Știri
Știri din categoria Auto
Creșterea accelerată a mașinilor electrificate în Germania împinge în sus vânzările Dacia Spring și Ford Puma Gen‑E, pe fondul unei piețe în care automobilele cu propulsie alternativă au ajuns să domine înmatriculările noi, potrivit Profit.
În primul trimestru, Germania a înregistrat 444.008 autoturisme cu propulsie alternativă (electrice, hibride, PHEV – hibride plug-in, fuel cell – pile de combustie, precum și modele pe gaz sau hidrogen), ceea ce ridică ponderea acestui tip de vehicule la 63,5% din totalul de aproape 700.000 de autoturisme noi înmatriculate, arată datele analizate de publicație.
Pe segmentul electric, creșterea de peste 40% din primele trei luni ale anului a fost un factor care a susținut majorarea vânzărilor pentru Dacia Spring și pentru Ford Puma Gen‑E pe piața germană, în contextul în care cererea este alimentată și de extinderea ofertelor și de scăderea prețurilor, inclusiv la producători locali și la Tesla.
Schimbarea structurii pieței germane – cea mai mare din Europa – mută competiția tot mai mult către modele electrificate, iar ritmul de creștere al acestui segment devine un indicator operațional important pentru mărci care încearcă să câștige volum în afara piețelor tradiționale.
În același timp, presiunea pe preț și diversificarea ofertelor sugerează o concurență mai dură, în care avantajul nu mai este doar tehnologic, ci și comercial (poziționare de preț și disponibilitatea modelelor).
Recomandate
Tesla aduce în China cea mai scumpă versiune Model Y, într-un moment de presiune pe vânzări , mizând pe varianta Performance ca să oprească declinul recent al modelului pe piața locală, potrivit ArenaEV . Model Y Performance a fost lansat inițial în august anul trecut, iar din iulie anul acesta era cunoscut faptul că Tesla pregătea intrarea versiunii în China. Lansarea a avut loc „astăzi”, conform publicației. Preț: vârful de gamă pentru Model Y în China Model Y Performance pornește de la 369.000 yuani (aprox. 46.900 euro , adică circa 234.500 lei ), devenind cea mai scumpă variantă Model Y disponibilă în China. Prin comparație: Model Y L cu șase locuri este mai ieftin cu aproximativ 30.000 yuani (aprox. 3.800 euro , adică circa 19.000 lei ); cea mai ieftină versiune Model Y din China începe de la 263.500 yuani (aprox. 33.300 euro , adică circa 166.500 lei ). Specificații: autonomie CLTC și performanțe de „halo product” Conform datelor citate, Model Y Performance are: autonomie 659 km (standard CLTC , ciclul de testare folosit în China); accelerație 0–100 km/h în 3,5 secunde ; viteză maximă 250 km/h ; baterie de 78,4 kWh și încărcare rapidă DC până la 250 kW , cu un câștig de aproximativ 250 km autonomie CLTC în 15 minute . Livrările sunt estimate la 2–6 săptămâni . De ce contează: Tesla încearcă să inverseze trendul negativ al Model Y Miza este una comercială: Model Y Performance intră în China după trei luni consecutive de scăderi anuale (year-on-year) ale vânzărilor Model Y pe această piață, iar Tesla speră că versiunea de performanță va susține volumele și va reaprinde interesul consumatorilor pentru gamă. Publicația nu oferă, însă, cifre concrete ale scăderilor sau ținte de vânzări pentru noua versiune. [...]
Noua generație Dacia Spring mizează pe reducerea costurilor și accelerarea dezvoltării , prin trecerea pe platforma RG-EV Small a Grupului Renault și folosirea unor noi instrumente de inginerie care au scurtat ciclul de proiectare la sub doi ani, potrivit Dacia . Pentru piață, combinația dintre industrializare în Europa și comprimarea timpului de dezvoltare poate conta direct în prețul final și în ritmul cu care marca își extinde gama electrică până în 2030. Dacia confirmă că Spring este primul dintr-o serie de patru vehicule 100% electrice pe care brandul intenționează să le lanseze până în 2030, în linie cu planul strategic prezentat în martie. Modelul ajunge la a doua generație după un parcurs comercial început în 2021, cu peste 210.000 de unități vândute în peste 40 de țări. Producție în Europa și platformă nouă Noua Dacia Spring este produsă în Europa, la uzina din Novo Mesto, Slovenia. Modelul este construit pe platforma RG-EV Small a Grupului Renault, iar compania susține că aceasta îi aduce „cele mai noi tehnologii electrice” dezvoltate în cadrul grupului. O schimbare vizibilă ține de dimensiuni: lățimea crește cu 18 cm, ceea ce, conform producătorului, se traduce printr-un aspect mai robust și un interior mai spațios. Utilizare tipică și încărcare: accent pe scenariul urban Dacia își poziționează Spring ca mașină de navetă și utilizare cotidiană, pe baza datelor colectate de la vehicule conectate ale primei generații: distanță medie zilnică: 34 km; viteză medie: 34 km/h; în 75% dintre cazuri, încărcarea se face acasă. Date tehnice relevante: motor, baterie, autonomie și timpi de încărcare Noua Spring este echipată cu un motor de 60 kW (80 CP) și 175 Nm. Accelerația 0–100 km/h este de 12,1 secunde, iar viteza maximă ajunge la 130 km/h. Bateria LFP (litiu-fier-fosfat) are o capacitate utilă de 27,5 kWh, iar autonomia declarată este de până la 250 km în ciclu mixt WLTP. La încărcare, configurațiile și timpii indicați de producător sunt: încărcător de bord AC 6,6 kW (standard): 15%–80% în 9 ore la priză domestică; priză de mare rezistență: 15%–80% în 5 ore și 40 de minute; wall box 7 kW: 15%–80% în 2 ore și 55 de minute; pachet încărcare rapidă (AC 11 kW + DC 50 kW): 15%–80% în 1 oră și 55 de minute la wall box trifazat 11 kW sau la stație de 22 kW; 15%–80% în 28 de minute la încărcare DC 50 kW. Ce aduce în plus la utilizare: manevrabilitate, asistență și conectivitate Pentru utilizarea urbană, Dacia menționează o rază de bracaj de 4,95 m, frână de parcare electrică automată și senzori spate standard pe toate versiunile, iar camera de marșarier este standard pe Journey. Tot pe zona de operare, apare butonul „My Safety”, care permite configurarea rapidă a unor sisteme ADAS (asistență avansată pentru șofer) la fiecare pornire. La interior, instrumentarul de bord include un ecran de 7”, iar ecranul central tactil este de 10,1”. Pe conectivitate, Dacia indică două soluții: Media Control (standard pe Expression, cu integrare prin aplicația Dacia Media Control) și Media Nav Live (standard pe Journey, cu Apple CarPlay și Android Auto, plus navigație conectată și actualizări de hartă timp de 8 ani). Pentru detalii suplimentare, compania trimite la dosarul de presă disponibil aici . [...]
Intrarea Tesla cu Cybercab pe străzile din Austin a declanșat rapid un test de reglementare , după ce autoritatea federală americană pentru siguranța rutieră a deschis o investigație la doar câteva ore de la primele rulări, potrivit TechCrunch . Miza imediată nu este demonstrația în sine, ci dacă Tesla poate opera un serviciu de robotaxi în condiții de conformitate și fără întreruperi, într-un moment în care compania încearcă să-și susțină public pivotul spre AI și robotică. În material, publicația notează că evenimentul Cybercab din Austin nu a impresionat Wall Street și a fost „neobișnuit de liniștit”, fără atmosfera de festival asociată altor lansări Tesla. Un element remarcat explicit este absența CEO-ului Elon Musk, considerată „notabilă și derutantă”, în contextul în care acesta a susținut ani la rând că viitorul și valoarea Tesla depind de robotică și AI. Investigația NHTSA: frână administrativă pentru un vehicul fără comenzi manuale „Obstacolul” major a apărut vineri dimineață, când National Highway Traffic Safety Administration (NHTSA) a anunțat deschiderea unei investigații la scurt timp după ce Tesla a scos pe străzile din Austin primele Cybercab-uri care nu au volan și pedale. TechCrunch amintește că reglementările federale de siguranță cer, în mod tradițional, comenzi manuale precum pedala de frână. În același timp, Departamentul Transporturilor din SUA a propus recent eliminarea acestor cerințe pentru vehicule proiectate să se conducă singure, ceea ce indică un cadru în mișcare, dar încă nefinalizat. Tesla a ales ruta de „autocertificare” (self-certify) – procedura standard folosită de producători pentru vehiculele clasice, conduse de oameni. Reacția NHTSA este descrisă ca o „apăsare a frânei”, cu mențiunea că Tesla ar putea decide să opereze în continuare în timp ce investigația se desfășoară. Publicația precizează și că există precedent pentru un astfel de demers al NHTSA. Scalarea rămâne întrebarea-cheie, iar Texas arată dimensiunea actuală Dincolo de demo-uri și evenimente, testul real este lansarea „în siguranță și la scară” a unui serviciu de robotaxi, iar aici TechCrunch subliniază că Tesla nu are, deocamdată, o desfășurare comparabilă cu Waymo . Ca reper operațional, publicația indică faptul că Tesla a înregistrat 45 de Cybercab-uri în Texas, conform registrului public al statului pentru vehicule automatizate . Context: Tesla publică ghiduri, inclusiv restricții de utilizare TechCrunch mai notează că Tesla a publicat mai multe ghiduri despre Cybercab, din care reiese și o restricție explicită: vehiculul „nu este pentru copii”. Publicația trimite la un rezumat mai amplu al informațiilor despre Cybercab și la interesul companiei de a vinde aceste vehicule către operatori de flote. Pentru Tesla, succesiunea „ieșire pe drumuri publice – investigație federală” mută discuția din zona de promisiuni în cea de conformare și risc operațional: orice extindere a serviciului depinde nu doar de tehnologie, ci și de modul în care autoritățile vor interpreta și actualiza regulile pentru vehicule fără comenzi manuale. [...]
Tesla împinge Cybercab spre utilizare comercială, dar intră pe un teren sensibil al aprobărilor de siguranță , într-un moment în care tehnologia sa de conducere autonomă este deja sub lupa autorităților, potrivit Mediafax . Tesla organizează joi, la Austin (Texas) , un eveniment dedicat Cybercab, primul vehicul al companiei conceput exclusiv pentru conducere autonomă. Modelul este descris ca un robotaxi cu două locuri, uși de tip „fluture” și, în versiunea finală, fără volan și pedale. Cybercab ar urma să se alăture flotei de robotaxi Tesla, care folosește în prezent automobile electrice Model Y. Vehiculul a fost prezentat pentru prima dată în urmă cu aproximativ doi ani, la studiourile Warner Bros., iar introducerea sa este legată direct de strategia Tesla de a miza pe conducerea autonomă ca element esențial pentru viitorul companiei, conform Reuters, citată de Mediafax. Producție începută și testare pe drumuri publice Producția Cybercab a început în aprilie, iar vehiculele sunt testate pe drumurile publice. Unele versiuni de test observate în Statele Unite au fost însă echipate cu volan, deși conceptul final vizează eliminarea completă a comenzilor clasice. Pentru evenimentul intitulat „Lansarea Cybercab”, Tesla a trimis invitații unor utilizatori ai serviciului său de robotaxi și unor invitați selectați, fără să ofere detalii despre formatul prezentării. Miza operațională: integrarea în serviciul de robotaxi, condiționată de aprobări Presa americană citată în material indică un plan de introducere treptată: mai întâi curse oferite angajaților Tesla pe drumurile publice, apoi integrarea în serviciul de robotaxi din Austin, la câteva zile distanță. În paralel, rămâne deschisă problema aprobărilor și a respectării standardelor federale de siguranță. Tesla nu a anunțat dacă a obținut aprobările necesare sau dacă vehiculul respectă normele federale pentru utilizarea comercială. În context, Mediafax amintește că sistemul Full Self-Driving (FSD) folosit în prezent de Tesla — care necesită supraveghere permanentă din partea șoferului — a fost vizat de investigații federale și procese după accidente și încălcări ale regulilor de circulație. Cybercab ar urma să folosească o versiune a FSD care nu necesită supravegherea unui șofer, iar Tesla susține că tehnologia sa este „de până la zece ori mai sigură” decât condusul realizat de oameni. Elon Musk a declarat anterior că Cybercab ar urma să fie disponibil, în cele din urmă, la un preț de aproximativ 30.000 de dolari (aprox. 135.000 lei), însă materialul nu indică un calendar ferm de comercializare. [...]
Menținerea interdicției de facto a motoarelor cu combustie din 2035 ar putea șterge până în 2040 circa 726.000 de locuri de muncă din producția de sisteme de propulsie din Europa , potrivit unei analize publicate de Focus . Miza nu este doar tranziția tehnologică, ci riscul unui șoc de valoare adăugată într-un sector în care Germania și lanțul său de furnizori au o expunere disproporționată. Ce arată estimările: locuri de muncă și valoare adăugată în joc Textul citează rezultatele studiului „ ELAB2040: Wertschöpfung und Beschäftigung in der Automobilindustrie ”, care pornește de la scenariul în care Europa păstrează direcția actuală către autoturisme exclusiv pe baterie până în 2035 și nu schimbă restul condițiilor-cadru. În acest caz, până în 2040 ar fi amenințate: aproximativ 726.000 de locuri de muncă dintr-un total de circa 1,6 milioane în producția de sisteme de propulsie (adică 45% din ocuparea din acest segment); 95 miliarde euro (aprox. 475 miliarde lei) dintr-o valoare adăugată totală de 250 miliarde euro (aprox. 1.250 miliarde lei) la nivelul UE. În Germania, impactul ar fi mai pronunțat, susține analiza: 54,2 miliarde euro (aprox. 271 miliarde lei) , adică 64% din valoarea adăugată considerată „în pericol”, iar 35 miliarde euro (aprox. 175 miliarde lei) ar reveni furnizorilor auto. De ce nu ar compensa electrificarea pierderile Un argument central este că declinul pe termen lung al volumelor pentru vehicule cu combustie nu ar fi compensat automat de creșterea producției de mașini electrice, atâta timp cât condițiile de producție din UE rămân mai puțin competitive decât în SUA și, mai ales, China. În plus, analiza indică faptul că infrastructura și piața nu ar fi „pregătite” pentru o trecere completă la propulsia pe baterie în ritmul impus de reglementare. „Deschidere tehnologică” ca amortizor al șocului Materialul pledează pentru „deschidere tehnologică” în reglementarea flotelor (adică reguli care să permită mai multe soluții pentru reducerea emisiilor, nu doar electrificarea pe baterie). Ideea este că o astfel de abordare ar oferi industriei mai mult timp pentru tranziție, ar încetini scăderea valorii adăugate și a ocupării și ar reduce riscul unui „rupturi” structurale bruște, permițând investiții și recalificare. Analiza critică drept insuficiente atât ținta actuală de reducere 100% a CO2 până în 2035 , cât și propunerea Comisiei Europene din decembrie 2025 privind o țintă de reducere 90% , cu posibilitatea compensării restului de 10% prin oțel „verde” sau combustibili regenerabili. Ce măsuri economice cere industria Pentru a face producția europeană mai competitivă, textul indică o listă de priorități de politică economică: reducerea prețului la electricitate (o „ușurare țintită” a costurilor); debirocratizare : proceduri de autorizare mai scurte și mai puține obligații de raportare/dovadă; mai multă flexibilitate pe piața muncii , pentru a crea spațiu de investiții și adaptare; în cazul Germaniei, rezolvarea problemelor interne de competitivitate, inclusiv la impozitarea companiilor și costurile cu forța de muncă . Studiul invocat în articol este disponibil aici: Fraunhofer IAO – „ELAB2040: Wertschöpfung und Beschäftigung in der Automobilindustrie” . [...]
BYD intră în cursa camioanelor electrice din Europa cu un pachet integrat camion–baterie–încărcare la 1,5 MW , mizând pe faptul că infrastructura de încărcare rapidă devine decisivă pentru flotele comerciale, potrivit Electrek . La IAA Transportation 2026 (Hannover), compania a prezentat ETT 44, un cap tractor electric cu autonomie declarată de până la 600 km și încărcare de tip „megawatt”, adică peste 1 MW. De ce contează: timpul de încărcare, direct legat de „uptime” (timpul în care camionul produce bani) În transportul de marfă, un camion „câștigă” doar când rulează, iar staționarea la încărcare poate anula avantajele electrificării. BYD susține că ETT 44 poate trece de la 20% la 80%: în aproximativ o oră pe un încărcător DC standard CCS2, la până la 420 kW; în circa 20 de minute pe sistemul BYD Megawatt Charging System, la peste 1,5 MW. În același interval 20–80%, BYD afirmă că se pot adăuga până la 248 mile autonomie (aprox. 399 km). Ce este ETT 44 și ce specificații anunță BYD Modelul ETT 44 este un cap tractor 4×2 pentru combinații de până la 44 de tone. Conform datelor din prezentare: baterie: 651 kWh ( Blade Battery ), arhitectură 851 V; putere: 743 PS nominal, până la 1.000 PS vârf; autonomie: până la 600 km; garanție baterie: 10 ani sau 1,2 milioane km. Stella Li, vicepreședinte executiv BYD, a legat direct tehnologia de încărcare de utilizarea comercială: „Am pus deja în practică FLASH Charging la vehiculele de pasageri. Astăzi aducem această tehnologie la vehiculele comerciale, începând cu camioanele noastre. Mai puțin timp la încărcare. Mai mult timp pe drum.” Nu doar un „vârf de gamă”: BYD își extinde portofoliul comercial Pe lângă capul tractor, BYD a prezentat și alte vehicule comerciale: camioane rigide 4×2 și 6×2 (inclusiv versiuni de 26 de tone pentru caroserii interschimbabile și tip hooklift), dubița ușoară E-Vali și tractorul electric de curte EYT 2.0. În total, portofoliul acoperă intervalul 3,5–44 tone, adică majoritatea aplicațiilor urbane și de distribuție. ETT 44 vine și cu o listă de sisteme standard de asistență și siguranță, inclusiv pilot automat adaptiv, frânare automată de urgență, menținerea benzii și monitorizarea unghiului mort. Avantajul operațional pe care îl revendică BYD: controlează și încărcarea, nu doar camionul BYD încearcă să vândă „la pachet” vehiculul cu ecosistemul energetic, printr-un model numit „Total Cost of Mobility” (cost total de mobilitate), care include, pe lângă camioane, bateriile Blade, încărcătoare de tip megawatt, stocare staționară de energie, management energetic și finanțare. Compania afirmă că vehiculele sale comerciale operează în peste 100 de țări și peste 400 de orașe. În plus, BYD își susține poziționarea prin ritmul de extindere a infrastructurii proprii de încărcare: a confirmat anterior trecerea la încărcare „megawatt” pe platforme de 1.000 V pentru autoturisme, a instalat 10.000 de unități de 1.500 kW în cinci luni și s-a angajat la 15.000 de încărcătoare „megawatt” în China, potrivit materialelor anterioare ale Electrek (linkuri în articolul-sursă). Context competitiv și miza de reglementare Electrificarea camioanelor grele se joacă în Europa, unde concurează deja modele precum eActros 600 (Daimler Truck), FH Electric (Volvo), precum și oferte de la Scania și MAN. În această ecuație, BYD își aliniază ETT 44 la nivelul „cifrelor de afiș” (autonomie și încărcare), dar diferența pe care o împinge în față este integrarea: camion + baterie + încărcare de mare putere. Rămâne însă o incertitudine majoră: accesul pe piață în condițiile în care UE a introdus deja tarife pentru vehicule electrice din China , iar un furnizor care ar controla și vehiculul, și infrastructura de încărcare poate deveni o temă sensibilă pentru politicile europene de reducere a dependențelor. Electrek notează explicit că întrebarea deschisă este dacă Europa va permite BYD să repete în segmentul camioanelor ceea ce a făcut în cel al autoturismelor. [...]
