Știri
Știri din categoria Diverse
Negocierile blocate pentru gazoductul „Puterea Siberiei 2” arată cât de mult a ajuns Rusia să depindă de China și cât de greu îi este Moscovei să obțină condiții favorabile, potrivit unei analize preluate de Digi24. Beijingul ar fi tras de timp și ar fi cerut un preț mult sub nivelul pieței, ceea ce pune presiune pe strategia Kremlinului de a compensa pierderea treptată a pieței europene.
Textul citează o analiză semnată de istoricul Mark Galeotti în The Spectator, care descrie relația ruso-chineză drept una pragmatică și tranzacțională: cooperare acolo unde există interese comune, dar fără concesii „din prietenie”. În acest cadru, proiectul „Puterea Siberiei 2” devine testul principal al raportului de forțe dintre cele două capitale.
Rusia are încă în Uniunea Europeană cea mai mare piață de export pentru gaze naturale, însă China se apropie, iar Moscova încearcă să-și consolideze accesul pe piața asiatică. În prezent, gazul rusesc ajunge în China prin conducta „Power of Siberia”, de circa 4.000 km, deschisă în 2019.
„Puterea Siberiei 2” este discutată din 2014 și ar urma să conecteze câmpurile de gaze arctice la China, pe un traseu de 2.600 km prin Mongolia, cu o capacitate mai mare decât conducta existentă, potrivit aceleiași analize. Gazprom a început un studiu de fezabilitate în 2020, iar în 2025 a anunțat că se apropie de finalizarea unui acord de furnizare.
Punctul de fricțiune major este prețul. Conform analizei citate, China ar fi cerut nu prețuri aliniate la piața internațională, ci tarifele puternic subvenționate plătite de consumatorii interni ruși, echivalentul unei reduceri de 75-80%.
În acest context, Putin ar fi mers la Beijing cu așteptări privind încheierea unui acord și cu o delegație numeroasă de directori din energie, dar ar fi fost „blocat”: Beijingul nu ar fi exclus discuții ulterioare, însă le-ar fi cerut rușilor să nu mai insiste până când nu sunt dispuși să se apropie de termenii ceruți de partea chineză.
Analiza mai arată că dezechilibrul dintre economiile celor două țări se vede și dincolo de energie: China are alternative pentru petrol și gaze, în timp ce Rusia are mai puține opțiuni când vine vorba de bunuri și tehnologii importate din China, de la microcipuri pentru drone și rachete până la smartphone-uri care să înlocuiască mărcile occidentale afectate de sancțiuni. În material se menționează că modelele chinezești ar reprezenta acum 85% din vânzările totale de smartphone-uri din Rusia.
Totodată, ar exista tensiuni interne la Moscova: o generație mai tânără din elită ar fi îngrijorată că Rusia riscă să cadă pe orbita Beijingului, invocând inclusiv efecte economice precum presiunea importurilor asupra industriei auto interne și concurența pe care ar întâlni-o industria nucleară rusă pe piețe tradiționale din Asia Centrală până în Africa.
Pe termen scurt, blocajul „Puterea Siberiei 2” lasă Rusia fără o soluție rapidă și sigură pentru a-și întări pivotarea exporturilor de gaze către Asia, în condițiile în care Europa și-a asumat reducerea dependenței de energia rusească. În lipsa unui compromis de preț, proiectul rămâne un instrument de negociere în mâna Beijingului, nu o garanție pentru Moscova.
Recomandate
Loviturile SUA asupra Iranului intră în a 12-a noapte și cresc presiunea pe ruta energetică Strâmtoarea Hormuz , într-un context în care armistițiul convenit la mijlocul lunii iunie „nu a rezistat”, iar zona rămâne practic închisă, potrivit Digi24 . Loviturile au început joi, la ora 1:00, ora Iranului (miercuri, 23:30, ora României) și s-au încheiat aproximativ cinci ore mai târziu, conform Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), citat de dpa și preluat de Agerpres. Ce a vizat armata SUA și de ce contează pentru navigație CENTCOM spune că atacurile au vizat ținte militare iraniene, inclusiv capabilități maritime, depozite de rachete și drone, situri de supraveghere de coastă și sisteme de apărare antiaeriană. „Loviturile reduc şi mai mult capacitatea Iranului de a ataca navigatori civili şi nave comerciale”, a transmis CENTCOM. În același context, CENTCOM afirmă că, de la reluarea blocadei porturilor iraniene, a redirecționat nouă nave comerciale și a scos din funcțiune o altă navă. Context: armistițiu eșuat și escaladare în jurul Strâmtorii Hormuz În paralel cu loviturile americane, Teheranul a lansat atacuri asupra aliaților SUA și asupra unor obiective militare americane din regiune. Confruntările s-au reaprins în această lună în jurul Strâmtorii Hormuz, descrisă ca rută strategică pentru transporturile globale de energie și care „rămâne în prezent practic închisă”. Miercuri, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că nu crede că Iranul este pregătit să ajungă la un acord și a avertizat că Statele Unite vor „bombarda și distruge” un pod sau o centrală electrică din Iran de fiecare dată când această țară va ataca o navă în Strâmtoarea Hormuz. Mișcări operaționale: forțe suplimentare în regiune Între timp, Statele Unite au trimis forțe suplimentare în regiune, a relatat The Wall Street Journal , care citează date de monitorizare a zborurilor și oficiali americani. Potrivit publicației, trupe, personal medical și armament au fost desfășurate din SUA în Orientul Mijlociu. [...]
Kievul încearcă să repornească canalul de negociere cu Washingtonul , după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat cu trimișii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, într-un moment în care discuțiile de pace cu Rusia sunt blocate, potrivit Digi24 . Zelenski a spus că discuția a fost „productivă și importantă” și a vizat „revitalizarea diplomației” și avansarea spre pace. În mesajul publicat pe X, liderul de la Kiev a insistat că „pacea este necesară” și că Ucraina este pregătită de mult timp pentru „o pace demnă”. De ce contează: negocierile sunt în impas, iar miza rămâne teritoriul Contextul întâlnirii este unul de stagnare a eforturilor de mediere ale SUA între Kiev și Moscova, pe fondul mutării atenției Washingtonului către conflictul din Orientul Mijlociu, la finalul lunii februarie, cu accent pe Iran. În acest interval, negocierile au rămas blocate, în special din cauza disputelor legate de teritoriile ucrainene revendicate de Rusia. Potrivit informațiilor prezentate, Moscova cere retragerea completă a armatei ucrainene din Donbas (estul Ucrainei), solicitare respinsă de Kiev. Semnale paralele de la Moscova și schimbări la Kiev În paralel, președintele rus Vladimir Putin declarase la finalul lunii iunie că așteaptă sosirea negociatorilor americani pentru reluarea discuțiilor. Discuțiile de miercuri au avut loc la o zi după ce Zelenski l-a înlocuit pe comandantul armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, într-un context intern tensionat legat de modul de desfășurare a războiului, conform aceleiași surse. [...]
Franța cere din nou retragerea trupelor ruse din Transnistria , într-un mesaj cu miză de securitate regională și de drept internațional, care readuce presiune diplomatică asupra Moscovei și menține dosarul transnistrean pe agenda europeană, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de Ministerul francez de Externe la împlinirea a 34 de ani de la acordul de încetare a focului din 21 iulie 1992, care a pus capăt războiului de pe Nistru. Parisul își reafirmă sprijinul pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova și cere Federației Ruse să își retragă trupele „staționate ilegal” pe malul stâng al Nistrului și să susțină „cu adevărat” soluționarea pașnică a conflictului transnistrean, conform mesajului citat de NewsMaker. „De atunci, cu încălcarea dreptului internaţional şi a propriilor angajamente, Rusia menţine un contingent militar în regiune.” De ce contează: presiune diplomatică pe un dosar blocat În plan operațional și de securitate, prezența militară rusă în stânga Nistrului rămâne unul dintre principalele puncte de blocaj ale dosarului transnistrean. Autoritățile de la Chișinău cer constant evacuarea militarilor ruși și a munițiilor depozitate la Cobasna, precum și înlocuirea actualei misiuni de menținere a păcii cu o misiune civilă internațională, solicitări care sunt „ignorate constant” de Moscova, potrivit articolului. Context: angajamentele invocate și condițiile puse de Moscova Digi24 notează că, recent, ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov , a susținut că Declarația de la Istanbul din 1999 — prin care Rusia s-a angajat să își retragă complet trupele și munițiile din regiunea transnistreană până la 31 decembrie 2002 — nu ar conține obligații, ci doar „intenții”. Acesta a mai afirmat că retragerea militarilor ruși ar fi posibilă doar după soluționarea conflictului în formatul de negocieri „5+2”, blocat de la începutul invaziei ruse în Ucraina, menționează NewsMaker, potrivit News.ro. Războiul de pe Nistru a izbucnit în primăvara lui 1992, după autoproclamarea independenței regiunii transnistrene, și s-a încheiat la 21 iulie 1992, prin semnarea acordului de încetare a focului de către președinții de atunci ai Republicii Moldova și Federației Ruse, Mircea Snegur și Boris Elțîn. Conflictul s-a soldat cu sute de morți și mii de răniți, iar regiunea transnistreană a rămas în afara controlului autorităților constituționale de la Chișinău. [...]
O posibilă întâlnire Zelenski–Trump în SUA ar putea influența direct continuarea discuțiilor de pace , în condițiile în care președintele ucrainean ia în calcul o vizită diplomatică la Washington chiar în iulie, potrivit Digi24 , care citează surse diplomatice invocate de presa de la Kiev. Vizita ar urma să includă o întâlnire bilaterală cu președintele american Donald Trump și participarea la funeraliile senatorului Lindsey Graham, ca parte a continuării discuțiilor de pace pentru soluționarea războiului dintre Ucraina și Rusia. Informația este atribuită de Digi24 publicației Suspilne și presei de la Kiev. Ce se știe despre vizită și ce rămâne neclar Potrivit sursei citate, Zelenski a primit o invitație la ceremonia de rămas bun pentru senatorul Lindsey Graham. În acest moment, planul final al vizitei nu este stabilit: nu există o listă completă a întâlnirilor, a participanților și nici durata exactă a deplasării. Aceleași surse mai indică faptul că, dacă Zelenski nu va putea participa la evenimentele planificate, sunt în desfășurare discuții privind persoana care ar urma să conducă delegația ucraineană în Statele Unite. Context: funeraliile lui Lindsey Graham, programate la final de iulie Digi24 amintește că Lindsey Graham a murit subit în seara zilei de 11 iulie, la vârsta de 71 de ani, iar biroul senatorului a transmis că rezultatele preliminare ale autopsiei indică o leziune aortică drept cauză a decesului. Slujba de înmormântare este programată pentru 28 și 29 iulie, atât în capitala federală a SUA, cât și în Carolina de Sud, statul natal al senatorului republican. Cu două zile înainte de deces, pe 10 iulie, Graham s-a întâlnit la Kiev cu Zelenski și a vizitat o unitate de producție a companiei de apărare SkyFall, care produce drone. [...]
Bogdan Ivan propune reducerea taxelor la carburanți , printr-o inițiativă legislativă depusă la Parlament , care include TVA mai mic la combustibili și diminuarea accizei la motorina standard, potrivit Digi24 . Miza economică este dublă: o eventuală ieftinire la pompă, dar și un posibil impact asupra veniturilor bugetare, în condițiile în care o parte importantă din prețul carburanților este fiscalizată. Fostul ministru al Energiei spune că măsurile ar trebui să ducă la scăderea prețurilor și susține că „prețurile mari la combustibili” nu ajută economia, dar cresc încasările statului din taxe. Ce prevede inițiativa: TVA, acciză și intervenții pe lanțul de distribuție În forma prezentată public, inițiativa depusă de Bogdan Ivan include: reducerea TVA la carburanți de la 21% la 19%; reducerea accizei la motorina standard; reinstituirea „situației de criză” pe piață, ca instrument pentru scăderea prețurilor la pompă; plafonarea adaosului comercial pe întreg lanțul valoric; condiționarea exportului de motorină de acordul ministerului de resort. Context politic și calendar: când ar putea ajunge la vot Ivan afirmă că a depus și „acum trei săptămâni” un proiect similar, despre care spune că a fost blocat de „principalul partid de dreapta”. În același mesaj, el indică o creștere a prețului motorinei standard „de la 1 iulie”, de la 8,80 lei/litru la 9,50 lei (în medie), pe care o leagă de opoziția față de proiect. Fostul ministru spune că își dorește ca inițiativa să fie pusă pe masa tuturor parlamentarilor în sesiunea extraordinară. Parlamentul urmează să aibă o sesiune extraordinară în perioada 27–31 iulie, convocată pentru adoptarea unor proiecte necesare PNRR , mai notează publicația. În acest moment, materialul nu oferă detalii despre parcursul procedural al inițiativei lui Ivan (de exemplu, comisii sesizate sau termene de dezbatere), astfel că rămâne neclar când ar putea intra efectiv la vot. [...]
Refuzul PSD de a vota noua lege a integrității riscă să blocheze un jalon din PNRR și, implicit, accesul la 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei) , potrivit Stirile Pro TV . Miza este una de reglementare, cu efect direct asupra calendarului de reforme asumate de România în fața Comisiei Europene. Sorin Grindeanu a anunțat că nu va susține proiectul care modifică legea integrității, invocând amendamente depuse de USR pe care PSD le consideră inacceptabile. Liderul PSD susține că respectivele modificări ar reduce atribuțiile Agenției Naționale de Integritate (ANI) și ar slăbi regulile privind integritatea aleșilor și demnitarilor. „Se modifică Codul administrativ astfel încât aleșii să nu mai fie în conflict de interese atunci când votează acte administrative. Pe noile reglementări, domnul Fritz n-ar mai fi în conflict de interese. Așa ceva este de neimaginat” Disputa: conflict de interese și aplicarea în timp a legii Reprezentanții USR resping acuzațiile și afirmă că modificările nu s-ar aplica retroactiv. Deputatul USR Radu Mihaiu îl acuză pe Grindeanu că nu a citit proiectul și insistă că prevederile se aplică faptelor comise după intrarea în vigoare a noilor reguli. „Prevederile legii se aplică faptelor săvârșite după intrarea în vigoare” Un alt punct sensibil: declarațiile de avere În același context, publicația notează că, potrivit unor surse politice, UDMR ar fi cerut eliminarea cerinței privind publicarea declarațiilor de avere ale politicienilor și funcționarilor publici. Paragraful ar fi fost scos după ce UDMR ar fi amenințat că nu votează legea. UDMR nu a comentat aceste informații. Deputatul PNL Adrian Cozma spune că va vota pentru menținerea caracterului public al declarațiilor de avere, indiferent cine depune amendamentul. „Eu o să votez să fie publice declarațiile de avere ale tuturor.” De ce contează: jalon PNRR și termen scurt de vot Legea integrității este prezentată ca unul dintre cele șase jaloane din PNRR care ar urma să fie votate în Parlament, într-o sesiune extraordinară programată pentru săptămâna viitoare. Conform materialului, pachetul ar putea aduce României 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei), ceea ce ridică presiunea pe coaliție pentru a obține o majoritate și a evita întârzieri în îndeplinirea angajamentelor din PNRR. [...]
