Știri
Știri din categoria Auto

Ford și Geely vor folosi fabrica Ford din Valencia pentru a produce până la 500.000 de vehicule pe an, într-un pariu de reducere a costurilor și de apărare pe piața europeană în fața valului de electrice mai ieftine, potrivit Electrek. Proiectul ia forma unei societăți mixte (joint venture) care ar urma să producă în Europa atât modele Ford, cât și Geely, inclusiv un crossover electric și un nou model Bronco.
Ford și Geely au anunțat o nouă societate mixtă pentru a fabrica „vehicule cu energie nouă” (electrice și hibride plug-in) destinate Europei la uzina din Valencia, Spania. Parteneriatul vizează utilizarea capacității subutilizate a fabricii, cu un potențial de producție de aproximativ 500.000 de vehicule anual.
Miza economică este explicită: prin „punerea la comun” a volumelor de producție în Valencia, cele două companii spun că vor să „scadă costul fiecărui vehicul construit acolo”, pentru a concura cu electricele mai accesibile ale unor producători chinezi precum BYD și MG.
Acordul mai are de trecut „câteva obstacole de reglementare”, iar în forma propusă Ford ar deține 66% din societatea mixtă, iar Geely 34%.
Dacă proiectul primește aprobările necesare, producția ar urma să înceapă în prima jumătate din 2027, iar primele vehicule sunt programate să iasă de pe linie în 2028. Până atunci, Ford spune că modelul Kuga (unul dintre cele mai vândute hibride plug-in din Europa) va rămâne în producție la Valencia.
Planul include dezvoltarea, ingineria și producția de modele electrice și hibride plug-in adaptate cumpărătorilor europeni. Concret, în fabrică ar urma să fie produse:
Ford a mai indicat anterior că noul Bronco ar urma să fie oferit cu mai multe tipuri de propulsie, inclusiv o versiune hibrid plug-in (PHEV).
Pentru crossoverul Ford, publicația notează că este așteptat să folosească platforma Geely GEA („Global Intelligent Electric Architecture”) și să existe atât în variantă electrică, cât și hibrid plug-in.
Electrek mai arată că alianța ar avantaja Geely și prin prisma tarifelor: producția în Europa ar ajuta compania să evite tariful UE de 18,8% aplicat vehiculelor electrice importate din China.
În același timp, Jim Baumbick, președintele Ford Europe, a justificat alegerea partenerului și urgența deciziei prin nevoia de investiții și competitivitate industrială în Europa:
„Am ales un partener dispus să investească alături de noi în producția europeană și să concureze pe un teren de joc echitabil, construind în Europa, pentru Europa, și respectând aceleași reguli ca noi.”
„Nu avem timp să așteptăm ca factorii de decizie să termine dezbaterile despre reforme. Acționăm acum pentru a construi un sistem industrial competitiv care întărește producția europeană, în loc să o ocolească.”
Ford a sugerat că societatea mixtă „ar putea implica mai mult”, menționând că noile vehicule vor livra „experiențe digitale” avansate. În plus, un material Reuters (citat de Electrek) a relatat anterior despre discuții între Geely și Ford privind partajarea de tehnologie, inclusiv conducere automatizată și sisteme avansate de asistență pentru șofer (ADAS). Electrek nu precizează însă dacă aceste elemente sunt deja incluse în acordul anunțat acum.
Recomandate

Ford își leagă viitoarea platformă UEV de Apple Maps , o mișcare care poate schimba experiența de utilizare și funcțiile de asistență la condus pe următoarea generație de electrice, începând cu pickup-ul mediu estimat la 30.000 de dolari (aprox. 135.000 lei), programat pentru 2027, potrivit Electrek . Integrarea va fi făcută direct în platforma Universal Electric Vehicle (UEV) a Ford, după ce Ford și Apple au anunțat o alianță care aduce Apple Maps în sistemul de navigație al viitoarelor modele UEV. Soluția se bazează pe MapKit for Automotive SDK, un set de instrumente software Apple pentru integrarea hărților și navigației în mașini. Ce primește șoferul: rutare EV și funcții legate de baterie, direct în navigație Începând cu pickup-ul electric de dimensiune medie din 2027, vehiculele UEV vor oferi, prin ecranul de navigație, funcții precum: indicații pas cu pas (turn-by-turn) folosind date în timp real; rutare pentru vehicule electrice (EV routing), adică trasee calculate ținând cont de nevoile de încărcare; precondiționarea bateriei (pregătirea bateriei pentru încărcare, pentru timpi mai buni), integrată în experiența de navigație; „și altele”, fără detalii suplimentare în material. Miza operațională: datele Apple Maps, folosite și pentru BlueCruise Dincolo de navigație, Ford spune că vrea să folosească datele „la nivel de drum” din Apple Maps pentru a avansa BlueCruise, tehnologia sa de condus hands-free pe autostradă. Obiectivul declarat este o experiență mai „fluidă” de la intrarea pe autostradă până la ieșire („on-ramp-to-off-ramp”). Dezvoltarea tehnologiei de conducere autonomă de generație următoare este coordonată de Latitude AI , o echipă Ford de 600 de specialiști în învățare automată, robotică și software, care lucrează la un sistem de conducere automatizată „hands-free, eyes-off” (fără mâini pe volan și fără privirea pe drum, în anumite condiții), conform informațiilor din articol. Ce se știe despre pickup-ul de 30.000 de dolari și calendar CEO-ul Ford, Jim Farley, a confirmat că „noul vehicul electric de dimensiune medie” ar urma să fie „în jur de 30.000 de dolari” (aprox. 135.000 lei) și a descris pickup-ul ca fiind „simplu, util și cu adevărat accesibil pentru mai mulți clienți”. Modelul este prezentat ca primul vehicul Ford bazat pe platforma UEV și ar urma să intre la vânzare în 2027. Până la debutul oficial, prototipuri au fost deja surprinse în teste, notează publicația. [...]

Ford își leagă următoarea generație de electrice de Apple Maps, mizând pe integrarea nativă pentru funcții mai rapide și pentru evoluția BlueCruise . Potrivit TechCrunch , Apple a anunțat un nou set de instrumente pentru dezvoltatori care le permite constructorilor auto să integreze direct Apple Maps în sistemele de infotainment, iar debutul va fi făcut de Ford pe o nouă linie de vehicule electrice. SDK-ul (set de instrumente software pentru dezvoltare) se numește „ MapKit for Automotive ” și ar urma să apară mai întâi pe un pick-up electric de dimensiune medie, cu preț de 30.000 de dolari (aprox. 138.000 lei), programat pentru 2027. Integrarea rulează nativ în mașină și este separată de Apple CarPlay, care „oglindește” aplicațiile de pe iPhone pe ecranul central. De ce contează: navigația devine o piesă din arhitectura mașinii, nu o aplicație „peste” sistem În logica Ford, integrarea Apple Maps nu este doar o funcție de confort, ci o componentă care ar trebui să facă mașina mai „responsivă” pentru utilizator, inclusiv prin rutare optimizată pentru vehicule electrice și indicații pas cu pas cu limbaj natural. Șoferii vor putea vedea trafic și incidente în timp real, căuta destinații și accesa informații detaliate despre locuri. Companiile susțin că integrarea directă va permite și rutare „mai inteligentă” pentru EV-uri, inclusiv precondiționarea bateriei înainte de încărcare (pregătirea bateriei la temperatura optimă pentru a reduce timpul de încărcare). Impact operațional: datele de hartă ajung în BlueCruise și în flotele Ford Pro Un element cu miză mai mare este faptul că informațiile „la nivel de drum” din Apple Maps vor alimenta următoarea generație a sistemului BlueCruise (asistență la condus fără mâini). Versiunea actualizată, așteptată „anul viitor”, ar urma să poată gestiona o călătorie completă pe autostradă, inclusiv intrări și ieșiri. Ford spune că sistemul ar urma să evolueze către „autonomie din punct în punct”, similară cu Full Self-Driving (Supervised) de la Tesla, înainte de a ajunge la condus „cu ochii luați de pe drum” în 2028. Separat, Ford indică și un potențial câștig pentru Ford Pro (divizia de clienți comerciali și flote): integrarea nativă a platformei de cartografiere ar facilita funcții precum rutarea șoferilor către următorul loc de intervenție sau afișarea altor vehicule din flotă pe hartă. Context: o generație nouă de EV-uri construită pe o platformă comună TechCrunch notează că Ford își construiește această generație de electrice pe o platformă universală (UEV), care va sta la baza pick-up-ului și, ulterior, a altor modele: sedan, crossover, SUV cu trei rânduri și autoutilitare comerciale mici. În paralel, compania a menționat și schimbări de fabricație, precum utilizarea unor componente mari turnate din aluminiu dintr-o singură bucată, pentru a reduce numărul de piese și a accelera asamblarea. Ce nu se știe încă Apple și Ford spun că au semnat un acord comercial pentru acest parteneriat, dar nu au făcut publice termenii. De asemenea, Apple precizează că tehnologia va fi disponibilă și pentru alți producători auto, însă Ford este primul partener anunțat. [...]

Puma rămâne motorul vânzărilor Ford în Europa, cu 78.284 de unități în S1, iar uzina din Craiova își consolidează rolul în strategia mărcii prin lansarea a două ediții speciale ale modelului produs exclusiv în România, potrivit Ziarul Financiar . Datele Dataforce publicate de Automotive News Europe arată că Puma a reprezentat peste o treime din vânzările Ford în Europa în primul semestru. Lansarea celor două versiuni – Puma Gen-E Black Edition (bazată pe varianta integral electrică) și Puma ST Edition (orientată spre performanță) – vine la două luni după ce fabrica Ford Otosan din Craiova a asamblat exemplarul Puma cu numărul un milion, un prag care întărește poziția uzinei în lanțul european de producție al Ford. Ce aduc noile ediții și de ce contează comercial Puma Gen-E Black Edition este construită pe baza versiunii electrice și introduce o configurație de design și echipare care diferențiază modelul într-o zonă unde concurența se face tot mai mult prin pachete și dotări. Ediția are o nuanță exterioară exclusivă (Azura Blue), elemente negre (plafon, oglinzi) și jante de 18 inchi, iar la interior folosește o temă închisă la culoare, cu cusături Candy Blue. În echiparea standard intră farurile Dynamic Matrix LED, cu funcții de fază lungă fără orbire și lumini de viraj dinamice și predictive. Puma ST Edition pornește de la Puma ST Powershift și adaugă un pachet de manevrabilitate centrat pe o suspensie cu arcuri elicoidale dezvoltate de KW Automotive, companie germană specializată în motorsport. Arcurile mai rigide reduc garda la sol cu 10 milimetri, iar amortizoarele folosesc o tehnologie nouă a supapelor, pentru un comportament mai precis pe șosea și pe circuit. Vizual, păstrează nuanța Azura Blue cu plafon negru, iar interiorul primește praguri iluminate și volan sport. Actualizări tehnice: autonomie, condus asistat și spațiu Odată cu edițiile speciale, Ford a comunicat și îmbunătățiri pentru gama Puma. Pentru varianta electrică Gen-E, un design optimizat al bateriei urcă autonomia la 417 km (WLTP). Modelul este descris ca cel mai compact vehicul Ford echipat cu BlueCruise , sistem de asistență care permite șoferului să ia mâinile de pe volan pe mai bine de 139.000 km de autostrăzi desemnate din Europa. În România, sistemul poate fi activat prin contul Ford, însă nu poate fi folosit pe teritoriul național din cauza restricțiilor legislative, ci doar în țările unde există „Blue Zones”, conform informațiilor din articol. Pe partea de utilitate, Puma Gen-E primește GigaBox (evoluția MegaBox): 145 de litri suplimentari față de 80 de litri la versiunile cu motoare termice, ceea ce duce capacitatea totală a portbagajului la 574 de litri. Gama mai include sistem audio B&O de 650 W (standard pe Puma ST Powershift și Gen-E Premium) și conectivitate cu acces la servicii de streaming prin SYNC 4. Vânzări și producție: Puma, peste 35% din totalul Ford în Europa În iunie, vânzările Puma au crescut cu 6,1%, până la 14.191 de unități, iar pe primele șase luni au ajuns la 78.284 de unități, față de 77.555 în perioada similară din 2025. În același interval, Puma a generat aproape 35% din vânzările europene ale Ford, mult peste următorul model al mărcii, Kuga, cu 48.046 de unități în semestru. Uzina Ford Otosan de la Craiova, unde se asamblează Puma și utilitara Courier, a marcat pe 20 mai 2026 producția exemplarului Puma cu numărul 1.000.000, la aproape șapte ani de la startul producției de serie (octombrie 2019). Exemplarul aniversar a fost un Puma Gen-E, versiune electrică intrată în producție la finalul lui 2024, pentru care bateriile sunt asamblate tot la Craiova. [...]

PPC Blue își consolidează prezența în noduri de tranzit printr-un contract pe cinci ani la Otopeni , unde a pus în funcțiune șapte stații ultra-rapide de încărcare pentru vehicule electrice, potrivit Economica . Proiectul vine după câștigarea unei licitații organizate de Compania Națională Aeroporturi București și mută o parte din infrastructura de încărcare în una dintre cele mai aglomerate locații din țară. Stațiile sunt instalate în parcarea Nord a Aeroportului Internațional Henri Coandă, în zona din apropierea Terminalului Plecări. Fiecare stație are o putere de 200 kW, iar infrastructura oferă în total 14 puncte de reîncărcare. Puterea totală instalată ajunge la 1,4 MW, ceea ce ar trebui să permită timpi mai mici de încărcare și o capacitate mai mare de deservire a utilizatorilor, conform datelor din articol. „Aeroportul Otopeni este unul dintre cele mai dinamice puncte de tranzit din țară, iar prezența noastră aici este un semnal clar că infrastructura de încărcare trebuie să fie acolo unde oamenii au nevoie de ea”, a declarat Andreea-Dana Popescu , director general PPC Blue România. Ce înseamnă operațional: licitație, amplasare, durată Contractul pentru instalarea și operarea infrastructurii a fost atribuit în urma unei licitații desfășurate prin Bursa Română de Mărfuri la 18 martie 2026 și are o durată de cinci ani. Din perspectiva utilizatorilor, miza este accesul la încărcare rapidă într-un punct de tranzit major, unde timpul disponibil pentru oprire este, de regulă, limitat. Context: extinderea rețelei și direcțiile de investiții PPC Blue spune că operează în prezent peste 1.400 de puncte de încărcare în toate județele, cu o putere totală instalată de peste 46 MW, în creștere cu aproximativ 27% față de finalul anului trecut. Compania indică pentru acest an trei direcții de dezvoltare: densificarea rețelei în zone cu trafic (retail, zone de afaceri, campusuri, parcuri industriale, zone turistice), echilibrarea infrastructurii între stații rapide pentru tranzit și încărcare AC (curent alternativ) în zone rezidențiale, precum și integrarea cu energie verde și soluții de stocare. [...]

BYD duce Denza Z9 GT în Europa la prețuri de segment premium, de peste trei ori mai mari decât în China , testând cât de mult poate monetiza tehnologia de încărcare ultra-rapidă și poziționarea de lux pe piețe unde concurează direct cu mărci consacrate, potrivit Electrek . Modelul Denza Z9 GT EV a fost lansat în Europa în aprilie, iar joi BYD a deschis comenzile în Marea Britanie. Prețul de pornire pentru versiunea electrică este de 105.000 lire (aprox. 618.000 lei), în timp ce varianta plug-in hybrid (PHEV – hibrid cu încărcare la priză) începe de la 95.000 lire (aprox. 559.000 lei). Prețuri în Europa vs. China și comparația cu Porsche În Germania și Franța, Denza Z9 GT EV poate fi comandat de la 115.000 euro (aprox. 575.000 lei), TVA inclus. Publicația notează că acesta este „de peste trei ori” mai mult decât prețul de pornire din China, unde modelul începe de la 269.800 yuani (39.300 dolari, aprox. 180.000 lei). Chiar și așa, prețul european rămâne sub cel al unui rival direct invocat în material: Porsche Panamera, care pornește de la 116.400 euro (aprox. 582.000 lei) în Germania. Miza: încărcare foarte rapidă și „Flash Charging” în Europa BYD își leagă intrarea Denza în Europa de tehnologiile Blade Battery 2.0 și „Flash Charging”, susținând că Z9 GT ar putea „marca startul” unei „revoluții” a încărcării rapide pe continent. Conform detaliilor din articol, stațiile de încărcare Flash Charging ar putea livra până la 1.500 kW, iar principiul comunicat este „Ready in 5, Full in 9, Cold Add 3”, adică: în 5 minute: încărcare de la 10% la 70%; în 9 minute: de la 10% la 97%; la temperaturi de până la -30°C: cu 3 minute în plus (20% la 97% în 12 minute). Specificații-cheie și extinderea pe piețe Denza Z9 GT este disponibil atât ca EV, cât și ca PHEV. Pentru versiunea electrică, Electrek menționează: baterie de 122,49 kWh; trei motoare electrice; putere combinată de 1.140 CP (850 kW) și 1.210 Nm. Ca dimensiuni, modelul are 5.195 mm lungime și un ampatament de 3.125 mm, fiind comparat ca gabarit cu Porsche Panamera sau Taycan. BYD a deschis inițial comenzile în Franța, Germania, Italia, Spania și Marea Britanie și spune că vrea să se extindă la 30 de țări până la finalul lui 2026. În paralel cu poziționarea tehnologică, BYD a folosit și o componentă de marketing: compania a colaborat cu actorul Daniel Craig pentru lansarea modelului în Europa. [...]

Mărcile auto chinezești își cresc rapid cota în Europa, iar următorul val vizează segmentul premium , ceea ce poate pune presiune directă pe marjele producătorilor europeni, inclusiv prin riscul exportării „războaielor de prețuri” din China, potrivit Ziarul Financiar . În primele șase luni ale acestui an, mărcile chinezești au ajuns la o cotă cumulată de 9% din vânzările de mașini noi în Europa și 15% în Marea Britanie. În paralel, firma de consultanță AlixPartners estimează că ponderea Chinei în UE ar putea urca la 16% până în 2030, pe fondul intensificării competiției și al apariției unor mărci noi; nivelul ar putea egala cota combinată estimată a mărcilor japoneze și coreene. „Valul doi”: producători de EV-uri care se comportă ca firme de tehnologie Pe lângă numele deja consacrate, un nou val de constructori chinezi de vehicule electrice (EV) orientați spre tehnologie încearcă să se extindă în afara Chinei. În această categorie intră Xiaomi , Xpeng, Li Auto și Aito (susținut de Huawei), iar dealerii europeni încep să observe diferențiatorii de produs, în special software-ul avansat și funcțiile autonome, notează Financial Times , citat de Ziarul Financiar. Analistul Ernan Cui (Gavekal Research) descrie aceste branduri drept „staruri” prin factorul „cool”, cu o abordare mai apropiată de companiile de tehnologie decât de constructorii auto tradiționali. Intrarea pe premium: țintă de marje mai mari și presiune pe liderii europeni Miza economică este trecerea de la volum la profit: atât brandurile de nișă, cât și jucătorii mai mari încearcă să intre în zona premium europeană, în căutare de marje mai ridicate, într-un moment în care creșterea încetinește pe piața chineză. Tu Le, fondatorul companiei de consultanță Sino Auto Insights, spune că următorul val de EV-uri chineze va promova poziționarea premium, dar ar putea practica prețuri între modelele chinezești mai ieftine și mărcile europene de top. În același timp, el avertizează asupra riscului ca „războaiele brutale ale prețurilor” din China să fie exportate în Europa, ceea ce ar lovi direct în profitabilitatea producătorilor premium. Exemplele care arată direcția: Xiaomi, Li Auto, Xpeng, Huawei/Aito Xiaomi : la mai puțin de doi ani de la lansarea diviziei auto, compania urmărește să devină una dintre primele cinci mărci premium din Europa. A ales Germania pentru lansarea europeană de anul viitor și vizează pătrunderea pe piața premium până în 2030. Pentru această strategie, a recrutat ingineri și proiectanți de la BMW, Porsche și Tesla. Li Auto : a anunțat că vrea să intre în Europa cu modelul i6 în a doua jumătate a acestui an. Xpeng (susținut de VW): urmărește să aducă pe piețele internaționale nu doar mașini electrice și autonome, ci și mașini zburătoare și roboți umanoizi. Huawei / Aito : deși Huawei nu deține branduri auto, executivi din industrie văd compania ca viitor furnizor-cheie de software și hardware. Huawei dezvoltă autovehicule cu șase branduri auto chineze, iar Aito este descris ca fiind cel mai avansat în extinderea internațională; președintele Aito, John Zhang, vizează mai mult decât dublarea vânzărilor anuale ale grupului la 1 milion de unități până în 2028, inclusiv prin creșterea vânzărilor către Orientul Mijlociu și Europa. Unii dealeri rămân însă sceptici în privința șanselor mărcilor chinezești mai mici de a reuși în segmentul de lux, în timp ce fondatorul Xiaomi, Lei Jun, mizează pe avantajul tehnologic pentru a câștiga clienți noi. În ansamblu, datele de cotă de piață și țintele de extindere sugerează că presiunea competitivă dinspre China nu se limitează la modele accesibile, ci se mută tot mai mult către zona de profit a industriei auto europene: segmentul premium și diferențierea prin software. [...]