Știri
Știri din categoria Auto
BYD ia în calcul investiții de „ordinul sutelor de milioane de dolari” în România, un semnal cu potențial economic pentru lanțul local de furnizori și pentru infrastructura de mobilitate electrică, în condițiile în care grupul are deja o fabrică de mașini electrice la Szeged, aproape de graniță, care ar urma să intre curând în producție la volume mari, potrivit HotNews.
Anunțul a fost făcut la București de Stella Li, vicepreședinta BYD și al doilea om ca importanță în companie, aflată în acest weekend în România. HotNews notează și un element de context: dincolo de ceea ce BYD ar urma să facă pe plan local, „e important și ceea ce nu va face”, fără ca articolul să detalieze în fragmentul disponibil la ce se referă această limitare.
BYD este prezentată drept cel mai mare producător auto chinez, iar în 2025 ar fi avut cea mai mare producție auto dintre companiile chineze: 4,5 milioane de unități pe an.
Stella Li lucrează în conducerea BYD din 1996, iar din 2025 conduce strategia de extindere a mărcii în Europa, Africa și Orientul Mijlociu. În acest an, ea a fost inclusă de revista TIME în lista celor mai influente 100 de persoane din lume în domeniul inteligenței artificiale.
Faptul că BYD are deja o unitate de producție în Ungaria, la Szeged, la circa o oră de granița României, ridică miza pentru piața locală: o investiție de amploare în România ar putea însemna activități complementare producției regionale (de la rețele comerciale și servicii până la infrastructură de încărcare), însă HotNews nu oferă în fragmentul disponibil detalii despre tipul exact de proiecte sau calendar.
În lipsa unor cifre și a unei structuri a investiției, rămâne de urmărit dacă promisiunea se va traduce în proiecte concrete și ce formă vor lua acestea, mai ales în contextul în care fabrica din Szeged ar urma să înceapă „în curând” producția la volume mari.
Recomandate
BYD vrea să accelereze adopția mașinilor electrice în România prin investiții directe în încărcare ultrarapidă , vizând instalarea a 10–20 de stații „flash charging”, potrivit Economedia . Miza este una operațională: reducerea timpului de încărcare la un nivel comparabil cu o oprire scurtă la benzinărie, pentru a crește încrederea șoferilor în mobilitatea electrică. Vicepreședinta executivă a BYD, Stella Li, aflată la prima vizită în România, a spus că grupul nu urmărește doar vânzarea de automobile, ci dezvoltarea unui „ecosistem” local care să includă infrastructură de încărcare, tehnologii și colaborări industriale. „Vom investi în 10-20 de stații de încărcare ultrarapidă în România. Odată ce oamenii vor veni în aceste locuri și le vor testa, vor spune: «Uau, este real, funcționează».” Ce presupune investiția în stații ultrarapide Conform datelor prezentate de producător, tehnologia BYD ar permite încărcarea unei baterii compatibile de la 10% la 97% în aproximativ nouă minute. În condiții de temperatură extremă (minus 30°C), încărcarea de la 20% la 97% ar dura circa 12 minute. Un element important pentru implementare este că stațiile pot integra sisteme de stocare a energiei în baterii, ceea ce ar permite amplasarea lor și în zone unde rețeaua electrică nu poate susține direct puteri foarte ridicate. În privința locațiilor, Stella Li a indicat că tocmai acesta este unul dintre obiectivele vizitei: identificarea amplasamentelor potrivite, preferabil în zone cu trafic mare, acces facil și opriri scurte. Context: extindere europeană și interes pentru furnizori români Vizita are loc în timp ce BYD analizează noi locații pentru fabrici în Europa. Stella Li nu a confirmat un proiect industrial concret în România, dar a spus că grupul se concentrează pe identificarea a încă două locații de producție în Europa. BYD construiește deja o uzină la Szeged , în Ungaria, aproape de granița cu România. Separat, compania și-a exprimat interesul pentru colaborarea cu furnizori români din industria auto. Stella Li a vorbit despre posibilitatea invitării furnizorilor locali la evenimente dedicate și a avansat ideea organizării unei conferințe pentru furnizori în România anul viitor, proximitatea viitoarei fabrici din Ungaria fiind un potențial avantaj pentru companiile românești. BYD pe piața locală: vânzări și rețea în creștere BYD a intrat oficial în România în 2025, cu modele electrice și hibride plug-in. Potrivit informațiilor citate, compania ajunsese la 36 de puncte de vânzare după aproximativ un an de activitate, iar în primele opt luni din 2026 a cumulat 3.465 de automobile înmatriculate în România. La nivelul Uniunii Europene, marca BYD a înregistrat 206.002 automobile noi în primele nouă luni din 2026, în creștere cu 154,4% față de aceeași perioadă din 2025, conform datelor ACEA . [...]
BYD vizează accelerarea adopției mașinilor electrice în România prin investiții în încărcare ultrarapidă , cu un plan de instalare a 10–20 de stații „flash charging”, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis la București de Stella Li , vicepreședintă executivă a companiei, aflată în prima vizită în România. „Nu este vorba doar despre aducerea mașinilor aici. Vom investi în profunzime în ecosistem, inclusiv în stațiile noastre de încărcare ultrarapidă.” 10–20 de stații „flash charging”: miză operațională pentru piața locală Potrivit Stellei Li, obiectivul investiției este ca șoferii să poată testa direct tehnologia, astfel încât timpul de încărcare să devină comparabil cu o oprire obișnuită la benzinărie. „Vom investi în 10–20 de stații de încărcare ultrarapidă în România. Odată ce oamenii vor veni în aceste locuri și le vor testa, vor spune: «Uau, este real, funcționează».” BYD susține că tehnologia sa poate încărca o baterie compatibilă de la 10% la 97% în aproximativ nouă minute. La temperaturi extreme, de minus 30°C, încărcarea de la 20% la 97% ar dura aproximativ 12 minute, conform datelor prezentate de producător. Un element important pentru implementare este că stațiile pot integra sisteme de stocare a energiei în baterii, ceea ce ar permite instalarea și în zone unde rețeaua electrică nu poate susține direct puterile foarte ridicate necesare încărcării. Unde vor fi amplasate stațiile și ce criterii ia BYD în calcul Compania nu a anunțat locații, iar Stella Li a spus că identificarea amplasamentelor este unul dintre motivele vizitei sale în România. „Acesta este motivul pentru care sunt aici. Voi lucra cu echipa noastră pentru a identifica locurile în care ar trebui să instalăm stațiile de încărcare.” Preferința exprimată: zone cu trafic ridicat, acces facil și posibilitatea unei opriri scurte. Context: producție în Europa, dar fără confirmare pentru o fabrică în România Întrebată dacă România este luată în calcul pentru o viitoare fabrică BYD, Stella Li nu a confirmat existența unui proiect industrial concret în țara noastră. Ea a precizat, însă, că BYD se concentrează pe identificarea a încă două locații de producție în Europa. Compania construiește deja o uzină la Szeged (Ungaria), aproape de granița cu România, iar anterior Stella Li a menționat Franța printre țările analizate pentru o nouă fabrică. Furnizori români și posibilă conferință în 2027 BYD discută și despre integrarea companiilor românești în lanțurile sale de aprovizionare. Stella Li a spus că România are o industrie auto importantă și furnizori cu experiență, care ar putea deveni parteneri ai grupului. În acest context, BYD ar urma să invite furnizori români la evenimente dedicate colaborărilor industriale și ia în calcul organizarea unei conferințe pentru furnizori în România, anul viitor, potrivit declarațiilor citate. BYD în România și în UE: reperele din datele prezentate În primele opt luni ale anului 2026, BYD a cumulat 3.465 de automobile înmatriculate în România, potrivit cifrelor comunicate de Andrei Duică, Deputy Country Manager BYD România. După aproximativ un an de activitate, compania ajunsese la 36 de puncte de vânzare, conform aceleiași prezentări. La nivelul UE, BYD a înregistrat 206.002 automobile noi în primele nouă luni din 2026, în creștere cu 154,4% față de aceeași perioadă din 2025, potrivit ACEA . În paralel, BYD spune că vrea să introducă în Europa, în următoarele aproximativ 15 luni, tehnologii de „conducere inteligentă” (termen folosit și din cauza limitărilor de reglementare privind vehiculele complet autonome), cu obiectiv declarat de creștere a siguranței rutiere și reducere a accidentelor. [...]
Conducerea rețelei de uzine Dacia indică o competiție directă între Mioveni și o altă fabrică europeană , într-un mesaj care pune accent pe menținerea atractivității operaționale a platformei din România. Informațiile apar în HotNews , care preia un material Profit.ro . HotNews notează că Cristophe Dridi , descris ca unul dintre cei mai familiarizați oameni cu marca Dacia și cu uzina de la Mioveni, a avut un parcurs în România de la director de uzină la șef al Dacia și Renault pe plan local, iar ulterior a preluat conducerea uzinelor „Global Acces” – cele care produc mașini Dacia. În acest context, publicația relatează că Dridi le cere angajaților și României „să lupte pentru uzina din Mioveni”, sugerând o miză de competitivitate între unități de producție din Europa pentru alocarea modelelor și a volumelor. Materialul integral, inclusiv detaliul despre fabrica europeană care concurează cu Mioveni, este disponibil în sursa originală citată de HotNews, pe Profit.ro . [...]
Audi își mută o parte din producție mai aproape de clienții din America de Nord printr-o investiție de 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde de lei) într-o uzină nouă în statul Georgia, prima fabrică a mărcii în SUA, potrivit G4Media . Miza este una operațională și comercială: producție locală pentru a întări poziția Audi pe piața americană, într-un moment în care compania raportează presiuni pe vânzări și profit. Lucrările la viitoarea uzină sunt programate să înceapă în 2027. Fabrica ar urma să aibă aproximativ 4.500 de angajați și să ajungă la o capacitate anuală de 200.000 de vehicule până la începutul anilor 2030, potrivit companiei. Ce va produce și de ce contează Audi spune că intenționează să producă SUV-uri premium adaptate cerințelor clienților din America de Nord, cu obiectivul de a-și consolida prezența pe piața americană. „Cu SUV-uri premium, concepute pentru a satisface cerințele clienților nord-americani și produse la fața locului, Audi își propune să își consolideze fundamental poziția pe una dintre cele mai importante piețe premium din lume.” Compania descrie investiția ca un angajament pe termen lung față de piața americană, iar proiectul ar urma să transforme America de Nord, alături de Europa și China, într-unul dintre cei trei piloni ai rețelei globale de producție Audi. Context: presiune pe rezultate și scăderi pe SUA și China Anunțul vine după ce Audi și-a revizuit în scădere, în luna iulie, estimările financiare pentru 2026, pe fondul unei reduceri de 16,6% a profitului net în prima jumătate a anului. Constructorul estimează acum venituri de 58–63 miliarde de euro pentru întregul an (față de 63–68 miliarde de euro anterior), iar marja profitului operațional este văzută la 5%–7% (de la 6%–8%). Compania a invocat incertitudinile economice generate de războiul din Orientul Mijlociu și scăderea vânzărilor pe piețele din SUA și China. În prima jumătate a anului, vânzările Audi în Statele Unite au scăzut cu 17%, pe fondul tarifelor vamale și al concurenței intense. În China, veniturile companiei s-au redus cu 19,3%. Audi face parte din grupul Volkswagen, care deține și mărcile Bentley, Lamborghini și Ducati. În paralel, grupul Volkswagen intenționează să înghețe salariile angajaților până în 2030, ca parte a eforturilor de reducere a costurilor, potrivit Süddeutsche Zeitung, măsură care ar completa un plan de restructurare ce include concedierea a zeci de mii de angajați. [...]
BYD mută Seal 07 în zona „executivă” printr-un interior mai ergonomic și dimensiuni mai mari , într-o încercare de a opri scăderea vânzărilor modelului în China, potrivit ArenaEV . A doua generație Seal 07 renunță la elemente de design considerate „novelty” în favoarea utilizării de zi cu zi, iar schimbările vin pe fondul unei presiuni de piață vizibile în livrările recente. Interior: mai puțin „spectacol”, mai multă ergonomie Cea mai evidentă modificare este dispariția selectorului rotund de viteze de pe consola centrală. În locul lui, BYD a mutat comanda într-o manetă în spatele volanului, eliberând spațiu pe tunelul central pentru elemente practice: două paduri de încărcare wireless; suporturi de pahare mai adânci; o linie de comutatoare fizice metalice tip „rocker”, gândite pentru operare fără a lua ochii de la drum. Planșa de bord include un volan cu trei spițe, cu bază plată, un instrumentar digital și un head-up display (afișaj proiectat în câmpul vizual) integrat discret. La capitolul confort, BYD urcă nivelul: scaunele față sunt de tip „zero-gravity” (concepute pentru a reduce oboseala), cu ventilație, încălzire și masaj pneumatic, iar bancheta spate primește șezut mai lung și contururi mai pronunțate ale spătarului. Sistemul audio este un Devialet cu 20 de difuzoare, completat de geamuri duble, o combinație care ar trebui să reducă zgomotul de vânt și rulare. Dimensiuni: din „medie” spre segmentul mare Documentele depuse la autoritățile chineze indică o creștere consistentă a gabaritului pentru noul Seal 07: 5.080 mm lungime, 1.960 mm lățime, 1.495 mm înălțime și ampatament de 2.960 mm. Față de Seal 07 EV anterior, creșterile sunt de 85 mm la lungime, 50 mm la lățime și 60 mm la ampatament. ArenaEV notează că modelul devine astfel comparabil ca amprentă cu sedanuri mai mari, fiind poziționat mai aproape de zona „executivă” decât de cea a sedanurilor de clasă medie. În același context sunt menționate repere precum Tesla Model 3 și BMW i5 . Greutate și motorizări: autonomie mare, dar cu penalizări Creșterea dimensiunilor vine și cu masă mai mare: versiunea electrică ajunge la 2.060 kg, iar varianta plug-in hybrid la 1.960 kg. Publicația anticipează că greutatea se va simți în viraje succesive, însă ampatamentul mai lung și ecartamentul mai lat ar trebui să ajute la stabilitate pe autostradă. Suspensia rămâne independentă. Pentru versiunea electrică sunt indicate două configurații cu tracțiune spate (RWD): 245 kW (329 CP) cu baterie LFP de 77 kWh, autonomie de până la 775 km în ciclul CLTC (636 km WLTP); 300 kW (402 CP) cu baterie FinDreams de 89 kWh, autonomie de până la 875 km CLTC (718 km WLTP). Ambele au viteză maximă de 240 km/h. Pentru plug-in hybrid, Seal 07 DM-i combină un motor pe benzină 1,5 litri turbo (115 kW) cu un motor electric de tracțiune de 160 kW și o baterie de 38 kWh. Autonomia electrică indicată este de 245 km în standard WLTC, iar viteza maximă este 190 km/h. Asistență la condus: diferențiere între electric și hibrid Imaginile oficiale arată că versiunea electrică primește un senzor LiDAR montat pe plafon, în timp ce varianta hibridă se bazează pe camere și radar mmWave. ArenaEV interpretează această mutare ca un semn că BYD nu mai poate trata „cursa” pentru funcții avansate de asistență la condus ca pe un subiect secundar, pe fondul competiției din China. De ce contează: presiune pe vânzări și ritm industrial accelerat Redesignul vine după o scădere puternică a livrărilor pentru modelul actual: în septembrie, livrările Seal 07 au coborât cu 37,3% față de luna anterioară, la 624 de unități în piața locală. La nivelul întregii game Seal din familia Ocean, vânzările din septembrie au scăzut cu 9,04% față de anul anterior, la 46.718 mașini, iar volumul pe nouă luni a coborât cu 14,11%, la 304.723 unități. În 2025, numele Seal ar fi reprezentat peste 11% din producția globală BYD, ceea ce ridică miza pentru companie. Ca reper de poziționare, ArenaEV amintește că generația anterioară a intrat pe piață cu prețuri de pornire între 169.900 și 189.900 yuani (aprox. 21.590 euro, adică ~108.000 lei, respectiv ~24.100 euro, ~121.000 lei), iar hibridul între 149.800 și 186.800 yuani. În același timp, BYD continuă să lanseze rapid modele noi, inclusiv Da Han EV și a doua generație Seagull , semnalând un ritm industrial care pune presiune pe constructorii tradiționali. (Detaliile au fost preluate din materialul ArenaEV, care citează și informații „via” CNEVPost .) [...]
Mărcile chineze au captat grosul creșterii pieței auto europene în septembrie , într-o lună în care înmatriculările de mașini noi au urcat cu 10% față de anul trecut, potrivit IT之家 . Dinamica vine pe fondul accelerării tranziției către electrificare și al presiunilor tot mai mari asupra producătorilor europeni, atât pe profitabilitate, cât și pe reglementare. Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) a anunțat că în septembrie au fost înregistrate 1,36 milioane de mașini noi, a opta lună consecutivă de creștere. În același timp, ponderea cumulată a mașinilor electrice (BEV) și a hibridelor plug-in (PHEV) a ajuns la 43% din total, de la 32% în urmă cu un an, iar în Franța și Germania vânzările de electrice pe baterie „aproape s-au dublat”, conform materialului. De ce contează: competiția se mută pe „piața în creștere”, nu doar pe cote existente Datele citate de publicație din Bloomberg Intelligence indică faptul că, de la începutul anului, înmatriculările mărcilor chineze în Europa „au crescut de peste două ori”, iar instituția estimează că o mare parte din creșterea pieței europene va fi absorbită de aceste branduri. În articol sunt menționate BYD și Chery ca intensificând competiția pe piața locală, iar modelul Jaecoo 7 al Chery este dat ca exemplu de vehicul cu tracțiune comercială puternică. În septembrie, Tesla a continuat revenirea, cu livrări în creștere cu 73%. Dintre constructorii chinezi, Chery a avut cea mai mare creștere: vânzările „aproape s-au cvadruplat”, iar cota de piață în Europa „aproape s-a dublat” până la 3,9%, potrivit aceleiași surse. Context: electrificarea crește volumele, dar apasă marjele europenilor Materialul leagă accelerarea cererii pentru electrificare de scumpirea carburanților, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, ceea ce ar fi întărit argumentul economic al mașinilor electrice. În plus, subvențiile din Franța și Germania ar contribui la reducerea prețului de achiziție, mai ridicat la electrice. În paralel, șocul energetic ar putea comprima bugetele gospodăriilor și afecta încrederea consumatorilor, cu risc de frânare a cererii pentru bunuri scumpe, inclusiv autoturisme. Pentru grupuri precum Volkswagen, creșterea pieței oferă „o gură de aer”, însă tranziția rămâne costisitoare: publicația notează că, la Volkswagen, Stellantis și BMW, profitul pe electrice este încă sub cel al modelelor comparabile pe benzină sau motorină. Reglementare: UE limitează importurile de hibride chineze, iar Franța și Germania vor relaxarea țintei 2035 Pe fondul unui val de restructurări și concedieri în industrie, articolul arată că producătorii europeni primesc sprijin mai consistent la nivel de politici publice. În acest context, UE și China ar fi ajuns „în principiu” la un acord pentru stabilirea unui plafon al importurilor de automobile hibride din China în Europa. Separat, Franța și Germania ar fi convenit să facă lobby la nivelul UE pentru relaxarea limitelor stricte de emisii de carbon pentru mașinile noi cu motoare termice, prevăzute pentru 2035. Aceeași poziționare comună ar putea accelera și adoptarea unor reguli legate de „producția locală europeană”, menite să sprijine industria de pe continent, potrivit informațiilor din material. [...]
