fost lovită de un „proiectil necunoscut”, conform aceleiași surse. De ce s-a schimbat poziția Teheranului: rolul Gărzilor Revoluționare Schimbarea bruscă de atitudine ar fi legată de o repoziționare internă la Teheran. Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a preluat probabil „controlul” asupra poziției de negociere a Iranului, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), citat de Sky News. Analiștii ISW apreciază că, cel mai probabil, comandantul IRGC, Ahmad Vahidi, și cercul său restrâns au „asigurat cel puțin controlul temporar” asupra răspunsului militar și a poziției de negociere. În acest context, atacurile de sâmbătă asupra mai multor nave comerciale, atribuite Marinei IRGC, ar marca o ruptură față de poziția anterioară a Iranului, potrivit căreia strâmtoarea era „complet deschisă”. Cu o zi înainte, ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, anunțase deschiderea strâmtorii. ISW mai notează că atacurile ar fi fost concepute pentru a obține un avantaj asupra SUA și pentru a consolida controlul IRGC asupra politicii de negociere a Iranului. Separat, presa afiliată IRGC a relatat că Iranul nu a acceptat să participe la o nouă rundă de negocieri cu SUA din cauza cererilor „excesive”. Mesajul politic: amenințări și „victorie” prezentată public Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a amenințat că marina va provoca „noi înfrângeri dureroase”, chiar dacă SUA susțin că au eliminat aproape în totalitate forțele navale ale Teheranului. The New York Times scrie că Garda Revoluționară ar dispune încă de o „flotă de țânțari” – bărci rapide echipate cu mitraliere, grenade propulsate de rachete și, mai recent, rachete și drone. Amiralul Gary Roughead, fost șef al operațiunilor navale ale SUA, a declarat pentru NYT că: „Arsenalul lor reprezintă o amenințare pentru navele comerciale și «rămâne o forță destabilizatoare»”. Pe plan diplomatic, Secretariatul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului a transmis că guvernul „analizează în prezent” noile propuneri transmise de SUA prin intermediul Pakistanului, care a găzduit negocierile de pace de la sfârșitul săptămânii trecute. Sâmbătă seara târziu, Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele Parlamentului iranian, a prezentat încetarea focului drept o victorie și a insistat pe „controlul asupra strâmtorii”, susținând că SUA și Israelul nu au reușit să răstoarne guvernul sau să obțină sprijin internațional în zona Strâmtorii Ormuz. „Atunci când inamicul nu reușește să-și atingă obiectivele, înseamnă că a fost învins”, a declarat el. În același discurs, Ghalibaf a spus că Iranul este pregătit să urmeze calea diplomației, dar a avertizat că armata este gata să acționeze. „Suntem pe deplin pregătiți; dacă vor face cea mai mică greșeală, vom răspunde cu toată forța”, a spus el. Ce urmează: condiții legate de armistițiu și reacția la operațiuni în zonă Teheranul a transmis că va răspunde la orice acțiuni ale SUA pe care le consideră o încălcare a armistițiului, inclusiv operațiunile de deminare din zonă. Un oficial iranian a recunoscut diferența de resurse militare față de SUA, dar a invocat strategia „războiului asimetric” (folosirea unor mijloace mai ieftine și flexibile pentru a compensa inferioritatea convențională). Principalul negociator al Iranului a spus că discuțiile cu SUA au înregistrat unele progrese, dar sunt încă departe de un acord final, cu probleme cheie nerezolvate. El a afirmat că un eventual acord ar trebui făcut „pas cu pas”, cu acțiuni reciproce, și că SUA trebuie să „câștige încrederea poporului iranian” și să renunțe la abordări „unilaterale și coercitive”. [...]
Convocarea de urgență a „ Situation Room ” arată că riscul unei noi perturbări în Strâmtoarea Ormuz revine în prim-plan, cu potențial de efecte rapide asupra piețelor energetice și transportului maritim , pe fondul escaladării din ultimele ore și al incertitudinii privind continuarea armistițiului, potrivit Mediafax . Președintele american Donald Trump a convocat sâmbătă o întâlnire în așa-numita „Situation Room” a Casei Albe pentru a discuta criza provocată de noua blocare a Strâmtorii Ormuz și negocierile cu Iranul. Ședința a analizat „ultimele evoluții din Orientul Mijlociu”, potrivit Axios, care citează doi oficiali americani sub protecția anonimatului. La discuții au participat vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio, secretarul Apărării Pete Hegseth și secretarul Trezoreriei Scott Bessent, alături de mai mulți lideri ai armatei și ai CIA. De ce contează: fereastra armistițiului se închide, iar riscul de reluare a conflictului crește Situația din Iran este descrisă ca fiind „într-un punct critic” în contextul escaladării din ultimele ore. În plus, înțelegerea privind încetarea focului ar urma să expire în trei zile, iar o dată pentru o nouă întâlnire între negociatorii americani și iranieni nu fusese stabilită, conform informațiilor prezentate. Un oficial american a spus că, în lipsa unei deblocări rapide, războiul „s-ar putea relua în câteva zile”, potrivit aceleiași relatări. Contextul imediat: restricții reapărute la 24 de ore după un mesaj de „normalizare” Închiderea Strâmtorii Ormuz și atacurile asupra unor nave au apărut la doar 24 de ore după ce Trump anunțase că acordul de pace este aproape finalizat și că traficul maritim este permis fără restricții, mai notează materialul. [...]
Negocierile Iran–SUA au avansat, dar un acord rămâne incert , semnal care menține riscul geopolitic ridicat și prelungește lipsa de vizibilitate pentru orice eventuală detensionare în relația dintre cele două state, potrivit News . Mohammad Bagher Ghalibaf , președintele Parlamentului iranian, a declarat sâmbătă că discuțiile au „înregistrat progrese”, însă „un acord final este încă departe”. Oficialul iranian a punctat că negocierile nu sunt aproape de finalizare și că persistă diferențe importante între părți. „Suntem încă departe de a fi încheiat discuţiile.” Ghalibaf a spus că a participat la negocierile cu Statele Unite desfășurate săptămâna trecută la Islamabad. În același interviu acordat televiziunii iraniene, el a indicat că, deși există evoluții pozitive, rămân „numeroase divergențe”, iar „anumite puncte fundamentale” sunt încă nerezolvate. Ce reiese din mesajul Teheranului Din declarațiile președintelui Parlamentului iranian rezultă două idei principale: există un progres de etapă în discuții, fără a fi detaliat în ce constă; distanța până la un acord este încă mare, din cauza divergențelor și a punctelor „fundamentale” aflate în suspans. News nu oferă detalii suplimentare despre temele concrete negociate sau despre un calendar al următoarelor runde, astfel că amploarea progreselor și șansele unui acord pe termen scurt rămân neclare. [...]
Declarațiile publice ale lui Donald Trump despre Liban au depășit, în interpretarea Israelului, termenii armistițiului și au forțat o clarificare rapidă cu Casa Albă , pe fondul continuării confruntărilor la sol, relatează The Jerusalem Post , citând un material Axios. Potrivit Axios, premierul Benjamin Netanyahu ar fi fost „personal uluit și alarmat” după ce Trump a scris pe Truth Social că Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) sunt „interzise” să mai continue loviturile asupra Hezbollah în Liban. În urma postării, oficiali israelieni au cerut lămuriri de la Casa Albă, inclusiv în legătură cu momentul și motivul în care Trump și-ar fi schimbat poziția. De ce contează: ambiguitate operațională într-un armistițiu „susținut de SUA” Miza imediată este una operațională: formularea lui Trump a fost percepută la Ierusalim ca o instrucțiune directă către Israel, un tip de limbaj pe care Axios îl descrie drept „de neimaginat” în cazul altor administrații americane. În același timp, israelienii au susținut că termenii folosiți de Trump par să contrazică textul armistițiului. Conform acordului de încetare a focului, Israelul își păstrează dreptul de a acționa militar pe durata armistițiului „în autoapărare, în orice moment, împotriva unor atacuri planificate, iminente sau în desfășurare”, notează publicația. Ce spune Washingtonul: „fără operațiuni ofensive”, dar cu drept de autoapărare Ca reacție la solicitarea Axios, un oficial american a declarat că acordul „prevede în mod clar” că Israelul nu va desfășura „operațiuni militare ofensive” împotriva unor ținte libaneze, însă își păstrează dreptul la autoapărare împotriva atacurilor „planificate, iminente sau în desfășurare”. Ulterior, într-un interviu separat acordat Axios, Trump a spus că vrea ca IDF să oprească loviturile în Liban: „Israelul trebuie să se oprească. Nu pot continua să arunce clădiri în aer. Nu voi permite asta.” Context: Netanyahu vorbește despre „oportunitate” pentru un acord istoric The Jerusalem Post mai arată că Netanyahu a declarat vineri că armistițiul este în vigoare, după un anunț inițial făcut joi, și l-a numit „o oportunitate de a face un acord de pace istoric cu Libanul”. Totodată, el a spus că înțelegerea a fost acceptată la solicitarea lui Trump și că Israelul va „oferi o oportunitate” pentru avansarea „unei soluții diplomatice și militare integrate” împreună cu guvernul libanez. În lipsa unor clarificări publice suplimentare, rămâne neclar dacă mesajele lui Trump reflectă o schimbare formală a poziției SUA sau o interpretare mai strictă a armistițiului decât cea înțeleasă de partea israeliană. [...]
