Știri
Știri din categoria Auto

Pentru prima dată, vânzările de mașini electrice le-au depășit pe cele pe benzină în Europa, în 2025 – un moment istoric pentru piața auto, potrivit Tradingpedia. Conform datelor publicate de Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), între ianuarie și decembrie 2025, în Europa s-au înmatriculat 3,86 milioane de vehicule electrice, în timp ce vânzările de autoturisme pe benzină au scăzut la 3,47 milioane. Segmentul dominat rămâne însă cel al hibridelor (HEV), cu 4,57 milioane de unități, echivalentul a 34,4% din piață.

Anul 2025 a marcat un avans semnificativ pentru tranziția ecologică în sectorul transporturilor, cu o creștere anuală de peste 30% a vânzărilor de vehicule electrice. Dintre acestea, 2,6 milioane au fost complet electrice (BEV), în timp ce 1,27 milioane au fost hibride plug-in (PHEV). La polul opus, înmatriculările de mașini diesel și pe benzină au scăzut abrupt, cu 24%, respectiv 18,9%, semn al unei tendințe clare spre electrificare.
Germania și Regatul Unit s-au menținut în fruntea clasamentului privind numărul absolut de mașini electrice vândute. Germania a înregistrat 545.142 BEV și 311.398 PHEV, în timp ce Marea Britanie a raportat 473.348 BEV și 225.143 PHEV. Franța, Olanda și Spania completează topul, cu Spania remarcându-se printr-o dublare a înmatriculărilor PHEV (+111,7%), în timp ce Franța a suferit o scădere a acestui segment (-25,8%).
Iată cum arată distribuția pe tipuri de motorizare pentru autoturismele noi vândute în Europa în 2025:
| Tip motorizare | Unități vândute | Cotă de piață |
|---|---|---|
| Hybrid (HEV) | 4.566.850 | 34,4% |
| Electric (EV) | 3.858.088 | 29,1% |
| Benzină (Petrol) | 3.467.041 | 26,1% |
| Diesel | 1.026.354 | 7,7% |
| Alte motorizări | 352.937 | 2,7% |
Pe lângă performanțele din Europa de Vest, raportul subliniază și creșteri spectaculoase în Europa Centrală și de Est, unde țări precum Polonia (+141,1%), Lituania (+119,3%) și Letonia (+114,6%) au înregistrat cele mai rapide creșteri procentuale. Aceste procente ridicate reflectă însă o pornire de la baze mici, în comparație cu piețele mature din Vest.
Țările nordice rămân lideri în ceea ce privește ponderea mașinilor electrice în vânzările totale. Norvegia conduce detașat, cu 97,4% din înmatriculări fiind BEV, urmată de Danemarca (71,1%), Suedia (63,2%) și Islanda (61,3%). În schimb, alte state mai dezvoltate, precum Italia sau Belgia, deși prezente în clasamentul vânzărilor, păstrează o pondere mai modestă de creștere a pieței EV.

Specialiștii Tradingpedia anticipează că anul 2026 va aduce o etapă de consolidare, în care ritmul de creștere se va tempera în Vestul Europei, unde piața începe să atingă saturația în anumite segmente, în timp ce Estul continentului va continua să alimenteze creșterea procentuală. Totodată, se așteaptă o concurență mai intensă între producători, care vor urmări nu doar volume, ci și câștiguri strategice de cotă de piață, mai ales în segmentele dominate de hibride și modelele electrice emergente.
Recomandate

BYD a depășit Tesla la vânzările globale de electrice și își consolidează avantajul de cost prin integrarea lanțului de aprovizionare , arată o analiză Jalopnik . Pentru piața auto, miza nu este doar „cine vinde mai mult”, ci faptul că BYD pare să fi construit un model industrial care îi permite să coboare prețurile și să scaleze mai repede decât rivalii occidentali. În 2025, BYD a încheiat anul cu aproximativ 2,26 milioane de vehicule electrice cu baterie (BEV) livrate, în creștere cu circa 28% față de anul anterior, față de 1,64 milioane livrate de Tesla în aceeași perioadă – un ecart de peste 600.000 de mașini. Jalopnik notează că BYD a reușit acest lucru deși nu vinde încă vehicule electrice în SUA, în timp ce Tesla depinde de China, a doua sa piață ca mărime, pentru o parte importantă din volume. Avantajul economic: prețuri agresive, pe mai multe segmente Un pilon al creșterii BYD este poziționarea de preț, cu o gamă care acoperă de la modele de oraș la SUV-uri mari. În Marea Britanie, BYD Dolphin Surf pornește de la circa 18.650 lire sterline (aprox. 110.000 lei), cu rate lunare menționate de publicație de la 175 lire (aprox. 1.030 lei). Prin comparație, un Renault 5 (model 2025) pornește de la 21.495 lire (aprox. 127.000 lei), cu rate de circa 229 lire (aprox. 1.350 lei). La capătul superior, BYD Sealion 7 începe de la 44.990 lire (aprox. 265.000 lei) și oferă „până la 312 mile” autonomie (aprox. 502 km), sub niveluri de preț ale unor rivali comparabili, potrivit articolului. În China, varianta foarte ieftină BYD Seagull este indicată la un preț de „până la 8.000 de dolari” (aprox. 36.000 lei), iar în Australia BYD Atto 1 este descris ca fiind sub 24.000 de dolari (aprox. 108.000 lei), în timp ce cel mai ieftin Tesla Model Y ar porni de la peste 60.000 de dolari (aprox. 270.000 lei), înainte de taxe și costuri locale. Integrarea verticală: costuri mai mici și risc operațional redus Diferența structurală, în lectura Jalopnik, este controlul asupra lanțului de aprovizionare. Publicația citează EV Magazine , care susține că BYD produce intern aproximativ 75% din componentele vehiculelor, inclusiv bateriile Blade, motoarele electrice și electronica de putere. În industria auto, fiecare furnizor extern adaugă cost, timp și reduce marja producătorului final; BYD limitează aceste „verigi” prin producție internă. Articolul mai menționează că bateria poate reprezenta aproximativ 40 de cenți din fiecare dolar cheltuit pentru a construi un vehicul electric, iar BYD investește inclusiv în operațiuni de minerit de litiu pentru a-și securiza materiile prime. Consecința economică: compania poate susține prețuri mai mici fără a-și eroda la fel de mult profitabilitatea, cel puțin în comparație cu producători care cumpără masiv componente critice din piață. Bateria Blade: argument de siguranță și eficiență de ambalare BYD a ales să dezvolte o tehnologie proprie de baterii, numită Blade Battery , pe care o descrie drept mai ieftină decât pachetele convenționale. Jalopnik afirmă că, prin renunțarea la arhitectura pe module folosită de multe pachete LFP (litiu-fier-fosfat), BYD poate integra cu peste 50% mai multe celule în același spațiu. Pe zona de siguranță, compania invocă rezultate din testul de penetrare cu cui: BYD susține că pachetul a rămas la 30–60°C la suprafață, fără flăcări și fără fum, în timp ce o baterie ternară cu litiu ar depăși 500°C în același tip de test. Pentru a doua generație (Blade Battery 2.0), BYD afirmă că a repetat testul „la mijlocul încărcării” de 500 de ori fără incendiu, fum sau „runaway” termic (declanșare necontrolată a reacției termice). Portofoliu mai larg decât Tesla în Europa În timp ce, „la momentul redactării”, în Europa Tesla mai vinde ca modele noi doar Model 3 și Model Y – după ce ultimele Model S și Model X ar fi ieșit de pe linia de producție în mai 2026 – BYD ar avea în Europa „15–20” modele sau submodele mainstream, plus sub-brandurile Yangwang, Denza și Fangchengbao. Jalopnik punctează că varietatea reduce riscul comercial al companiei și îi permite să concureze în aproape orice segment, inclusiv prin faptul că își produce intern componentele-cheie. Dincolo de autoturisme, BYD este prezentă și cu autobuze (inclusiv în Londra), camioane și operează propria flotă de nave transportoare pentru export, ceea ce întărește capacitatea de livrare globală. În ansamblu, analiza sugerează că BYD nu câștigă doar printr-un „val” de cerere, ci printr-o combinație de preț, integrare industrială și portofoliu extins – un mix care poate pune presiune pe producătorii tradiționali la nivel de costuri și ritm de lansare a modelelor. [...]

BMW va reduce mii de posturi în Germania până la finalul lui 2027, prin plecări voluntare, într-un demers de scădere a costurilor după slăbirea afacerilor din China , potrivit IT Home . Compania spune că a agreat cu reprezentanții angajaților un program de plecări voluntare și un plan de compensații, iar producția nu este vizată. Un purtător de cuvânt al BMW a declarat că reducerile de personal vor avea loc în baza unui acord cu consiliul angajaților, cu ținte în special în zona administrativă și în cercetare-dezvoltare (R&D). Măsura este prezentată ca un program de plecări voluntare, nu ca o rundă de concedieri forțate. Ce se știe despre amploarea reducerilor Sursa citează și o persoană familiarizată cu situația, potrivit căreia numărul total de angajați la nivel global ar urma să scadă cu aproximativ 8.000. BMW are în prezent circa 150.000 de angajați la nivel mondial, cu sediul central la München . În raportul anual pe 2026, compania ar fi sugerat deja o ușoară scădere a numărului de angajați. Pentru BMW, „o ușoară reducere” înseamnă, în mod obișnuit, o scădere de cel mult 5% a personalului total, conform aceleiași surse. De ce contează: presiune pe profit și accelerarea reducerii costurilor Planul de reducere a posturilor vine după ce BMW și-a redus în iunie estimarea de profit pentru acest an, invocând performanța mai slabă decât așteptările pe piața din China. IT Home notează că vânzările BMW în China au scăzut semnificativ în ultimii ani, iar un director al companiei, Milan Nedeljkovic, a indicat că grupul va accelera și va intensifica măsurile de reducere a costurilor deja în derulare. Pentru operațiunile din Germania, mesajul cheie este că ajustarea vizează funcțiile suport și R&D, în timp ce liniile de producție rămân, cel puțin în acest plan, în afara reducerilor. [...]

BYD duce Denza Z9 GT în Europa la prețuri de segment premium, de peste trei ori mai mari decât în China , testând cât de mult poate monetiza tehnologia de încărcare ultra-rapidă și poziționarea de lux pe piețe unde concurează direct cu mărci consacrate, potrivit Electrek . Modelul Denza Z9 GT EV a fost lansat în Europa în aprilie, iar joi BYD a deschis comenzile în Marea Britanie. Prețul de pornire pentru versiunea electrică este de 105.000 lire (aprox. 618.000 lei), în timp ce varianta plug-in hybrid (PHEV – hibrid cu încărcare la priză) începe de la 95.000 lire (aprox. 559.000 lei). Prețuri în Europa vs. China și comparația cu Porsche În Germania și Franța, Denza Z9 GT EV poate fi comandat de la 115.000 euro (aprox. 575.000 lei), TVA inclus. Publicația notează că acesta este „de peste trei ori” mai mult decât prețul de pornire din China, unde modelul începe de la 269.800 yuani (39.300 dolari, aprox. 180.000 lei). Chiar și așa, prețul european rămâne sub cel al unui rival direct invocat în material: Porsche Panamera, care pornește de la 116.400 euro (aprox. 582.000 lei) în Germania. Miza: încărcare foarte rapidă și „Flash Charging” în Europa BYD își leagă intrarea Denza în Europa de tehnologiile Blade Battery 2.0 și „Flash Charging”, susținând că Z9 GT ar putea „marca startul” unei „revoluții” a încărcării rapide pe continent. Conform detaliilor din articol, stațiile de încărcare Flash Charging ar putea livra până la 1.500 kW, iar principiul comunicat este „Ready in 5, Full in 9, Cold Add 3”, adică: în 5 minute: încărcare de la 10% la 70%; în 9 minute: de la 10% la 97%; la temperaturi de până la -30°C: cu 3 minute în plus (20% la 97% în 12 minute). Specificații-cheie și extinderea pe piețe Denza Z9 GT este disponibil atât ca EV, cât și ca PHEV. Pentru versiunea electrică, Electrek menționează: baterie de 122,49 kWh; trei motoare electrice; putere combinată de 1.140 CP (850 kW) și 1.210 Nm. Ca dimensiuni, modelul are 5.195 mm lungime și un ampatament de 3.125 mm, fiind comparat ca gabarit cu Porsche Panamera sau Taycan. BYD a deschis inițial comenzile în Franța, Germania, Italia, Spania și Marea Britanie și spune că vrea să se extindă la 30 de țări până la finalul lui 2026. În paralel cu poziționarea tehnologică, BYD a folosit și o componentă de marketing: compania a colaborat cu actorul Daniel Craig pentru lansarea modelului în Europa. [...]

Mărcile auto chinezești își cresc rapid cota în Europa, iar următorul val vizează segmentul premium , ceea ce poate pune presiune directă pe marjele producătorilor europeni, inclusiv prin riscul exportării „războaielor de prețuri” din China, potrivit Ziarul Financiar . În primele șase luni ale acestui an, mărcile chinezești au ajuns la o cotă cumulată de 9% din vânzările de mașini noi în Europa și 15% în Marea Britanie. În paralel, firma de consultanță AlixPartners estimează că ponderea Chinei în UE ar putea urca la 16% până în 2030, pe fondul intensificării competiției și al apariției unor mărci noi; nivelul ar putea egala cota combinată estimată a mărcilor japoneze și coreene. „Valul doi”: producători de EV-uri care se comportă ca firme de tehnologie Pe lângă numele deja consacrate, un nou val de constructori chinezi de vehicule electrice (EV) orientați spre tehnologie încearcă să se extindă în afara Chinei. În această categorie intră Xiaomi , Xpeng, Li Auto și Aito (susținut de Huawei), iar dealerii europeni încep să observe diferențiatorii de produs, în special software-ul avansat și funcțiile autonome, notează Financial Times , citat de Ziarul Financiar. Analistul Ernan Cui (Gavekal Research) descrie aceste branduri drept „staruri” prin factorul „cool”, cu o abordare mai apropiată de companiile de tehnologie decât de constructorii auto tradiționali. Intrarea pe premium: țintă de marje mai mari și presiune pe liderii europeni Miza economică este trecerea de la volum la profit: atât brandurile de nișă, cât și jucătorii mai mari încearcă să intre în zona premium europeană, în căutare de marje mai ridicate, într-un moment în care creșterea încetinește pe piața chineză. Tu Le, fondatorul companiei de consultanță Sino Auto Insights, spune că următorul val de EV-uri chineze va promova poziționarea premium, dar ar putea practica prețuri între modelele chinezești mai ieftine și mărcile europene de top. În același timp, el avertizează asupra riscului ca „războaiele brutale ale prețurilor” din China să fie exportate în Europa, ceea ce ar lovi direct în profitabilitatea producătorilor premium. Exemplele care arată direcția: Xiaomi, Li Auto, Xpeng, Huawei/Aito Xiaomi : la mai puțin de doi ani de la lansarea diviziei auto, compania urmărește să devină una dintre primele cinci mărci premium din Europa. A ales Germania pentru lansarea europeană de anul viitor și vizează pătrunderea pe piața premium până în 2030. Pentru această strategie, a recrutat ingineri și proiectanți de la BMW, Porsche și Tesla. Li Auto : a anunțat că vrea să intre în Europa cu modelul i6 în a doua jumătate a acestui an. Xpeng (susținut de VW): urmărește să aducă pe piețele internaționale nu doar mașini electrice și autonome, ci și mașini zburătoare și roboți umanoizi. Huawei / Aito : deși Huawei nu deține branduri auto, executivi din industrie văd compania ca viitor furnizor-cheie de software și hardware. Huawei dezvoltă autovehicule cu șase branduri auto chineze, iar Aito este descris ca fiind cel mai avansat în extinderea internațională; președintele Aito, John Zhang, vizează mai mult decât dublarea vânzărilor anuale ale grupului la 1 milion de unități până în 2028, inclusiv prin creșterea vânzărilor către Orientul Mijlociu și Europa. Unii dealeri rămân însă sceptici în privința șanselor mărcilor chinezești mai mici de a reuși în segmentul de lux, în timp ce fondatorul Xiaomi, Lei Jun, mizează pe avantajul tehnologic pentru a câștiga clienți noi. În ansamblu, datele de cotă de piață și țintele de extindere sugerează că presiunea competitivă dinspre China nu se limitează la modele accesibile, ci se mută tot mai mult către zona de profit a industriei auto europene: segmentul premium și diferențierea prin software. [...]

Ford și Geely vor folosi fabrica Ford din Valencia pentru a produce până la 500.000 de vehicule pe an , într-un pariu de reducere a costurilor și de apărare pe piața europeană în fața valului de electrice mai ieftine, potrivit Electrek . Proiectul ia forma unei societăți mixte (joint venture) care ar urma să producă în Europa atât modele Ford, cât și Geely, inclusiv un crossover electric și un nou model Bronco. O alianță pentru costuri mai mici și capacitate nefolosită Ford și Geely au anunțat o nouă societate mixtă pentru a fabrica „vehicule cu energie nouă” (electrice și hibride plug-in) destinate Europei la uzina din Valencia, Spania. Parteneriatul vizează utilizarea capacității subutilizate a fabricii, cu un potențial de producție de aproximativ 500.000 de vehicule anual. Miza economică este explicită: prin „punerea la comun” a volumelor de producție în Valencia, cele două companii spun că vor să „scadă costul fiecărui vehicul construit acolo”, pentru a concura cu electricele mai accesibile ale unor producători chinezi precum BYD și MG. Structura joint venture-ului și calendarul Acordul mai are de trecut „câteva obstacole de reglementare”, iar în forma propusă Ford ar deține 66% din societatea mixtă, iar Geely 34%. Dacă proiectul primește aprobările necesare, producția ar urma să înceapă în prima jumătate din 2027, iar primele vehicule sunt programate să iasă de pe linie în 2028. Până atunci, Ford spune că modelul Kuga (unul dintre cele mai vândute hibride plug-in din Europa) va rămâne în producție la Valencia. Ce modele ar urma să fie produse la Valencia Planul include dezvoltarea, ingineria și producția de modele electrice și hibride plug-in adaptate cumpărătorilor europeni. Concret, în fabrică ar urma să fie produse: un crossover „multi-energie” Ford , cu lansare estimată în 2028; două SUV-uri electrice Geely ; un nou model Bronco , descris ca „dur, compact, pregătit de aventură”. Ford a mai indicat anterior că noul Bronco ar urma să fie oferit cu mai multe tipuri de propulsie, inclusiv o versiune hibrid plug-in (PHEV). Pentru crossoverul Ford, publicația notează că este așteptat să folosească platforma Geely GEA („Global Intelligent Electric Architecture”) și să existe atât în variantă electrică, cât și hibrid plug-in. Componenta de reglementare: tarifele UE și producția locală Electrek mai arată că alianța ar avantaja Geely și prin prisma tarifelor: producția în Europa ar ajuta compania să evite tariful UE de 18,8% aplicat vehiculelor electrice importate din China. În același timp, Jim Baumbick, președintele Ford Europe, a justificat alegerea partenerului și urgența deciziei prin nevoia de investiții și competitivitate industrială în Europa: „Am ales un partener dispus să investească alături de noi în producția europeană și să concureze pe un teren de joc echitabil, construind în Europa, pentru Europa, și respectând aceleași reguli ca noi.” „Nu avem timp să așteptăm ca factorii de decizie să termine dezbaterile despre reforme. Acționăm acum pentru a construi un sistem industrial competitiv care întărește producția europeană, în loc să o ocolească.” Ce ar putea urma: tehnologie partajată, dincolo de producție Ford a sugerat că societatea mixtă „ar putea implica mai mult”, menționând că noile vehicule vor livra „experiențe digitale” avansate. În plus, un material Reuters (citat de Electrek) a relatat anterior despre discuții între Geely și Ford privind partajarea de tehnologie, inclusiv conducere automatizată și sisteme avansate de asistență pentru șofer (ADAS). Electrek nu precizează însă dacă aceste elemente sunt deja incluse în acordul anunțat acum. [...]

Prețurile la carburanți au urcat agresiv în București, cu două scumpiri într-o singură zi , iar nivelurile se apropie de maximele din martie, într-un context care pune presiune directă pe costurile de transport și pe bugetele șoferilor, potrivit Ziarul Financiar . Stațiile de alimentare au majorat de două ori prețurile în cursul zilei de joi, iar evoluția readuce piața aproape de vârfurile atinse în luna martie, când a început războiul din Orientul Mijlociu , notează publicația. Unde sunt cele mai mici prețuri menționate În datele citate pentru Capitală, cele mai mici valori indicate sunt: motorină: 10,32 lei/litru la Mol; benzină: 9,32 lei/litru la Rompetrol. Segmentul premium: praguri de pornire mai ridicate Pentru carburanții din categoriile premium, prețurile „încep de la”: 9,84 lei/litru pentru benzină; 10,84 lei/litru pentru motorină, conform datelor compilate de platforma Peco Online , citate în articol. Ce ar putea schimba dinamica: acciza, dar încă fără efect La începutul săptămânii, Parlamentul României, reunit în ședință extraordinară, a adoptat o propunere legislativă care vizează reducerea accizei la carburanți „în mod dinamic”. Măsura nu intrase însă încă în vigoare la momentul publicării, astfel că impactul ei asupra prețurilor de la pompă rămâne, deocamdată, incert. [...]