Știri
Știri din categoria Auto
Tesla împinge Cybercab spre utilizare comercială, dar intră pe un teren sensibil al aprobărilor de siguranță, într-un moment în care tehnologia sa de conducere autonomă este deja sub lupa autorităților, potrivit Mediafax.
Tesla organizează joi, la Austin (Texas), un eveniment dedicat Cybercab, primul vehicul al companiei conceput exclusiv pentru conducere autonomă. Modelul este descris ca un robotaxi cu două locuri, uși de tip „fluture” și, în versiunea finală, fără volan și pedale.
Cybercab ar urma să se alăture flotei de robotaxi Tesla, care folosește în prezent automobile electrice Model Y. Vehiculul a fost prezentat pentru prima dată în urmă cu aproximativ doi ani, la studiourile Warner Bros., iar introducerea sa este legată direct de strategia Tesla de a miza pe conducerea autonomă ca element esențial pentru viitorul companiei, conform Reuters, citată de Mediafax.
Producția Cybercab a început în aprilie, iar vehiculele sunt testate pe drumurile publice. Unele versiuni de test observate în Statele Unite au fost însă echipate cu volan, deși conceptul final vizează eliminarea completă a comenzilor clasice.
Pentru evenimentul intitulat „Lansarea Cybercab”, Tesla a trimis invitații unor utilizatori ai serviciului său de robotaxi și unor invitați selectați, fără să ofere detalii despre formatul prezentării.
Presa americană citată în material indică un plan de introducere treptată: mai întâi curse oferite angajaților Tesla pe drumurile publice, apoi integrarea în serviciul de robotaxi din Austin, la câteva zile distanță.
În paralel, rămâne deschisă problema aprobărilor și a respectării standardelor federale de siguranță. Tesla nu a anunțat dacă a obținut aprobările necesare sau dacă vehiculul respectă normele federale pentru utilizarea comercială.
În context, Mediafax amintește că sistemul Full Self-Driving (FSD) folosit în prezent de Tesla — care necesită supraveghere permanentă din partea șoferului — a fost vizat de investigații federale și procese după accidente și încălcări ale regulilor de circulație. Cybercab ar urma să folosească o versiune a FSD care nu necesită supravegherea unui șofer, iar Tesla susține că tehnologia sa este „de până la zece ori mai sigură” decât condusul realizat de oameni.
Elon Musk a declarat anterior că Cybercab ar urma să fie disponibil, în cele din urmă, la un preț de aproximativ 30.000 de dolari (aprox. 135.000 lei), însă materialul nu indică un calendar ferm de comercializare.
Recomandate
Tesla lansează Cybercab pe 3 septembrie, dar serviciul de robotaxi rămâne la scară mică , cu aproximativ 20–30 de vehicule autonome nesupravegheate active, potrivit Electrek . Evenimentul are loc în Austin și este promovat ca „Exclusive Access: Cybercab”, însă, dincolo de mesaj, noutatea operațională este limitată: mașina devine disponibilă în aplicația Robotaxi, în aceeași zonă și pe aceeași infrastructură de serviciu. Evenimentul din 3 septembrie este „doar pe bază de invitație”, pentru câștigătorii unei tombole dedicate utilizatorilor cu cele mai multe curse în serviciul Robotaxi. Câștigătorii urmează să fie anunțați pe 26 august, participanții trebuie să aibă 21 de ani, iar termenul-limită de confirmare este 30 august. Tesla spune că va transmite lansarea și în direct pentru publicul larg. Ce se schimbă efectiv: mașina, nu sistemul de conducere autonomă Din informațiile prezentate, Cybercab este o mașină cu două locuri, fără volan și fără pedale, care va rula în același serviciu „fără șofer” pe care Tesla îl operează în Austin de peste un an. Publicația notează că sistemul de conducere autonomă nu se schimbă: Cybercab folosește același „stack” software FSD (pachetul software de conducere autonomă al Tesla) ca un Model Y folosit azi în regim de robotaxi. În acest context, Electrek amintește și un incident recent în care un vehicul din serviciu a trecut printr-un șir de stâlpișori (bollards) în Austin, fără nimeni pe scaunul șoferului, subliniind că miza rămâne fiabilitatea și demonstrarea funcționării la scară. Miza economică: eficiență mai bună, dar capacitate mai mică Avantajul principal adus de Cybercab, comparativ cu Model Y, este eficiența energetică. Tesla evaluează Cybercab la aproximativ 165 Wh pe milă (consum de energie pe distanță), iar Electrek îl descrie drept cel mai eficient vehicul electric produs de companie. Model Y ar funcționa, în comparație, la circa 250–280 Wh pe milă. Pentru o flotă operată de companie, un consum mai mic poate reduce costul energiei pe kilometru și îmbunătăți economia pe cursă. Totuși, câștigul vine cu un compromis operațional: Cybercab are două locuri și spațiu minim pentru bagaje, în timp ce Model Y are cinci locuri. Asta limitează utilitatea pentru curse cu mai mult de doi pasageri sau pentru situații în care e nevoie de spațiu (bagaje, cărucior etc.). Problema de fond: flota și utilizarea nu par să fi crescut Electrek plasează lansarea într-un context mai larg: serviciul „Robotaxi” din Austin a început în iunie 2025, dar, după mai mult de un an, ar fi rămas mic. Estimările publicației și ale unor trackere independente indică o flotă activă nesupravegheată de aproximativ 20–30 de vehicule, cu un vârf în jur de 25 în primăvară și apoi o evoluție laterală sau în scădere. Tesla le-ar fi spus investitorilor că, până la apelul de rezultate din iulie, a acumulat aproximativ 380.000 de mile nesupravegheate. Pentru comparație, Electrek indică faptul că Waymo operează circa 3.000 de vehicule fără șofer, realizează peste 500.000 de curse plătite pe săptămână și a depășit 220 de milioane de mile cu pasageri fără șofer. În această cheie, publicația susține că introducerea Cybercab nu schimbă, de una singură, blocajul principal: scalarea serviciului și demonstrarea funcționării la volum mare. Un indicator urmărit după 3 septembrie va fi dacă numărul de vehicule autonome nesupravegheate crește semnificativ sau rămâne în același interval de 20–30. [...]
China obligă Tesla să corecteze un risc de evacuare în caz de accident după ce autoritățile au anunțat o rechemare de aproape trei milioane de vehicule Model 3 și Model Y, potrivit Futurism . Miza este una de reglementare și siguranță: autoritățile chineze susțin că mânerele mecanice de urgență din interior sunt „dificil de identificat”, pentru că sunt apropiate ca nuanță de culoarea interiorului. În scenarii precum o coliziune severă care duce la defectarea sistemului electric de joasă tensiune al mașinii, acest lucru ar putea întârzia deschiderea ușilor și evacuarea ocupanților. „Când o coliziune gravă provoacă situații extreme, precum defectarea sistemului de joasă tensiune al vehiculului, aceasta poate afecta capacitatea șoferului și a pasagerului de a deschide rapid ușa pentru a scăpa și pentru a salva persoane din afara vehiculului, reprezentând un pericol de siguranță”, a transmis Administrația de Stat pentru Reglementarea Pieței din China , în anunțul citat de publicație. Ce măsuri impune rechemarea Conform informațiilor din articol, autoritățile cer două intervenții principale: aplicarea unor etichete de avertizare pe vehicule; o actualizare „over-the-air” (actualizare software livrată de la distanță) care să adauge o strategie de coborâre a geamurilor după accident, pentru a reduce riscurile. În paralel, regulatorul a emis o rechemare separată care vizează aproape 400.000 de vehicule electrice Xiaomi SU7 , invocând pericole similare. Context: China schimbă standardele pentru mânerele portierelor În februarie, China a devenit prima țară care a cerut ca mânerele portierelor să poată fi acționate mecanic din ambele părți (de exemplu, prin ridicarea unui mâner). Regulile ar urma să intre în vigoare anul viitor și, potrivit sursei, este probabil să forțeze Tesla să facă schimbări de design pe viitor. Articolul notează că alți producători au început deja să fabrice vehicule cu uși care pot fi operate manual, modificări care ar putea reduce riscul de blocare a ocupanților în situații de urgență. SUA: semnale de reglementare, dar fără calendar În SUA, acțiunea de reglementare rămâne incertă. În iulie, National Highway Traffic Safety Administration (NHTSA) a sugerat posibile standarde noi pentru a se asigura că ocupanții pot ieși în siguranță din vehicule în caz de urgență, însă nu a anunțat măsuri concrete. Potrivit unei depuneri de reglementare citate în articol, NHTSA a acceptat solicitarea unui petiționar de a impune „un sistem de ieșire robust și evident” pentru toate autovehiculele. Michael Brooks, director executiv la Center for Auto Safety, a declarat pentru Bloomberg că inițiativa este „foarte semnificativă”, dar că nu s-ar aștepta la un termen final de conformare înainte de 2030, chiar dacă procesul ar avansa rapid. [...]
Tesla a declanșat în China o rechemare de aproximativ 3 milioane de mașini , pe fondul unor riscuri de siguranță legate de mânerele electronice îngropate ale ușilor și de sistemul de monitorizare a atenției șoferului, potrivit Smart Car . Măsurile anunțate combină etichete de avertizare, actualizări software „over-the-air” (prin internet, fără vizită în service) și, acolo unde nu e posibil, reparații în service. Riscul operațional: uși care se pot deschide greu după un impact Conform informațiilor publicate, în cazul unei coliziuni severe, sistemul electric de joasă tensiune al vehiculului poate suferi o defecțiune care afectează funcțiile asociate mânerelor electronice. Într-un astfel de scenariu, problema poate îngreuna deschiderea rapidă a ușilor pentru evacuarea ocupanților și poate întârzia intervenția echipelor de salvare din exterior. Ca răspuns, Tesla intenționează să aplice etichete de avertizare și să trimită o actualizare software care modifică programul de control al geamurilor: la detectarea unei coliziuni, mașina ar urma să coboare automat geamul, pentru a crește șansele de evacuare de urgență. Modelele și intervalele de producție vizate Rechemarea legată de mânerele ușilor vizează Model 3 , Model Y, Model S și Model X, produse între 4 martie 2019 și 29 aprilie 2026, incluzând atât vehicule importate, cât și fabricate în China. Separat, rechemarea pentru sistemul de monitorizare a atenției șoferului se aplică pentru Model 3 și Model Y produse în China între 4 martie 2019 și 7 decembrie 2025. Ce se schimbă la monitorizarea șoferului în funcțiile de asistență Sistemul de monitorizare a atenției șoferului este folosit atunci când sunt active anumite funcții de asistență la condus, pentru a cere șoferului să rămână atent și să fie pregătit să preia controlul (direcție și frânare). Tesla spune că va oferi gratuit o actualizare software care, pe lângă senzorul de cuplu din volan, adaugă și monitorizarea prin camera din habitaclu, pentru o identificare mai bună a stării șoferului. Dacă actualizarea nu se poate face de la distanță, centrele de service vor contacta utilizatorii pentru programarea intervenției. De ce contează: presiune de reglementare pe evacuare de urgență și monitorizarea șoferului Publicația notează că mânerele îngropate nu sunt o soluție exclusiv Tesla și apar și la alte mărci, însă cerințele autorităților privind evacuarea după accidente și mecanismele de deschidere a ușilor devin mai stricte. În acest context, rechemarea indică o înăsprire a așteptărilor de conformare pentru producători atât pe zona de „escape” post-impact, cât și pe cea de supraveghere a șoferului în utilizarea funcțiilor de asistență. [...]
Ryanair anticipează scumpiri la zborurile scurte în Europa dacă petrolul rămâne sus și în 2027 , iar presiunea pe costuri ar putea forța o parte dintre operatorii mai puțin protejați față de volatilitatea combustibilului să reducă zborurile de iarnă, potrivit Profit . Compania și-a redus estimarea privind traficul pentru anul viitor, pe fondul creșterii prețurilor la petrol și al costurilor mai mari pentru combustibilul de aviație care nu a fost cumpărat în avans. Mesajul central: dacă nivelurile ridicate se mențin, tarifele vor trebui să reflecte costul mai mare al combustibilului. Combustibilul, principalul risc de cost: diferența dintre „acoperit” și „la prețul pieței” Potrivit Asociației Internaționale de Transport Aerian (IATA), prețul mediu al combustibilului pentru avioane a ajuns la aproximativ 156 de dolari pe baril (aprox. 702 lei), după o creștere de 8,2% într-o singură lună. Față de aceeași perioadă a anului trecut, prețul este cu 74,2% mai mare. Ryanair spune că aproximativ 80% din combustibilul de care estimează că va avea nevoie în 2027 este deja contractat la 67 de dolari pe baril (aprox. 302 lei). Diferența până la necesarul total ar urma să fie cumpărată la prețurile disponibile pe piață, ceea ce menține expunerea companiei la scumpiri. În acest context, operatorul consideră „prudentă” reducerea expunerii în sezonul de iarnă, perioadă care este, de regulă, mai puțin profitabilă pentru companiile aeriene. „Dacă prețurile ridicate ale petrolului se vor menține și în 2027, Ryanair consideră că tarifele pentru zborurile pe distanțe scurte din Europa vor crește semnificativ, pentru a reflecta scumpirea petrolului.” Efect de piață: presiune pe capacitate în sezonul de iarnă Ryanair avertizează că operatorii cu un nivel mai redus de acoperire împotriva fluctuațiilor de preț ale combustibilului (adică fără contracte/strategii care să le fixeze costul) ar putea avea dificultăți în a-și menține capacitatea de zbor sau chiar în a trece peste sezonul de iarnă. Pentru pasageri, implicația este dublă: bilete mai scumpe, dar și posibilitatea unei oferte mai mici de zboruri în perioadele mai slabe, dacă o parte dintre companii își reduc programul sau își ajustează capacitatea. [...]
Volkswagen riscă un conflict social major pe fondul unei restructurări care ar putea închide uzine și elimina până la 50.000 de joburi , înaintea votului de vineri din Consiliul de Supraveghere asupra a trei planuri rivale, potrivit HotNews . Sindicatul IG Metall avertizează că angajații se vor opune oricărei încercări de redeschidere a acordului de restructurare convenit în urmă cu mai puțin de doi ani. Miza este una operațională și de cost: discuțiile pot duce la „cea mai amplă restructurare din istoria Volkswagen”, cu opțiuni care includ închiderea unor fabrici, separarea unor divizii și încă 50.000 de concedieri. Reprezentantul IG Metall Thorsten Groeger a transmis că o eventuală renegociere a acordului va întâmpina „rezistență maximă” în toate uzinele, fără ca sindicatul să amenințe, deocamdată, explicit cu greve. Patru uzine fără plan viabil după 2030 și un cost anual de 1,5 miliarde euro Directorul financiar Arno Antlitz a avertizat că grupul nu are în prezent un plan viabil de producție viitoare pentru uzinele din Hanovra, Emden, Neckarsulm și Zwickau. În scenariul în care Volkswagen nu reduce capacitatea excedentară și continuă producția „în forma actuală”, compania ar avea un dezavantaj permanent de cost de aproximativ 1,5 miliarde de euro pe an (aprox. 7,5 miliarde lei). Conducerea afirmă că va încerca să protejeze cât mai multe locuri de muncă, însă presiunea de reducere a costurilor vine într-un context complicat: tarife comerciale, concurență din partea producătorilor asiatici și slăbiciunea pieței chineze. Escaladare posibilă: de la votul de vineri la adunare extraordinară a acționarilor Votul de vineri asupra celor trei variante de restructurare ar putea escalada conflictul și ar putea duce inclusiv la convocarea unei adunări extraordinare a acționarilor, potrivit informațiilor din articol. Presiune politică în Germania, cu focus pe Saxonia Posibilele închideri de fabrici au atras intervenția liderilor politici regionali, pe fondul rolului Volkswagen ca unul dintre cei mai mari angajatori privați din Germania. Situația este sensibilă în Saxonia, unde compania are aproximativ 10.000 de angajați în trei unități, iar alte zeci de mii de locuri de muncă depind indirect de rețeaua de furnizori. Premierul Saxoniei, Michael Kretschmer, a cerut o soluție comună pentru limitarea concedierilor și a reducerilor de capacitate și a argumentat că producția în Germania trebuie să devină „mai bine, mai ușor și mai ieftin” de realizat. El a discutat recent cu CEO-ul Oliver Blume și cu președintele Consiliului de Supraveghere, Hans Dieter Poetsch, despre viitorul uzinei din Zwickau , fără o soluție concretă, și a avertizat că o decizie privind Zwickau trebuie luată în următoarele luni. În același timp, Kretschmer a indicat drept probleme costurile ridicate ale energiei și a criticat politica europeană de eliminare treptată a motoarelor cu combustie. El a sugerat și renegocierea contractului colectiv, inclusiv creșterea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, idee respinsă de IG Metall, care consideră săptămâna de 35 de ore o revendicare esențială. [...]
Volkswagen ia în calcul prelungirea săptămânii de lucru cu cinci ore la o fabrică din Saxonia, ca parte a eforturilor de reducere a costurilor care ar putea decide dacă unele unități din Germania rămân deschise, potrivit Mediafax . Miza este una operațională și economică: creșterea productivității fără tăieri directe de salarii, într-un moment în care grupul reevaluează viitorul unor fabrici după 2030. Propunea vine de la premierul landului Saxonia, Michael Kretschmer, care spune că angajații, conducerea și politicienii trebuie să colaboreze pentru a limita efectele reducerilor de personal și de producție și pentru a face compania „mai competitivă”, conform Reuters, citată de Mediafax. De ce contează pentru Saxonia: locuri de muncă și lanțul de furnizori Volkswagen este cel mai mare angajator privat din Saxonia, cu aproximativ 10.000 de angajați în trei fabrici. În plus, „alte zeci de mii” de locuri de muncă depind indirect de companie, prin rețeaua de furnizori, notează publicația. În acest context, Kretschmer este presat politic să protejeze locurile de muncă din industria auto într-o regiune descrisă drept una dintre cele mai sărace din Germania. Ce măsură e pe masă: de la 35 la 40 de ore pe săptămână Kretschmer a indicat că, în locul reducerii salariilor, ar fi nevoie de „un pachet de măsuri” care să includă, „într-o anumită măsură, un program de lucru mai lung”. Varianta menționată este renegocierea contractului colectiv și creșterea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore. „Suntem prea scumpi”, a declarat el pentru postul public ZDF, referindu-se la costurile producției în Germania, potrivit dpa. IG Metall , cel mai mare sindicat din Germania, insistă însă asupra menținerii săptămânii de lucru de 35 de ore. Fabrica vizată și calendarul deciziei Printre unitățile aflate sub presiune se numără fabrica de mașini electrice din Zwickau , una dintre cele patru despre care conducerea Volkswagen a spus că nu au „un viitor clar” după 2030. Kretschmer afirmă că o decizie privind viitorul fabricii din Zwickau trebuie luată „în următoarele luni”, argumentând că o hotărâre rapidă ar reduce incertitudinea în rândul angajaților și ar putea ajuta la creșterea productivității. El a mai spus că, după discuțiile avute săptămâna trecută cu CEO-ul Volkswagen, Oliver Blume, și cu președintele Consiliului de Supraveghere, Hans Dieter Pötsch, nu a fost găsită încă o soluție concretă. Context: costuri energetice și tranziția auto în UE În evaluarea sa, premierul Saxoniei a indicat și prețurile ridicate ale energiei din Germania ca problemă pentru industrie. Totodată, a criticat planurile Uniunii Europene de eliminare treptată a motoarelor cu combustie, deși obiectivul inițial pentru 2035 a fost ulterior relaxat, potrivit sursei. [...]
