Știri
Știri din categoria Auto
Škoda pregătește o nouă generație Karoq pentru 2028, o decizie care arată că producătorul mizează în continuare pe SUV-ul compact ca model de volum, după ce a atins pragul de un milion de unități fabricate, potrivit Autocritica.
Modelul Karoq a fost lansat în 2017, iar exemplarul cu numărul 1.000.000 este vopsit în nuanța Graphite Grey și are motor pe benzină de 1,5 litri, cu 150 CP.
Din datele oficiale citate, Karoq este al treilea cel mai vândut SUV din gama Škoda, cu Germania, Cehia și Marea Britanie drept cele mai importante piețe. În același timp, 73% dintre clienți aleg versiuni cu transmisie automată, un indicator relevant pentru mixul de echipare și poziționarea comercială a modelului.
Škoda spune că lucrează deja la dezvoltarea noii generații, iar lansarea pe piață este programată pentru 2028. Sursa informațiilor este compania Škoda.
Recomandate
Menținerea interdicției de facto a motoarelor cu combustie din 2035 ar putea șterge până în 2040 circa 726.000 de locuri de muncă din producția de sisteme de propulsie din Europa , potrivit unei analize publicate de Focus . Miza nu este doar tranziția tehnologică, ci riscul unui șoc de valoare adăugată într-un sector în care Germania și lanțul său de furnizori au o expunere disproporționată. Ce arată estimările: locuri de muncă și valoare adăugată în joc Textul citează rezultatele studiului „ ELAB2040: Wertschöpfung und Beschäftigung in der Automobilindustrie ”, care pornește de la scenariul în care Europa păstrează direcția actuală către autoturisme exclusiv pe baterie până în 2035 și nu schimbă restul condițiilor-cadru. În acest caz, până în 2040 ar fi amenințate: aproximativ 726.000 de locuri de muncă dintr-un total de circa 1,6 milioane în producția de sisteme de propulsie (adică 45% din ocuparea din acest segment); 95 miliarde euro (aprox. 475 miliarde lei) dintr-o valoare adăugată totală de 250 miliarde euro (aprox. 1.250 miliarde lei) la nivelul UE. În Germania, impactul ar fi mai pronunțat, susține analiza: 54,2 miliarde euro (aprox. 271 miliarde lei) , adică 64% din valoarea adăugată considerată „în pericol”, iar 35 miliarde euro (aprox. 175 miliarde lei) ar reveni furnizorilor auto. De ce nu ar compensa electrificarea pierderile Un argument central este că declinul pe termen lung al volumelor pentru vehicule cu combustie nu ar fi compensat automat de creșterea producției de mașini electrice, atâta timp cât condițiile de producție din UE rămân mai puțin competitive decât în SUA și, mai ales, China. În plus, analiza indică faptul că infrastructura și piața nu ar fi „pregătite” pentru o trecere completă la propulsia pe baterie în ritmul impus de reglementare. „Deschidere tehnologică” ca amortizor al șocului Materialul pledează pentru „deschidere tehnologică” în reglementarea flotelor (adică reguli care să permită mai multe soluții pentru reducerea emisiilor, nu doar electrificarea pe baterie). Ideea este că o astfel de abordare ar oferi industriei mai mult timp pentru tranziție, ar încetini scăderea valorii adăugate și a ocupării și ar reduce riscul unui „rupturi” structurale bruște, permițând investiții și recalificare. Analiza critică drept insuficiente atât ținta actuală de reducere 100% a CO2 până în 2035 , cât și propunerea Comisiei Europene din decembrie 2025 privind o țintă de reducere 90% , cu posibilitatea compensării restului de 10% prin oțel „verde” sau combustibili regenerabili. Ce măsuri economice cere industria Pentru a face producția europeană mai competitivă, textul indică o listă de priorități de politică economică: reducerea prețului la electricitate (o „ușurare țintită” a costurilor); debirocratizare : proceduri de autorizare mai scurte și mai puține obligații de raportare/dovadă; mai multă flexibilitate pe piața muncii , pentru a crea spațiu de investiții și adaptare; în cazul Germaniei, rezolvarea problemelor interne de competitivitate, inclusiv la impozitarea companiilor și costurile cu forța de muncă . Studiul invocat în articol este disponibil aici: Fraunhofer IAO – „ELAB2040: Wertschöpfung und Beschäftigung in der Automobilindustrie” . [...]
Grupul Volkswagen analizează desființarea mărcii Seat , o mișcare care ar simplifica portofoliul de branduri și ar putea redesena strategia comercială a grupului pe piața europeană, potrivit HotNews . Informația, preluată de HotNews, indică faptul că Volkswagen „ia serios în considerare” scoaterea de pe piață a mărcii spaniole Seat. În forma publicată, articolul nu oferă detalii despre calendar, motivele exacte sau pașii operaționali care ar urma să fie făcuți. HotNews trimite pentru mai multe informații la Profit.ro . În lipsa unor date suplimentare în textul disponibil, rămâne neclar ce impact ar avea o eventuală decizie asupra gamei de modele, rețelei de distribuție sau poziționării celorlalte mărci din grup. [...]
Volkswagen ia în calcul închiderea a patru uzine din Germania și eliminarea a peste 140.000 de locuri de muncă , un scenariu care ar redesena capacitatea industrială a grupului și ar amplifica tensiunile cu sindicatele și autoritățile regionale, potrivit Profit . Planul, descris ca rezultat al unor documente interne ale consiliului de supraveghere, ar viza închiderea uzinelor din Emden și Zwickau în 2031, a uzinei din Hanovra în 2032 și a fabricii Audi din Neckarsulm în 2034, conform informațiilor citate de Automarket (pe baza documentelor menționate). Oliver Blume , directorul general al Grupului Volkswagen, ar urma să prezinte planul pe 4 septembrie în cadrul consiliului de supraveghere. Ce capacități ar fi afectate Închiderea celor patru unități ar lovi direct producția de vehicule electrice și de modele premium, în condițiile în care: Emden produce în prezent Volkswagen ID.4 și ID.7 ; Zwickau produce cinci modele electrice: Volkswagen ID.3 , ID.4 , ID.5 , Audi Q4 e-tron și Cupra Born ; tot aici sunt montate și caroseriile pentru Bentley Bentayga și Lamborghini Urus ; Hanovra produce vehicule comerciale electrice, în special ID. Buzz ; Neckarsulm (Audi) produce A5 , A6 , A8 și electricul E-Tron GT . Miza economică: costuri structurale și „capacitate excedentară” În paralel cu informațiile din documentele interne, în material este prezentat și contextul unei restructurări mai ample, în care directorul financiar Arno Antlitz avertizează că Volkswagen nu are „un plan viabil de producție viitoare” pentru uzinele din Hanovra, Emden, Neckarsulm și Zwickau după 2030. Antlitz estimează că, dacă grupul nu reduce capacitatea excedentară și continuă producția în forma actuală, ar apărea „un dezavantaj permanent de cost” de aproximativ 1,5 miliarde de euro pe an (aprox. 7,5 miliarde lei ). Conducerea invocă presiuni precum tarife comerciale, concurența producătorilor asiatici și slăbiciunea pieței chineze, în timp ce încearcă să reducă substanțial costurile. Conflictul cu sindicatele și presiunea politică Tensiunile cu sindicatele se accentuează, iar IG Metall avertizează că angajații se vor opune redeschiderii acordului de restructurare convenit cu mai puțin de doi ani în urmă, potrivit Reuters (citat de Profit). „Dacă boardul încearcă să pună din nou sub semnul întrebării acest acord, atunci angajații se vor revolta în toate fabricile noastre. Ne vom opune cu toate forțele”, a declarat Thorsten Groeger, reprezentant IG Metall, la o reuniune cu angajații din Hanovra. Închiderea unor fabrici a devenit și o temă politică, în special în Saxonia și Saxonia Inferioară, unde liderii regionali cer un compromis rapid înaintea ședinței consiliului de supraveghere programate pentru 4 septembrie. Ce urmează Consiliul de supraveghere ar urma să discute și să voteze asupra unor variante rivale de restructurare, iar votul ar putea escalada conflictul, inclusiv prin convocarea unei adunări extraordinare a acționarilor, conform informațiilor prezentate în material. Profit amintește că, în discuțiile interne și negocierile cu sindicatele, conducerea a pus pe masă anterior concedieri care ar fi urcat la 115.000 de persoane , iar ulterior ar fi fost analizate alte circa 50.000 de plecări până în 2030 , în contextul unei ținte de aproximativ 6 miliarde de euro reducere a costurilor anuale. [...]
Producătorii auto chinezi au trecut de 11% din piața europeană în august , iar avansul este alimentat în special de hibridele plug-in mai ieftine, care ocolesc deocamdată tarifele suplimentare aplicate de UE vehiculelor complet electrice, potrivit unei analize citate de Economedia . Miza pentru industrie este dublă: presiune pe prețuri pentru producătorii europeni și un posibil nou front de reglementare, dacă Bruxelles-ul extinde taxele și la hibridele chinezești. De ce contează: hibridele plug-in devin „culoarul” de creștere Datele indică o cerere constantă pentru modele hibride reîncărcabile (plug-in) la prețuri mai mici. În iulie, o treime din înmatriculările de hibride plug-in au fost realizate de mărci precum Jaecoo (deținută de Chery Automobile), pe fondul faptului că aceste modele nu sunt, în prezent, vizate de tarife vamale suplimentare ale UE, spre deosebire de electricele pure. Totuși, există semnale că această fereastră s-ar putea îngusta: Comisia Europeană „ar putea avea în vedere” impunerea unor taxe compensatorii și asupra autovehiculelor hibride chinezești, conform Dataforce , citată în analiză. Cifrele din 2026: creștere accelerată și redistribuirea cotelor În prima jumătate a anului 2026, mărcile chineze au înmatriculat aproximativ 663.000 de autoturisme în Europa, în creștere cu circa 107% față de anul precedent. Cota combinată a urcat la aproximativ 9,2%, de la circa 4,5% în prima jumătate din 2025, iar în august a depășit 11% din piața europeană a autoturismelor noi, potrivit datelor invocate. Pe segmentul mărcilor, MG rămâne cea mai mare marcă de origine chineză după înmatriculări, dar BYD „se apropie rapid”. Omoda-Jaecoo și Leapmotor se extind și mai repede, ceea ce sugerează o intensificare a competiției și o fragmentare mai mare a ofertei chineze în Europa. Prețul și percepția consumatorilor, două motoare ale avansului Analiza notează că prețul accesibil este un factor cheie. Analiștii Citi estimează că trei sferturi din vânzările automobilelor chinezești în UE provin de la SAIC Motor (proprietarul MG), BYD și Chery, companii care, în general, vin cu modele mai ieftine. În paralel, reticența față de originea brandului pare să scadă: un sondaj Bloomberg Intelligence arată că 38% dintre respondenți nu aveau nicio reținere să cumpere o marcă chineză. Nu toate mărcile câștigă: recul puternic pentru NIO în Europa În contrast cu trendul general, NIO (segment premium) lipsește din „cifrele în plină expansiune”, iar vânzările sale europene au scăzut abrupt. Până în iulie 2026, înmatriculările din Germania au scăzut cu aproape 90% (la 18 vehicule), iar în Olanda cu 88% (la 8), potrivit datelor citate. Analiza pune această evoluție pe seama unei game europene bazate pe o platformă mai veche (NT 2.0, 2023–2024), în timp ce noile modele pentru China (ES8, ES9, ET9) nu ar urma să ajungă în Europa decât la finalul lui 2027. În plus, tehnologia de schimbare a bateriilor, un avantaj în China, a pornit lent în Europa din cauza infrastructurii insuficiente și a bazei mici de clienți. Ce urmează: risc de reglementare și presiune pe concurență Dacă UE va extinde taxele compensatorii și la hibridele plug-in din China, una dintre principalele pârghii de creștere ale mărcilor chineze ar putea fi afectată. Până atunci, combinația dintre prețuri mai mici și „zona gri” de reglementare pentru hibridele reîncărcabile continuă să mute cote de piață în Europa, într-un ritm care schimbă rapid peisajul concurențial. [...]
Tesla împinge Cybercab spre utilizare comercială, dar intră pe un teren sensibil al aprobărilor de siguranță , într-un moment în care tehnologia sa de conducere autonomă este deja sub lupa autorităților, potrivit Mediafax . Tesla organizează joi, la Austin (Texas) , un eveniment dedicat Cybercab, primul vehicul al companiei conceput exclusiv pentru conducere autonomă. Modelul este descris ca un robotaxi cu două locuri, uși de tip „fluture” și, în versiunea finală, fără volan și pedale. Cybercab ar urma să se alăture flotei de robotaxi Tesla, care folosește în prezent automobile electrice Model Y. Vehiculul a fost prezentat pentru prima dată în urmă cu aproximativ doi ani, la studiourile Warner Bros., iar introducerea sa este legată direct de strategia Tesla de a miza pe conducerea autonomă ca element esențial pentru viitorul companiei, conform Reuters, citată de Mediafax. Producție începută și testare pe drumuri publice Producția Cybercab a început în aprilie, iar vehiculele sunt testate pe drumurile publice. Unele versiuni de test observate în Statele Unite au fost însă echipate cu volan, deși conceptul final vizează eliminarea completă a comenzilor clasice. Pentru evenimentul intitulat „Lansarea Cybercab”, Tesla a trimis invitații unor utilizatori ai serviciului său de robotaxi și unor invitați selectați, fără să ofere detalii despre formatul prezentării. Miza operațională: integrarea în serviciul de robotaxi, condiționată de aprobări Presa americană citată în material indică un plan de introducere treptată: mai întâi curse oferite angajaților Tesla pe drumurile publice, apoi integrarea în serviciul de robotaxi din Austin, la câteva zile distanță. În paralel, rămâne deschisă problema aprobărilor și a respectării standardelor federale de siguranță. Tesla nu a anunțat dacă a obținut aprobările necesare sau dacă vehiculul respectă normele federale pentru utilizarea comercială. În context, Mediafax amintește că sistemul Full Self-Driving (FSD) folosit în prezent de Tesla — care necesită supraveghere permanentă din partea șoferului — a fost vizat de investigații federale și procese după accidente și încălcări ale regulilor de circulație. Cybercab ar urma să folosească o versiune a FSD care nu necesită supravegherea unui șofer, iar Tesla susține că tehnologia sa este „de până la zece ori mai sigură” decât condusul realizat de oameni. Elon Musk a declarat anterior că Cybercab ar urma să fie disponibil, în cele din urmă, la un preț de aproximativ 30.000 de dolari (aprox. 135.000 lei), însă materialul nu indică un calendar ferm de comercializare. [...]
Ryanair anticipează scumpiri la zborurile scurte în Europa dacă petrolul rămâne sus și în 2027 , iar presiunea pe costuri ar putea forța o parte dintre operatorii mai puțin protejați față de volatilitatea combustibilului să reducă zborurile de iarnă, potrivit Profit . Compania și-a redus estimarea privind traficul pentru anul viitor, pe fondul creșterii prețurilor la petrol și al costurilor mai mari pentru combustibilul de aviație care nu a fost cumpărat în avans. Mesajul central: dacă nivelurile ridicate se mențin, tarifele vor trebui să reflecte costul mai mare al combustibilului. Combustibilul, principalul risc de cost: diferența dintre „acoperit” și „la prețul pieței” Potrivit Asociației Internaționale de Transport Aerian (IATA), prețul mediu al combustibilului pentru avioane a ajuns la aproximativ 156 de dolari pe baril (aprox. 702 lei), după o creștere de 8,2% într-o singură lună. Față de aceeași perioadă a anului trecut, prețul este cu 74,2% mai mare. Ryanair spune că aproximativ 80% din combustibilul de care estimează că va avea nevoie în 2027 este deja contractat la 67 de dolari pe baril (aprox. 302 lei). Diferența până la necesarul total ar urma să fie cumpărată la prețurile disponibile pe piață, ceea ce menține expunerea companiei la scumpiri. În acest context, operatorul consideră „prudentă” reducerea expunerii în sezonul de iarnă, perioadă care este, de regulă, mai puțin profitabilă pentru companiile aeriene. „Dacă prețurile ridicate ale petrolului se vor menține și în 2027, Ryanair consideră că tarifele pentru zborurile pe distanțe scurte din Europa vor crește semnificativ, pentru a reflecta scumpirea petrolului.” Efect de piață: presiune pe capacitate în sezonul de iarnă Ryanair avertizează că operatorii cu un nivel mai redus de acoperire împotriva fluctuațiilor de preț ale combustibilului (adică fără contracte/strategii care să le fixeze costul) ar putea avea dificultăți în a-și menține capacitatea de zbor sau chiar în a trece peste sezonul de iarnă. Pentru pasageri, implicația este dublă: bilete mai scumpe, dar și posibilitatea unei oferte mai mici de zboruri în perioadele mai slabe, dacă o parte dintre companii își reduc programul sau își ajustează capacitatea. [...]
