Știri
Știri din categoria Auto
Producția auto din România a scăzut cu 28,9% în aprilie, până la 31.450 de unități, ceea ce amplifică presiunea pe lanțurile locale de furnizori și pe ocuparea forței de muncă din industrie, potrivit Wall-Street, pe baza datelor ACAROM.
În aprilie 2025, cele două uzine (Dacia Mioveni și Ford Otosan Craiova) produceau 44.264 de mașini, ceea ce arată o contracție abruptă de la un an la altul. În plus, scăderea vine după un început de an deja negativ: după primul trimestru din 2026, producția era în minus cu 5,4% față de perioada similară din 2025.
În luna aprilie, Dacia a revenit pe primul loc ca volum, peste Ford Otosan Craiova:
La nivelul primelor patru luni din 2026, producția totală a ajuns la 159.869 de unități, în scădere cu 11,2% față de ianuarie–aprilie 2025 (179.987 de unități). Din totalul din 2026, 83.045 de unități sunt atribuite Dacia și 76.824 Ford Otosan.
Publicația notează că trendul descendent este „îngrijorător” și avertizează că ar putea duce la concedieri sau falimente pe lanțurile de distribuție și aprovizionare. În același timp, sunt menționate restructurări deja declanșate în contextul problemelor asociate uzinei de la Mioveni și al scăderii vânzărilor Dacia.
Un alt semnal de volatilitate este diferența mare față de luna anterioară: între martie și aprilie, producția a scăzut cu 34,7% (în martie fiind „aproape 50.000 de mașini”, conform articolului).
La Dacia, articolul indică o restrângere a proiectelor produse local, după relocarea unor modele compacte către uzine din Maroc (Sandero, Jogger și unele volume ale Loganului). În România, Dacia ar mai produce Logan, plus SUV-urile Duster și Bigster, în timp ce noul crossover Striker ar urma să fie fabricat în Turcia, nu în România.
La Ford Otosan Craiova, producția include Puma (inclusiv versiunea electrică), precum și utilitare ușoare, atât cu motorizări convenționale, cât și electrice. După ce în acest an Ford reușise să depășească Dacia la producție (o situație rară, potrivit articolului), acest rezultat nu s-a mai repetat în aprilie.
În continuare, evoluția producției depinde în mare măsură de exporturi, care au o pondere de circa 90% din totalul mașinilor fabricate local, pe fondul cererii din Europa – principala piață de desfacere pentru producția din România.
Recomandate
Testele avansate ale viitoarei Dacia Striker pe șoselele din România indică apropierea lansării și o posibilă repoziționare a gamei peste Duster , potrivit Mediafax , care publică imagini cu două prototipuri puternic camuflate surprinse pe autostrada din județul Argeș, în apropiere de uzina de la Mioveni. Modelul este descris ca fiind într-un stadiu avansat de dezvoltare, iar fotografiile realizate în trafic sugerează că designul este aproape definitivat. Mediafax notează că informațiile și interpretarea detaliilor din imagini sunt relatate de Promotor, care compară prototipurile cu randările oficiale și cu conceptul prezentat anterior de Dacia. Ce se vede sub camuflaj și ce spune asta despre proiect Deși caroseria este acoperită aproape complet, proporțiile și câteva elemente rămân vizibile. Promotor indică o apropiere consistentă de conceptul inițial, cu diferențe „mai mici decât s-ar fi așteptat inițial”, ceea ce ar sugera că proiectul a trecut de etapa modificărilor majore. Printre detaliile menționate: din lateral, plafonul coboară ușor spre spate, iar partea posterioară are un aspect robust, specific unui crossover compact de familie; forma montantului C ar fi foarte apropiată de cea din imaginile oficiale; mânerele portierelor par neschimbate față de varianta de prezentare; în față, blocurile optice ar păstra aceeași structură, iar poziționarea grilei și a logo-ului ar fi aproape identică cu versiunea oficială. De ce contează: un posibil model „peste Duster”, într-un segment competitiv Miza principală este poziționarea: din informațiile disponibile până acum, Dacia Striker „ar urma” să fie plasată peste Dacia Duster și să intre în segmentul C-SUV, considerat de Promotor unul dintre cele mai competitive din Europa. Dimensiunile mai mari și un design mai angular ar susține această urcare în gamă. În lipsa unui calendar oficial în materialul citat, singura concluzie fermă rămâne stadiul testelor: imaginile surprinse pe autostradă indică o fază avansată, iar, dacă ritmul dezvoltării continuă, lansarea ar putea avea loc mai devreme decât estimările inițiale, potrivit aceleiași relatări. [...]
BMW pregătește o schimbare de strategie în gama M, combinând electrificarea totală cu menținerea V8-ului plug-in hybrid , potrivit 极氪 , după ce un M5 facelift și primul M3 complet electric au fost surprinse în teste de viteză pe Nürburgring , cu o lansare estimată pentru 2027. Ce se schimbă: M3 trece la electric, M5 rămâne pe V8 plug-in hybrid Informația cu cea mai mare greutate operațională este direcția dublă a BMW M: pe de o parte, M3 ar urma să devină primul model de înaltă performanță al diviziei M care renunță complet la motorul cu ardere internă; pe de altă parte, M5 va primi un facelift de etapă (actualizare de mijloc de ciclu) și va continua cu un V8 plug-in hybrid (hibrid cu încărcare la priză). Această combinație sugerează că BMW nu mizează pe o tranziție „dintr-o singură mișcare”, ci pe o ofertă paralelă de tehnologii pentru aceeași familie de performanță. Design: elemente comune, „Noua Generație” BMW Deși cele două mașini ar folosi platforme diferite, fotografiile din teste indică o convergență de design în partea frontală. Publicația notează că ambele modele ar urma să adopte limbajul de design „ Noua Generație” (Neue Klasse) , cu: o grilă „dublu rinichi” cu orientare mai pronunțat orizontală; o semnătură nouă pentru blocurile optice (faruri). La M5, camuflajul ar fi mai redus, iar unele prize de aer din bara față ar fi deja vizibile. În spate, ambele modele ar putea primi stopuri cu aspect apropiat de o bandă continuă, cu spațiu central rezervat pentru siglă, o soluție menționată ca fiind deja întâlnită la noua generație i3 și la familia Seria 7/i7. Interior: mai puține butoane, posibil fără iDrive pe M5 La interior, atât M3 electric, cât și M5 facelift ar urma să introducă o cabină reproiectată, cu: ecran central de mari dimensiuni; o zonă de afișaj proiectat (head-up display) pe toată lățimea, la baza parbrizului. Pentru M5, apare și posibilitatea unui ecran dedicat pasagerului din față, similar cu cel de pe Seria 7. În același timp, BMW ar putea reduce și mai mult numărul de comenzi fizice, iar selectorul rotativ iDrive ar putea fi eliminat pe viitorul M5. Ce urmează: și versiuni Touring, plus un M3 pe benzină după cel electric Pe lângă sedan, M5 Touring (break) ar urma să primească aceeași actualizare de design. Pentru M3, sursa menționează că există planuri și pentru un M3 Touring complet electric, însă fără confirmare oficială. În plus, BMW ar mai avea în plan ca la circa un an după M3 electric să lanseze și un M3 pe benzină cu motor cu șase cilindri în linie, despre care se vehiculează că ar putea include un sistem mild-hybrid (hibridizare ușoară), tracțiune integrală și cutie automată. Per ansamblu, direcția indicată este o gamă M care va rula în paralel cu trei soluții: electric, plug-in hybrid și benzină cu electrificare ușoară. [...]
Xpeng ia în calcul cumpărarea unor fabrici Volkswagen din Europa, dar pune sub semnul întrebării nivelul lor tehnologic , într-un moment în care grupul german caută soluții pentru capacități mari neutilizate și costuri fixe greu de acoperit, potrivit PiataAuto . Discuțiile au fost confirmate de Xpeng, iar publicația notează că informația este relatată de Autonews Europe . Mesajul central transmis de compania chineză este că analizează fabrici existente, inclusiv ale VW, însă nu exclude construirea unei uzine noi „de la zero” în Europa, pe motiv că unele facilități actuale nu ar îndeplini standardele cerute pentru produsele sale „actuale și viitoare”. De ce contează: capacitatea neutilizată a VW nu se traduce automat în atractivitate pentru producătorii chinezi Contextul este presiunea pe utilizarea fabricilor VW din Europa, în condițiile unor vânzări mai slabe, care lasă capacități de producție nefolosite. Oliver Blume , șeful grupului VW, a vorbit anterior despre o capacitate neutilizată în Germania între 750.000 și 1.000.000 de vehicule anual, la care s-ar adăuga încă 500.000 de vehicule în alte fabrici europene din afara Germaniei. În viziunea lui Blume, atragerea unor parteneri chinezi care să producă în uzinele VW ar ajuta la acoperirea costurilor fixe și la reducerea costului distribuit pe automobil. Totuși, poziția Xpeng sugerează că simpla existență a liniilor de producție disponibile nu este suficientă dacă infrastructura nu corespunde cerințelor tehnologice ale companiei. Ce spune Xpeng și ce fabrici sunt vizate Xpeng nu a indicat ce uzine VW sunt în discuție. PiataAuto amintește însă că VW a menționat anterior probleme de capacitate redusă la fabricile din Osnabrück și Dresden. Elvis Cheng, șeful de dezvoltare în Europa al Xpeng, a explicat că firma analizează atât fabricile VW, cât și alternativa unei investiții complet noi. Declarația citată de PiataAuto este tranșantă: „Noi analizăm aceste fabrici în discuțiile cu VW, dar luăm în considerare și opțiunea de a construi o fabrică de la zero în Europa, întrucât nu toate fabricile existente pot satisface standardele necesare pentru produsele noastre actuale și viitoare. Fabricile VW, spre exemplu, sunt un pic cam îmbătrânite tehnologic”. Presiunea pe Xpeng: capacitate aproape atinsă în Austria Compania produce deja în Europa printr-un contract de asamblare la Magna Steyr , în Graz (Austria), unde producția a început cu loturi de test în toamna trecută și a ajuns la „potențialul deplin” în primăvara lui 2026, conform sursei. Cheng spune că această fabrică se apropie deja de limitele capacităților, iar Xpeng caută soluții pentru a crește producția în Europa. Relația Xpeng–VW: parteneriat și acționariat minoritar Un element care poate influența discuțiile este relația existentă dintre cele două companii. Grupul VW este acționar minoritar în Xpeng, după ce a cumpărat în 2023 o cotă de 5% pentru 700 milioane de dolari (aprox. 3,2 miliarde lei), ceea ce a dus și la un parteneriat în China pentru modele cu inginerie Xpeng. PiataAuto notează că Xpeng nu a luat o decizie finală, iar discuțiile sunt în derulare. În forma actuală, semnalul transmis de chinezi este că, dacă vor intra în active industriale europene, vor urmări fie o achiziție integrală, fie o investiție nouă, nu neapărat co-producție în uzinele VW. [...]
Stellantis și Dongfeng pariază peste 8 miliarde de yuani pe relansarea producției Jeep în China, cu miză pe export , într-un acord care mută centrul de greutate spre vehicule electrificate (NEV) și spre reducerea costurilor de dezvoltare prin tehnologie locală, potrivit Car News China . Stellantis și Dongfeng Group au semnat pe 15 mai un acord de cooperare strategică pentru extinderea producției de vehicule NEV Peugeot și Jeep în China, cu start din 2027, conform publicației chineze CLS, citată în material. Producția ar urma să fie realizată la uzina din Wuhan a joint-venture-ului Dongfeng Peugeot Citroën Automobile (DPCA) . Ce se va produce la Wuhan și unde vor ajunge mașinile Conform acordului, DPCA este așteptată să producă: două modele NEV sub marca Peugeot; două modele NEV Jeep, descrise ca „off-road”. Jeep-urile sunt planificate pentru piețele globale de export, în timp ce modelele Peugeot ar urma să fie vândute atât în China, cât și pe piețe externe. Dimensiunea investiției și contribuția Stellantis Proiectul are o investiție combinată de peste 8 miliarde de yuani (1,18 miliarde dolari, aprox. 5,4 miliarde lei). În cadrul acestui total, Stellantis este așteptată să contribuie cu aproximativ 130 milioane euro (aprox. 650 milioane lei), potrivit informațiilor din articol. De ce contează: revenirea Jeep la producția locală și pivotul spre NEV Anunțul marchează revenirea Jeep la producția localizată în China, după încetarea joint-venture-ului GAC–Stellantis în 2022 . În același timp, acordul se înscrie într-o tendință mai largă: constructorii străini își adâncesc parteneriatele cu producători chinezi pentru a accelera dezvoltarea de NEV și pentru a reduce costurile. Materialul notează că au existat anterior informații despre intenția Stellantis de a dezvolta un nou SUV Jeep folosind tehnologie Dongfeng, însă anunțul actual nu include detalii despre platformă, furnizori de baterii sau specificații ale sistemelor de propulsie. Ce mai include acordul și ce urmează Separat, Stellantis și Dongfeng au semnat și un memorandum de înțelegere fără caracter obligatoriu (non-binding) pentru extinderea cooperării în cercetare, dezvoltare și producție. În declarațiile citate, CEO-ul Stellantis, Antonio Filosa, a spus că proiectul va combina „tehnologii EV de ultimă generație” cu mărcile globale ale grupului, iar președintele Dongfeng, Yang Qing, a indicat că acordul va sprijini transformarea operațiunilor DPCA din Wuhan. [...]
Producția auto globală este așteptată să scadă cu peste 200.000 de vehicule în 2026 , pe fondul revizuirii în jos a prognozelor și al slăbirii cererii, iar Europa intră într-un scenariu de declin prelungit și în 2027, potrivit datelor citate de Profit . Estimările S&P Global Mobility indică un volum global de 92,8 milioane de vehicule la finalul lui 2026, sub nivelul de 93 de milioane din 2025. Publicația notează că rezultatul ar putea fi și mai slab, după ce actualizările din aprilie au dus la diminuarea previziunilor în mai multe regiuni. Europa: declinul se adâncește și se prelungește în 2027 Pentru Europa, analiza citată anticipează o reducere a producției cu 114.000 de unități în 2026 și cu 143.000 de unități în 2027, raportat la volumul din 2025. Asta schimbă traiectoria așteptată anterior: în locul unei reveniri în 2027, scenariul de bază devine unul de continuare a scăderii. În 2026, producția europeană ar urma să ajungă la 16,9 milioane de vehicule ușoare. De ce contează: risc operațional și de venituri pentru lanțul auto european O scădere a volumelor fabricate înseamnă, de regulă, presiune pe utilizarea capacităților de producție și pe comenzile către furnizori, într-un moment în care industria auto europeană se confruntă deja cu o cerere mai slabă. În plus, materialul indică drept factori de risc atât scăderea cererii, cât și „ războiul din Golf ”, element care poate amplifica incertitudinea pentru producție și logistică. În lipsa unor revizuiri pozitive ale cererii, prognoza sugerează că 2027 nu mai este, cel puțin în acest moment, anul unei reveniri pentru producția auto din Europa. [...]
Honda își resetează strategia pe electrice după o pierdere anuală istorică , generată de costuri de restructurare de peste 9 miliarde de dolari (aprox. 41,4 miliarde lei), și îngheață investiții majore în producție, potrivit news.ro . Constructorul japonez a raportat joi prima pierdere anuală de la listarea la bursă în 1957, după ce a suportat costuri semnificative legate de restructurarea diviziei de vehicule electrice (EV). În același timp, compania a anunțat că renunță la obiectivele sale pe termen lung privind vânzările de automobile electrice și suspendă pe termen nedeterminat proiectul de investiții de 11 miliarde de dolari (aprox. 50,6 miliarde lei) din Canada pentru producția de vehicule electrice și baterii. Ținte abandonate și investiții puse pe pauză Directorul general Toshihiro Mibe a spus că Honda renunță la două repere strategice: ținta ca vehiculele electrice să reprezinte 20% din vânzările companiei până în 2030; obiectivul de a trece complet la automobile electrice sau pe bază de hidrogen până în 2040. Decizia vine pe fondul unei recalibrări a planurilor, după pierderile contabilizate în zona EV și într-un context de piață mai dificil pentru producătorii tradiționali. Pierdere operațională și costuri suplimentare estimate În anul fiscal încheiat în martie, Honda a înregistrat o pierdere operațională de 414,3 miliarde yeni, față de un profit de aproximativ 1,2 trilioane yeni în anul precedent. Compania a contabilizat pierderi totale legate de afacerea EV de 1,45 trilioane yeni și estimează costuri suplimentare de încă 500 de miliarde yeni în actualul exercițiu financiar. Potrivit informațiilor citate, rezultatele scot în evidență dificultățile marilor producători auto tradiționali, pe fondul încetinirii cererii pentru vehicule electrice și al competiției intense din China. Cum încearcă Honda să stabilizeze profitabilitatea Deși a raportat pierderi, acțiunile Honda au crescut cu aproape 4% după ce grupul a promis randamente pentru acționari de cel puțin 800 de miliarde yeni în următorii trei ani și a menținut dividendul anual. Pentru revenirea financiară, Honda mizează pe divizia profitabilă de motociclete și estimează că va reveni pe profit în actualul an fiscal, cu un câștig operațional prognozat de 500 de miliarde yeni. Vânzările puternice de motociclete din India și Brazilia au compensat parțial pierderile din segmentul vehiculelor electrice și scăderea vânzărilor auto din China. Compania a avertizat însă că scumpirea materiilor prime și efectele conflictului din Orientul Mijlociu ar putea reduce profitul operațional cu aproximativ 313 miliarde yeni în acest an fiscal. [...]
