Știri
Știri din categoria Auto
Noul Renault Duster lansat în India va fi semnificativ diferit de versiunea europeană, iar unele dintre componentele sale ar putea fi fabricate în România, dezvăluie Profit.ro într-o corespondență din Seul, unde CEO-ul mărcii Renault, Fabrice Cambolive, a prezentat programul „International Game Plan 2027”. Acesta include opt lansări importante de modele în afara Europei, printre care și Duster, considerat un pilon central al expansiunii globale a Renault.
Modelul indian de Duster nu va fi exportat în Europa, dar anumite componente – precum consola centrală înălțată, ecranele și panourile de bord – ar putea fi integrate în viitorul facelift Duster 3, așteptat în 2027. Cambolive a precizat că această abordare modulară permite un schimb flexibil de componente între piețele globale: România, Maroc, Turcia și India. De altfel, el a declarat că vom exporta piese din India în România, în cadrul unei strategii care prioritizează competitivitatea prin localizarea inteligentă a producției.
În India, Duster va fi disponibil și într-o versiune hibridă, care va utiliza componente produse în Turcia, precum motorul destinat acestui sistem. În sens invers, România și Marocul vor furniza elemente esențiale pentru piața indiană, reflectând o rețea complexă de sinergii industriale. Cambolive a subliniat că nu se dorește o delocalizare a producției din Europa, ci o utilizare echilibrată a resurselor și expertizei dintre regiuni.
În Turcia, Renault a decis să lanseze Duster sub marca proprie, și nu Dacia, pentru a consolida prezența sa în segmentul SUV. Această alegere a adus deja rezultate spectaculoase: cu motorul HR13 (1.3 TCe de 140 CP) și transmisie automată, Duster a devenit lider pe piața turcă, vânzările fiind de patru ori mai mari decât înainte. Cambolive consideră că această „rețetă locală a succesului” va putea fi replicată și în alte piețe emergente.
Acest model de colaborare între piețe arată cum Renault încearcă să echilibreze inovația, eficiența economică și adaptarea la cerințele locale, fără a compromite identitatea modelelor sale. Strategia marchează și o evoluție a poziționării Duster: de la un SUV accesibil produs în România, la un produs global modular, adaptat piețelor din întreaga lume.
Recomandate
Constructorii japonezi de motociclete își construiesc tranziția la electric prin investiții și producție, nu prin modele „vitrină” , iar asta poate muta piața de la inițiative de nișă la electrificare în masă, pe măsură ce apar fabrici dedicate și portofolii tot mai largi, potrivit Electrek . Honda , Yamaha, Kawasaki și Suzuki nu împing încă în showroom-uri superbike-uri electrice de performanță, însă își extind treptat gamele, capacitățile de producție și strategiile pe termen lung într-o direcție comună: electrificarea. Miza economică este că, odată ce „greii” industriei cresc volumele și standardizează platformele, pot reduce barierele care țin astăzi motocicletele electrice într-o zonă relativ scumpă și limitată. Yamaha: extindere prin scutere și obiectiv de pondere în gamă Yamaha a lansat deja mai multe modele de scutere electrice în Asia și Europa și lucrează la motociclete electrice de tip off-road și concepte pentru teren accidentat. Deocamdată, majoritatea vehiculelor electrice produse sunt echivalente de cilindree mică, însă compania și-a exprimat public ambiția ca motocicletele electrice să ajungă la aproximativ 30% din gama de modele noi „în anii următori”, conform articolului. Publicația citează și o declarație atribuită de Japan Times președintelui Yamaha Motor, Motofumi Shitara: „Nu am nicio îndoială că electrificarea va deveni un curent principal în obiectivul final al industriei de a atinge neutralitatea carbonului.” Honda: fabrică dedicată în India și trecerea dincolo de scutere Honda, cel mai mare producător de motociclete din lume, este prezentată ca fiind mai agresivă în planificarea pe termen lung. Compania a introdus mai multe scutere electrice pentru piețele asiatice, inclusiv modele cu baterii interschimbabile (sistem de „battery swapping”, adică înlocuirea rapidă a bateriei descărcate cu una încărcată). Un punct operațional important: Honda a anunțat planuri pentru o fabrică dedicată motocicletelor electrice în India și urmărește să crească semnificativ ponderea motocicletelor electrice în vânzările totale până la finalul deceniului, potrivit sursei. Electrek mai notează că Honda a început să iasă din zona scuterelor mici: compania are acum în producție o motocicletă electrică de navetă, de dimensiuni „full-sized”, semnalând că vede electrificarea extinzându-se către categorii mai „mainstream”, nu doar mobilitate urbană pe distanțe scurte. Kawasaki și Suzuki: pași mărunți, dar în producție și pe piețe-țintă Kawasaki a intrat în zona electrică prin două motociclete electrice mici, orientate spre navetă. Sunt descrise ca modeste ca putere și autonomie, însă relevante prin faptul că reprezintă un pas concret către vehicule electrice de serie pentru un brand asociat tradițional cu performanța motoarelor termice. Suzuki, la rândul său, se concentrează puternic pe scutere electrice pentru piețe în dezvoltare și, în paralel, explorează și combustibili alternativi. Compania a prezentat concepte electrice și își diversifică portofoliul cu emisii reduse, încercând să identifice unde vor prinde cel mai bine vehiculele electrice pe două roți. De ce contează: strategia „pas cu pas” poate accelera electrificarea Sursa subliniază că tranziția rămâne dificilă din motive structurale: costuri ridicate ale bateriilor, lipsuri de infrastructură de încărcare și constrângeri de „împachetare” (spațiu limitat pentru baterii mari pe o motocicletă). Diferența față de multe start-up-uri este abordarea: producătorii japonezi avansează gradual, începând cu scutere, modele urbane și de navetă, înainte de a urca spre segmente mai mari. În această logică, următorul test pentru piață nu este apariția unui superbike electric spectaculos, ci ritmul în care aceste companii transformă planurile în capacități industriale și volume, inclusiv prin extinderea producției în piețe precum India. [...]
Tesla prelungește în România o reducere de 3.600 de euro (aprox. 18.300 lei) până la finalul T2, condiționând prețul de livrarea până la 30 iunie , într-o mișcare menită să susțină ritmul vânzărilor, potrivit Profit . Reducerea, aproape echivalentă cu valoarea tichetului Rabla de anul trecut, se aplică versiunilor de intrare ale gamei, respectiv Model 3 (tracțiune spate, Long Range și AWD) și Model Y (tracțiune spate, Long Range și tracțiune integrală), conform datelor analizate de publicație. Condiția care face diferența: comandă în T2 și livrare până la 30 iunie Pentru a beneficia de discount, clienții trebuie să plaseze comanda în trimestrul 2, iar livrarea să aibă loc până în ultima zi a trimestrului. În caz contrar, mașinile care nu pot fi ridicate de la dealer până pe 30 iunie vor fi mai scumpe cu 3.600 de euro (aprox. 18.300 lei), notează Profit. Context de piață: Model Y, lider la electrice în T1 În primul trimestru, Tesla Model Y a fost cel mai vândut automobil electric din România, cu 355 de unități înmatriculate, depășind BYD Dolphin Surf și Dacia Spring, mai arată datele citate. Totodată, Tesla a fost cea mai vândută marcă de automobile electrice în perioada menționată. Articolul din Profit este trunchiat în extractul furnizat, astfel că nu sunt disponibile aici detalii suplimentare despre nivelurile de preț pe modele sau despre evoluția completă a înmatriculărilor pe întregul trimestru. [...]
Dacia mută asamblarea viitorului Striker în Turcia pentru avantajele fiscale ale „producției locale” , un pariu care ar trebui să-i crească rapid competitivitatea pe una dintre cele mai mari piețe auto din proximitatea Europei, potrivit Economica . De ce contează: Turcia, piață mare, dar Dacia are volume mici Miza este una comercială: în primul trimestru din 2026, Dacia a vândut în Turcia 8.187 de mașini, în scădere de la 9.161 în perioada similară din 2025, într-o piață totală de 210.688 de unități. În acest context, Frank Marotte , șeful global de vânzări al Dacia, spune că Striker „va ocupa primul loc” în strategia mărcii în Turcia, tocmai pentru că va fi produs local, ceea ce aduce „avantaje semnificative” în raport cu sistemul fiscal local. „Creșterea noastră în Turcia se va baza pe faptul că vom deveni un producător național odată cu introducerea modelului Stryker pe piața turcă. (…) a fi producător local oferă avantaje semnificative în raport cu sistemul fiscal local.” (Frank Marotte) Publicația notează și comparația cu mărci care asamblează local și au volume mai mari, citând date DataForce: Fiat a vândut 25.834 de unități, Hyundai 13.312, iar Renault 30.706 unități în T1 2026. De ce nu Mioveni: capacitate, componente comune și presiune pe costuri În explicațiile oferite pentru alegerea uzinei Renault din Bursa, apar mai multe elemente operaționale: Mioveni funcționa aproape de capacitatea maximă în momentul deciziei, iar grupul avea „alte unități de producție” care puteau asambla modelul, potrivit declarațiilor Katrin Adt, director executiv al mărcii Dacia. Fabrice Cambolive (Chief Growth Officer și CEO al mărcii Renault) a indicat nevoia de aprovizionare cu componente din mai multe surse și faptul că Striker „se potrivește” cu uzina din Turcia deoarece folosește componente comune cu Renault Boreal (modelul sub marca Renault, asociat cu Dacia Bigster). Thierry Charvet, responsabil de industrie, calitate și lanț de aprovizionare în grup, a atras atenția că la Mioveni baza de cost a crescut puternic : „în ultimii cinci ani (…) practic, s-a dublat”, pe fondul salariilor și energiei, deși uzina rămâne „foarte competitivă”. Separat, articolul menționează că la Mioveni nu pot fi asamblate vehicule complet electrice din cauza lipsei unui „ecosistem” și că retehnologizarea nu este în planurile apropiate, în timp ce strategia „futuREady ” împinge accelerat electrificarea. Ce urmează: țintă de minimum 5% cotă de piață și mai multe modele Marotte afirmă că Dacia are „un plan de creștere foarte concret” pentru Turcia și că, pe lângă Striker, vor mai fi introduse și alte modele , urmând ca marca să revină „foarte curând” cu detalii despre „mijloacele și modelele suplimentare”. Ținta enunțată este o cotă de piață de minimum 5% în Turcia . În prezent, Dacia vinde în Turcia Sandero (inclusiv Stepway) și Jogger, în timp ce Renault are o gamă mai largă, de la Clio și Captur la modele precum Megane, Scenic sau Rafale, potrivit aceleiași surse. [...]
Negocierile României prin SAFE împing producția de apărare în economie , inclusiv prin mutarea unor companii din industria auto către echipamente militare, potrivit Euronews , care citează declarațiile premierului Ilie Bolojan făcute vineri, la Suceava. Miza economică a discuțiilor cu partenerii europeni este ca, din echipamentele militare pe care România le va cumpăra de la producători din industria de apărare europeană, minimum 50% să fie realizate în România , în intervalul „până în 2030”. În acest context, premierul a spus că producători internaționali ar urma să localizeze capacități de producție în România, atât prin compania de stat (acolo unde există capacitate), cât și prin companii private deja active în piață. „Una din bazele negocierii a fost ca cel puţin jumătate din ceea ce va achiziţiona România să fie produs în România. (…) avem companii din industria auto care se mută să facă producţie în această zonă (…) să ridicăm compania de stat publică - ROMARM (…) să se poată produce armament în aşa fel încât să existe locuri de muncă şi valoare adăugată în România”, a afirmat Ilie Bolojan, conform Agerpres. Ce urmărește Guvernul: producție locală, transfer de tehnologie, integrare în lanțuri europene Din declarațiile premierului, obiectivele urmărite prin condiționarea producției locale sunt: transfer de tehnologie către România; creșterea valorii adăugate și crearea de locuri de muncă prin producție internă; revitalizarea ROMARM , prin utilizarea capacităților și spațiilor existente; conectarea industriei românești de apărare la lanțurile valorice ale industriei europene de apărare . Contractele SAFE: asamblare și mentenanță în România, în anumite cazuri Ministrul Apărării, Radu Miruță, a prezentat contractele derulate prin SAFE, despre care a spus că „toate cifrele sunt foarte avantajoase pentru România”, notează Euronews. Potrivit acestuia, unele componente vor fi asamblate la IAR Brașov , iar mentenanța ar urma să fie realizată tot în România , inclusiv pentru că anumite componente trebuie făcute obligatoriu în țară „din motive de securitate”. Euronews trimite, pentru detalii despre aceste contracte, la materialul despre SAFE: Euronews . [...]
BYD împinge în sus plafonul de preț în portofoliul său, după ce a vândut un supercar electric de aproape 3 milioane de dolari (aprox. 13,8 milioane lei) , semnalând ambiția grupului chinez de a câștiga credibilitate și marje mai mari în segmentul de lux, dincolo de reputația construită pe modele accesibile, potrivit Electrek . Modelul este Yangwang U9 Xtreme , un supercar electric de 3.000 CP, vândut la Beijing Auto Show pentru peste 20 milioane yuani (aproape 3 milioane de dolari, conform sursei), ceea ce l-a făcut cel mai scump vehicul tranzacționat la eveniment. Informația a fost comunicată de Li Yunfei, director general pentru branding și relații publice în cadrul BYD. De ce contează: BYD testează segmentul ultra-premium, nu doar „volumul” BYD este cunoscută în principal pentru vehicule cu preț redus, precum Seagull de 10.000 de dolari (numit Dolphin Surf în Europa), dar compania își extinde rapid prezența în segmentele premium și de lux. În afara seriilor principale Dynasty și Ocean, BYD operează mai multe sub-branduri premium: Denza, Yangwang și Fang Cheng Bao, fiecare cu poziționare distinctă. Dintre acestea, Yangwang este vârful de gamă, axat pe performanță și tehnologii avansate — iar vânzarea U9 Xtreme la un astfel de nivel de preț ridică ștacheta pentru ceea ce BYD poate monetiza în zona de imagine și exclusivitate. Ce știm despre U9 Xtreme: producție extrem de limitată, performanțe de record Electrek notează că U9 Xtreme este un model „extrem de limitat”, cu doar 30 de unități disponibile la nivel global. Mașina este construită pe o platformă de 1.200 V și are patru motoare electrice, cu o putere combinată de 2.977 CP (2.220 kW). Publicația mai menționează două repere de performanță atribuite modelului: în septembrie, ar fi atins o viteză maximă de 496,22 km/h; ulterior, BYD a anunțat un tur de Nürburgring Nordschleife în 6:59.157, prezentat ca record pentru un vehicul electric de serie. Totuși, aceeași sursă subliniază că, având în vedere limita de 30 de unități, eticheta de „vehicul de producție” poate fi discutabilă. Context de preț: diferența față de versiunea standard Pentru comparație, versiunea standard Yangwang U9 pornește de la 1,8 milioane yuani (265.000 de dolari, în China), potrivit Electrek. La peste 20 milioane yuani, U9 Xtreme devine cel mai scump vehicul vândut de BYD până acum, conform informațiilor din articol. În plus, modelul include sistemul inteligent de control al caroseriei DiSus-X , despre care BYD susține că permite mașinii să „danseze”, să sară și să ruleze pe trei roți. [...]
Xiaomi Auto a livrat peste 30.000 de mașini în aprilie 2026 , un nou reper operațional susținut de extinderea rețelei de vânzări și service, potrivit IT Home . Compania spune că, doar în aprilie, a adăugat cinci magazine și a ajuns la 495 de puncte de vânzare în 143 de orașe din China. Extinderea continuă și în mai: Xiaomi Auto are în plan deschiderea a încă două magazine, iar rețeaua ar urma să intre în două orașe noi, Suzhou și Bengbu, conform aceleiași surse. Pe partea de post-vânzare, compania indică faptul că, la 30 aprilie, avea 286 de puncte de service, care acoperă 165 de orașe. De ce contează: livrările cresc, iar infrastructura ține pasul Datele sugerează că Xiaomi încearcă să reducă presiunea operațională tipică unui producător auto aflat în creștere rapidă: nu doar să livreze volume mai mari, ci și să-și extindă simultan capacitatea de vânzare și întreținere. În industria auto, rețeaua de service este un factor critic pentru retenția clienților și pentru ritmul de livrare (gestionarea reparațiilor, garanțiilor și a fluxului de piese). Context: cifrele comunicate anterior de companie IT Home amintește și un set de date publicate anterior de Xiaomi Auto, care conturează dimensiunea operațiunilor: livrări cumulate în 24 de luni: peste 655.000 de unități; pentru „noua generație SU7”: 60.000 de comenzi blocate (comenzi ferme) și 26.000 de livrări; pentru Xiaomi YU7 : 231.000 de livrări cumulate în 10 luni. În material nu sunt oferite detalii despre marje, venituri sau ținte financiare, astfel că impactul economic al ritmului de livrare nu poate fi evaluat din aceste informații. [...]
