Știri
Știri din categoria Auto
Tranziția impusă de UE către mașini noi fără emisii de CO₂ din 2035 riscă să taie masiv din valoarea adăugată și din locurile de muncă ale industriei auto europene, iar relaxarea regulilor ar reduce doar marginal șocul, potrivit unei analize prezentate de Economedia. Un studiu estimează că până la 726.000 de locuri de muncă din Europa ar putea fi afectate până în 2040, cu un impact disproporționat în Germania.
Analiza, realizată de Institutul Fraunhofer pentru Inginerie Industrială (IAO) și comandată de organizații patronale din industria metalurgică și electrotehnică din Germania, evaluează cum diferite scenarii de reglementare pentru tehnologiile de propulsie influențează producția, valoarea adăugată și ocuparea forței de muncă. Concluzia autorilor este că, inclusiv dacă planurile actuale ar fi relaxate, efectul economic negativ s-ar diminua doar ușor.
Studiul modelează patru scenarii până în 2040, concentrându-se pe valoarea adăugată și locurile de muncă din sectoarele legate de fabricarea de motoare, transmisii, sisteme de propulsie electrice și componente.
Rezultatele indică o scădere a valorii adăugate industriale în Europa în toate scenariile, cu diferențe limitate între primele trei variante:
Modelările arată un impact deosebit de puternic asupra Germaniei, pe fondul specializării în dezvoltarea și producția tehnologiilor clasice de propulsie. Valoarea adăugată generată de sectorul sistemelor de propulsie din Germania ar putea scădea cu 54,2 miliarde de euro (aprox. 272 miliarde lei), echivalentul unui declin de 64%, până în 2040.
Pentru furnizorii de componente, studiul anticipează o reducere a valorii adăugate de aproximativ 35 de miliarde de euro (aprox. 176 miliarde lei), adică 80%. Sunt menționate ca vulnerabile segmente precum producția de motoare, cutii de viteze, sisteme de injecție și tehnologii pentru evacuarea gazelor, pe măsură ce cererea pentru componente destinate motoarelor cu combustie internă scade, ceea ce ar duce și la o utilizare mai redusă a capacităților din fabricile auto germane.
Punctul de plecare al studiului este de aproximativ 1,6 milioane de angajați în Europa în 2025 în aria producției sistemelor de propulsie. Scăderea estimată a numărului de locuri de muncă, în funcție de scenarii, ajunge la:
Autorii mai notează că atât reglementarea actuală (care, în practică, oprește vânzarea de mașini noi cu motoare termice din 2035), cât și compromisul propus ulterior de Comisia Europeană ar produce efecte aproape identice asupra ocupării forței de muncă. În același sens, relaxarea „Pachetului Auto” (set de măsuri al Comisiei pentru sprijinirea competitivității industriei) ar avea, potrivit studiului, un efect redus asupra numărului de joburi pierdute.
Conform calculelor, activitățile economice noi generate de electromobilitate nu ar acoperi declinul din zona motoarelor termice. În scenariul bazat pe propunerea Comisiei Europene, până în 2040 s-ar pierde aproximativ 113 miliarde de euro (aprox. 568 miliarde lei) din valoarea adăugată aferentă motoarelor termice, în timp ce sistemele de propulsie electrice ar genera aproximativ 18 miliarde de euro (aprox. 91 miliarde lei).
Explicația invocată este dublă: construcția mai simplă a sistemelor de propulsie electrice și poziția competitivă mai slabă a Europei în producția unor componente-cheie pentru electromobilitate.
Studiul subliniază că eliminarea treptată a motoarelor cu combustie internă nu este singura cauză a declinului estimat. Printre factorii suplimentari sunt menționate costurile ridicate ale energiei, birocrația, procedurile lungi de autorizare și diminuarea cotei de piață a Europei la nivel mondial. În această logică, autorii indică drept cea mai mare oportunitate pentru limitarea impactului negativ îmbunătățirea condițiilor de investiții și producție în Europa, nu doar ajustarea regulilor de emisii.
În același timp, contextul comenzii este relevant: analiza a fost comandată de organizații patronale și realizată cu parteneri din industria auto și a furnizorilor, ceea ce, potrivit articolului citat de Economedia, impune ca rezultatele să fie interpretate și prin prisma intereselor economice ale sectorului.
Recomandate
Menținerea interdicției de facto a motoarelor cu combustie din 2035 ar putea șterge până în 2040 circa 726.000 de locuri de muncă din producția de sisteme de propulsie din Europa , potrivit unei analize publicate de Focus . Miza nu este doar tranziția tehnologică, ci riscul unui șoc de valoare adăugată într-un sector în care Germania și lanțul său de furnizori au o expunere disproporționată. Ce arată estimările: locuri de muncă și valoare adăugată în joc Textul citează rezultatele studiului „ ELAB2040: Wertschöpfung und Beschäftigung in der Automobilindustrie ”, care pornește de la scenariul în care Europa păstrează direcția actuală către autoturisme exclusiv pe baterie până în 2035 și nu schimbă restul condițiilor-cadru. În acest caz, până în 2040 ar fi amenințate: aproximativ 726.000 de locuri de muncă dintr-un total de circa 1,6 milioane în producția de sisteme de propulsie (adică 45% din ocuparea din acest segment); 95 miliarde euro (aprox. 475 miliarde lei) dintr-o valoare adăugată totală de 250 miliarde euro (aprox. 1.250 miliarde lei) la nivelul UE. În Germania, impactul ar fi mai pronunțat, susține analiza: 54,2 miliarde euro (aprox. 271 miliarde lei) , adică 64% din valoarea adăugată considerată „în pericol”, iar 35 miliarde euro (aprox. 175 miliarde lei) ar reveni furnizorilor auto. De ce nu ar compensa electrificarea pierderile Un argument central este că declinul pe termen lung al volumelor pentru vehicule cu combustie nu ar fi compensat automat de creșterea producției de mașini electrice, atâta timp cât condițiile de producție din UE rămân mai puțin competitive decât în SUA și, mai ales, China. În plus, analiza indică faptul că infrastructura și piața nu ar fi „pregătite” pentru o trecere completă la propulsia pe baterie în ritmul impus de reglementare. „Deschidere tehnologică” ca amortizor al șocului Materialul pledează pentru „deschidere tehnologică” în reglementarea flotelor (adică reguli care să permită mai multe soluții pentru reducerea emisiilor, nu doar electrificarea pe baterie). Ideea este că o astfel de abordare ar oferi industriei mai mult timp pentru tranziție, ar încetini scăderea valorii adăugate și a ocupării și ar reduce riscul unui „rupturi” structurale bruște, permițând investiții și recalificare. Analiza critică drept insuficiente atât ținta actuală de reducere 100% a CO2 până în 2035 , cât și propunerea Comisiei Europene din decembrie 2025 privind o țintă de reducere 90% , cu posibilitatea compensării restului de 10% prin oțel „verde” sau combustibili regenerabili. Ce măsuri economice cere industria Pentru a face producția europeană mai competitivă, textul indică o listă de priorități de politică economică: reducerea prețului la electricitate (o „ușurare țintită” a costurilor); debirocratizare : proceduri de autorizare mai scurte și mai puține obligații de raportare/dovadă; mai multă flexibilitate pe piața muncii , pentru a crea spațiu de investiții și adaptare; în cazul Germaniei, rezolvarea problemelor interne de competitivitate, inclusiv la impozitarea companiilor și costurile cu forța de muncă . Studiul invocat în articol este disponibil aici: Fraunhofer IAO – „ELAB2040: Wertschöpfung und Beschäftigung in der Automobilindustrie” . [...]
Startup-ul Verne a deschis în Zagreb primele teste din Europa cu Robotaxi complet fără șofer și fără operator de siguranță la bord , un pas operațional important pentru trecerea de la pilotări supravegheate la exploatare reală a transportului autonom, potrivit IT之家 . Testele au loc pe drumuri publice în capitala Croației și sunt realizate de Verne împreună cu Pony.ai. Utilizatorii pot accesa serviciul prin aplicația Uber, pe o rută de 22 km care leagă sediul Verne, zona comercială centrală și aeroportul din Zagreb. Ce se schimbă față de testele anterioare: fără om în mașină Elementul-cheie al acestei etape este eliminarea completă a persoanei din vehicul care, în mod obișnuit, supraveghează și poate interveni în caz de nevoie. În acest proiect: sistemul de conducere autonomă al Pony.ai execută efectiv manevrele (direcție, frânare, accelerație); Verne monitorizează vehiculele de la distanță. Publicația notează că renunțarea la personalul de siguranță din mașină este o etapă pe care „aproape toate” companiile mari din zona Robotaxi încearcă să o atingă. Ca repere, sunt menționate testele mai vechi ale Waymo cu supraveghetor uman și faptul că unele Robotaxi pe bază de Tesla Model Y folosesc încă o abordare similară, în timp ce conceptul Cybercab prezentat recent la Austin ar fi rulat complet nesupravegheat. Context: Verne testase deja un serviciu comercial, dar cu operator la bord În aprilie, Verne și Pony.ai au lansat tot în Zagreb ceea ce sursa descrie drept primul serviciu comercial de Robotaxi din Europa, însă atunci vehiculele aveau încă un operator uman în mașină pentru siguranță. Trecerea la „fără om la bord” ridică miza operațională: sistemul trebuie să gestioneze integral situațiile din trafic, iar intervenția se mută în zona de supraveghere la distanță. Ce vehicul folosește Verne și cum e configurat pentru pasageri Robotaxi-ul Verne are la bază un crossover electric Arcfox (极狐) Alpha T5. Configurația este adaptată pentru utilizare de tip taxi autonom: scaunul din față al pasagerului a fost eliminat pentru a crește spațiul de bagaje; în spate există un ecran mai mare pentru pasageri, montat în zona spătarului fostului scaun din dreapta-față, cu informații despre rută și opțiuni de divertisment (video/jocuri); lipsa scaunului din dreapta-față oferă și mai mult spațiu pentru picioare pasagerilor din spate. Separat, Verne a prezentat în trecut și un concept de vehicul dedicat Robotaxi, asemănător ca idee cu Tesla Cybercab, dar descris ca mai „luxos” (uși glisante, plafon panoramic, interior mai premium și ecran foarte mare). Compania spune că acest model dedicat este încă în dezvoltare. [...]
Volkswagen își leagă redresarea din SUA de intrarea în segmentele cu marje mari, dar puternic protejate de tarife , mizând pe pick-up-uri și SUV-uri robuste produse local pentru a-și crește o cotă de piață de circa 3%, potrivit Ziarul Financiar . Grupul german analizează lansarea unor pick-up-uri și SUV-uri construite pe șasiu-cadru (arhitectură tip „body-on-frame”, folosită frecvent la vehicule utilitare și off-road), segmente pe care nu le-a atacat până acum în Statele Unite, dar unde se concentrează o parte importantă din profiturile industriei auto americane. Ținta este ieșirea din zona crossoverelor compacte, unde marjele sunt mai mici și unde compania este mai expusă taxelor vamale, pentru a urca în categoriile dominate de Ford, General Motors, Stellantis și Toyota. Potrivit Bloomberg, conducerea Volkswagen vede aceste modele drept principalul motor al redresării operațiunilor americane, iar directorul general Oliver Blume a descris segmentul SUV-urilor robuste și al pick-up-urilor ca pe o oportunitate neexploatată pentru grup. Mișcarea se leagă de strategia pentru America de Nord prezentată la începutul lunii septembrie, care renunță la logica modelelor globale standardizate în favoarea unor produse dezvoltate pentru cererea locală. De ce contează: marjele și tarifele împing Volkswagen spre producție locală Miza este ridicată: pick-up-urile au reprezentat anul trecut aproape 20% din vânzările de vehicule noi din SUA, iar modelele full-size au avut prețuri medii de listă apropiate de 70.000 de dolari (aprox. 316.000 lei). În același timp, loialitatea față de mărcile americane rămâne ridicată, ceea ce face intrarea în segment mai dificilă pentru un jucător cu o prezență modestă. În prezent, Volkswagen are o cotă de piață de aproximativ 3% în SUA și nu vinde nici pick-up-uri, nici SUV-uri de dimensiuni mari; cel mai mare model din ofertă este Atlas, un SUV de clasă medie. Uzina din Chattanooga, piesă-cheie în planul de reducere a expunerii la taxe Un rol central îl are uzina din Chattanooga (Tennessee), care funcționează sub capacitate după ce a pierdut producția crossoverului electric ID.4, pe fondul expirării creditelor fiscale federale pentru vehicule electrice. Un pick-up fabricat local ar crește gradul de utilizare al uzinei și ar reduce expunerea la taxele vamale. Producția în SUA ar permite și evitarea „ chicken tax ”, tariful de 25% aplicat din 1964 pick-up-urilor importate în Statele Unite. Presiune pe rezultate și pe strategia din America de Nord Impactul tarifelor este deja vizibil, potrivit articolului: directorul financiar Arno Antlitz a indicat că acestea au erodat marjele modelelor asamblate în Mexic și vândute în SUA, inclusiv Jetta și Taos. La Audi, vânzările din prima jumătate a anului au scăzut cu 17%, ceea ce a amplificat presiunea acționarilor pentru o ajustare rapidă a strategiei americane. În paralel, Volkswagen vrea să accelereze extinderea gamei hibride: compania nu vinde în acest moment niciun model hibrid în SUA, dar pregătește versiuni electrificate pentru Tiguan, Atlas și Atlas Cross Sport, care ar urma să fie introduse odată cu actualizările de mijloc de carieră ale modelelor. Ce urmează: decizie în lunile următoare, lansare „înainte de finalul deceniului” Decizia privind modul de realizare a viitorului pick-up urmează să fie luată în lunile următoare, Volkswagen analizând atât producția proprie, cât și un parteneriat industrial. Varianta vehiculată cel mai des este o colaborare cu Ford, cu care grupul are deja o relație de cooperare. Detalii precum motorizarea, dimensiunile, denumirile comerciale și calendarul exact nu au fost confirmate; compania a indicat doar că modelul ar urma să ajungă pe piață înainte de finalul deceniului. Volkswagen are deja un „cap de pod” prin Scout Motors, marca americană relansată sub umbrela grupului, care va produce în Carolina de Sud pick-up-ul Terra și SUV-ul Traveler, ambele pe șasiu-cadru, cu lansare comercială programată pentru 2028. Schimbarea de direcție este însoțită și de o modificare la vârful operațiunilor din regiune: Marco Schubert, fost șef al vânzărilor globale Audi, preia coordonarea Nord-Americii de la 1 octombrie 2026, în locul lui Kjell Gruner. [...]
Garmin extinde segmentul de navigație dedicată cu ecrane ultralargi și funcții conectate , mizând pe o experiență mai apropiată de cea a sistemelor moderne din mașini, dar într-un dispozitiv separat, potrivit Garmin . Compania a anunțat o reproiectare completă a gamei Garmin Drive , cu accent pe afișaj „ultrawide” (ultralarg) și pe integrarea de date în timp real prin telefon. Noile Garmin Drive vin cu ecrane ultralargi, cu rezoluție mare, în două dimensiuni: 7,1 inci și 8,8 inci. Garmin spune că designul cu profil redus este gândit să fie discret și să nu obstrucționeze câmpul vizual al șoferului, iar interfața permite selectarea meniurilor și a opțiunilor de navigație direct din harta afișată. „Cu noile noastre navigatoare Garmin Drive, am ridicat experiența de navigație la volan. De la ecranele ultralargi generoase la interfața actualizată și funcțiile conectate, fiecare detaliu este conceput pentru a oferi mai multă încredere, claritate și liniște pe drum.” — Susan Lyman , vicepreședinte Garmin pentru vânzări și marketing de consum Ce aduc nou, operațional, aceste dispozitive Garmin listează o serie de funcții orientate către utilizarea de zi cu zi, inclusiv elemente de „asistență” prin afișarea unor informații pe traseu: selecția rutelor și a destinațiilor direct din vizualizarea hărții, cu opțiuni de comandă vocală, atingere și gesturi; afișarea pe traseu a semafoarelor și a indicatoarelor „Stop”, pentru o mai bună anticipare a ce urmează; alerte pentru curbe strânse, schimbări de limită de viteză, zone școlare și altele; căutarea stațiilor de încărcare pentru vehicule electrice, cu filtrare după puterea de încărcare și disponibilitate în timp real (când dispozitivul este conectat la aplicația Garmin Drive de pe un telefon compatibil); prețuri dinamice la combustibil (în aceleași condiții de conectare); condiții meteo în timp real și trafic live (în aceleași condiții de conectare); căutare și trimitere de puncte de interes de pe telefon către navigator; recomandări pentru hoteluri, restaurante și atracții, folosind evaluările TripAdvisor; hărți stradale detaliate preîncărcate pentru America de Nord, cu actualizări prin Wi‑Fi. Garmin precizează și că comenzile vocale sunt disponibile în mai multe limbi (inclusiv engleză, germană, franceză, spaniolă și italiană). Prețuri și disponibilitate Navigatoarele sunt disponibile „acum”, cu prețuri recomandate între 299,99 dolari și 349,99 dolari (aprox. 1.350–1.575 lei). Compania indică drept canal de informare pagina dedicată gamei auto: https://www.garmin.com/en-US/c/automotive/ (link prezent în comunicat). Pentru piața din România, Garmin nu oferă în acest material detalii despre disponibilitate locală, prețuri în lei sau parteneri de distribuție. [...]
Riscul pentru România nu este închiderea bruscă a Mioveniului, ci pierderea treptată a alocărilor industriale – inclusiv a viitoarei generații Duster , potrivit unei analize citate de Profit . Mesajul central: uzina Dacia de la Mioveni nu este „pe punctul” de a se închide, dar România poate pierde în timp volume, versiuni și, mai ales, viitorul Duster. „Dacia nu este pe punctul de a închide uzina de la Mioveni, dar România poate pierde treptat volume de producție, versiuni ale unor modele și, mai ales, alocarea viitoarei generații Duster. Acesta este pericolul adevărat.” De ce contează: decizia industrială se joacă în 2027–2029 Analiza Asociației Energia Inteligentă (AEI), semnată de Dumitru Chisăliță, susține că „amenințarea” plecării trebuie citită și ca instrument de negociere corporativă pentru condiții mai bune (taxe, energie, infrastructură, predictibilitate), fără ca asta să însemne automat o retragere iminentă. În același timp, riscul real ar fi ca, în fereastra 2027–2029, când se decid platformele, furnizorii și uzina pentru succesorul actualului Duster, România să nu mai primească alocarea noii generații. Închiderea fizică, dacă ar ajunge acolo, ar putea veni abia în 2030–2031, dar decizia ar fi luată cu 2–3 ani mai devreme, potrivit analizei. Probabilități estimate de AEI pentru scenarii (orientative) AEI indică trei scenarii, cu probabilități „analitice” (nu prognoze ale Renault, subliniază autorul): aprox. 55% : actuala generație rămâne, iar succesorul este produs cel puțin parțial în România; aprox. 35% : scenariu negativ – împărțirea producției sau mutarea succesorului; aprox. 10% : retragere accelerată până în 2028–2029 . Competitivitatea Mioveni vs. Bursa: unde apare presiunea de cost Comparativ cu uzina Renault de la Bursa (Turcia), Mioveni ar avea un „dezavantaj brut” estimat la 318–378 euro/automobil , în principal din diferențe de cost al muncii și electricitate, conform analizei. Pentru o mașină livrată în Germania, proximitatea României față de piața europeană ar reduce diferența netă la aprox. 200–250 euro/automobil . Analiza precizează că sunt estimări standardizate, nu costuri confidențiale ale Renault, și că România păstrează avantaje precum piața unică, rețeaua de furnizori, personal calificat, productivitate și investiții deja realizate. Semnalele care ar indica o retragere graduală În viziunea AEI, riscul nu ar arăta ca o „închidere peste noapte”, ci ca o degradare treptată a rolului industrial al Mioveniului. Printre semnalele de urmărit: reducerea investițiilor la Mioveni; scăderea volumelor și eliminarea unor schimburi; transferarea matrițelor sau a unor versiuni către Bursa; nominalizarea furnizorilor turci pentru viitoarea generație; reducerea activităților de cercetare și inginerie din România; absența unui nou model după Bigster; orientarea investițiilor în electrificare exclusiv către alte uzine. Impactul economic estimat dacă retragerea ar deveni completă Într-un scenariu de retragere completă, analiza AEI estimează: pierdere anuală de aprox. 5–5,5 miliarde euro din exporturile brute; deteriorarea balanței comerciale cu 2,5–3,5 miliarde euro ; pierdere de valoare adăugată și PIB (direct și indirect) de 2,5–4 miliarde euro/an ; 55.000–90.000 de locuri de muncă vulnerabile (uzină, furnizori, transport, servicii conexe). Pentru Argeș, o retragere până în 2029 ar însemna un șoc abrupt, cu risc de recesiune regională severă, iar între 2029 și 2035 pierderea cumulată de PIB ar putea ajunge la 17–28 miliarde euro , potrivit analizei. Ce recomandă AEI statului: dialog și audit, nu „subvenții nelimitate” Chisăliță susține că statul ar trebui să evite atât panica (concesii fără limită), cât și complacerea („nu pot pleca niciodată”). Printre recomandări: dialog confidențial și documentat cu Renault pentru alocările industriale 2027–2031 și un audit independent Mioveni–Bursa pe energie, muncă, taxe, logistică și productivitate, plus măsuri de competitivitate (predictibilitate fiscală, energie competitivă pe termen lung, infrastructură, sprijin condiționat de investiții/volume/locuri de muncă). Separat, în material este citat și Mihai Bordeanu , Head of Country Renault Group și șeful Dacia South East Europe, care afirmă că producția Dacia ar urma să scadă cu un procent de două cifre pe fondul scăderii cererii și al schimbării pieței către electric, adăugând că această scădere ar putea duce la concedieri. „Da, producția scade, consecința e că va trebui să dăm oameni afară”.” [...]
BYD testează un nou SUV mai ieftin, poziționat sub Ti 7, într-o mișcare care poate lărgi baza de clienți pentru gama „Defender-like” ; primele imagini arată un model „cutie”, robust, aflat încă sub camuflaj, potrivit Electrek . Noul model, denumit Tai 6 în China, ar urma să fie al patrulea vehicul din linia Titanium a sub-brandului Fang Cheng Bao , după Tai 3, Tai 7 și Tai 9. În piețele externe, BYD a folosit deja o strategie de „rebadging” (vânzare sub marca BYD a unui model Fang Cheng Bao), Ti 7 fiind exemplul menționat pentru Europa, Marea Britanie și alte piețe. Ce se vede în primele imagini și ce indică poziționarea Prima fotografie a apărut pe publicația chineză Autohome și sugerează un SUV cu design pătrățos, apropiat de Ti 7 și cu o siluetă de tip Land Rover Defender. Deși vehiculul este puternic camuflat, se disting câteva elemente: faruri noi; un senzor LiDAR pe plafon (tehnologie folosită, de regulă, pentru asistență avansată la condus); o configurație așteptată de 5 locuri, nu 7 locuri ca Tai 7. BYD nu a anunțat oficial modelul și nici specificațiile, iar informațiile rămân limitate. Miza economică: un prag de preț mai jos decât Ti 7 Electrek notează că Tai 7 pornește în China de la 179.800 yuani (26.500 dolari, aprox. 119.000 lei), iar Tai 6 este așteptat să înceapă „mai aproape” de 150.000 yuani (22.000 dolari, aprox. 99.000 lei). Dacă această poziționare se confirmă, BYD ar putea coborî semnificativ bariera de intrare pentru un SUV cu aspect „off-road”, într-un segment unde prețul rămâne un criteriu decisiv. Ca reper de piață în Marea Britanie, Ti 7 este listat de la 47.995 lire (65.000 dolari, aprox. 293.000 lei) „on the road”, sub Defender 110 plug-in hybrid, care pornește de la 71.840 lire (97.000 dolari, aprox. 437.000 lei). Context: ce știm despre Ti 7 și ce poate însemna pentru Tai 6 În China, Tai 7 este disponibil atât în versiune electrică (BEV), cât și plug-in hybrid (PHEV). În Marea Britanie, Ti 7 se vinde doar ca PHEV, cu autonomie electrică WLTP de până la 74 mile (aprox. 119 km) și până la 102 mile (aprox. 164 km) în oraș, conform aceleiași surse. Sistemul PHEV menționat pentru Ti 7 folosește tehnologia Super Hybrid DM, cu trei motoare electrice și un motor turbo de 1,5 litri, pentru o putere combinată de 402 CP (408 PS). Motorul termic alimentează în principal bateria BYD Blade de 35,6 kWh. Ce urmează Publicația anticipează că, după debutul în China ca Fang Cheng Bao Tai 7, vor apărea informații și despre versiunea globală; în cazul Tai 6, BYD nu a comunicat încă detalii, astfel că rămâne de văzut dacă modelul va fi exportat și sub ce marcă va fi comercializat în afara Chinei. [...]
