Știri
Știri din categoria Auto

BYD a depășit Tesla la înmatriculări în Europa pentru a doua lună la rând, potrivit Electrek, pe baza datelor de înmatriculare pentru februarie 2026. Producătorul chinez a înregistrat 17.954 de vehicule în piața extinsă (UE + EFTA + Marea Britanie), față de 17.664 pentru Tesla, iar diferența cumulată de la începutul anului se mărește.
În februarie 2026, BYD a crescut cu 162% față de februarie 2025 în piața extinsă, urcând de la 6.844 la 17.954 de înmatriculări. Tesla a avansat cu 11,8%, de la 15.794 la 17.664, însă comparația este influențată de faptul că februarie 2025 a fost o lună foarte slabă pentru Tesla, pe fondul opririlor de producție pentru trecerea la versiunea actualizată a Model Y („Juniper”).
În Uniunea Europeană, datele indică o diferență mai vizibilă în favoarea BYD: 15.438 de vehicule înmatriculate (+185% an/an), ceea ce ar echivala cu o cotă de piață de 1,8%, față de 0,6% cu un an înainte. Tesla a înmatriculat 13.740 de unități (+29,1% an/an), pentru o cotă de 1,6%, în creștere de la 1,2%.
De la începutul lui 2026 până la final de februarie, BYD a acumulat 36.069 de înmatriculări (+162,7% an/an), în timp ce Tesla a ajuns la 25.753, practic staționară (+0,9%). Astfel, BYD conduce Tesla cu peste 10.000 de unități după primele două luni ale anului.
Principalele cifre din materialul Electrek sunt următoarele:
„BYD a depășit Tesla în Europa pentru a doua lună consecutivă în februarie, înregistrând 17.954 de vehicule, comparativ cu 17.664 pentru Tesla, iar diferența de la începutul anului devine o prăpastie.”
Electrek pune evoluția Tesla în contextul opririlor de producție din 2025, când compania ar fi oprit liniile la Gigafactory Berlin, Gigafactory Shanghai și alte facilități pentru retehnologizare, în vederea lansării Model Y actualizat. Publicația mai notează că, în 2025, înmatriculările Tesla în Europa au scăzut cu 27,8% pe ansamblul anului, cu declinuri puternice în Germania (-48%), Suedia (-67%) și Belgia (-53%).
Pe partea de piață, Electrek arată că BYD își accelerează extinderea în Europa, inclusiv prin dezvoltarea rețelei de dealeri și printr-o gamă care include atât vehicule electrice cu baterie (BEV), cât și hibride plug-in (PHEV, adică hibride care se pot încărca la priză). În paralel, publicația citează date ACEA potrivit cărora ponderea BEV în UE a ajuns la 18,8% în perioada ianuarie-februarie, de la 15,2% cu un an înainte, cu creșteri ale pieței BEV în Franța (+38,5%) și Germania (+26,3%).
Recomandate

Mașinile electrice au ajuns la o cotă record în înmatriculările din UE , semnalând o accelerare a tranziției care începe să schimbe structura cererii pe piața auto europeană, potrivit Economedia , pe baza datelor oficiale citate de Destatis (care preia Eurostat ). Tendința este pusă pe seama scumpirii combustibililor și a apariției unor modele mai accesibile. În 2025, vehiculele electrice pe baterii au reprezentat 17,3% din totalul mașinilor noi înmatriculate în Uniunea Europeană. În același timp, hibridele au avut o pondere de 42,4%, în timp ce autoturismele pe benzină au ajuns la 27,3%, iar cele diesel la 9,8%. Diferențe mari între state: de la aproape 70% la sub 2% Datele arată o fragmentare puternică a adopției la nivelul UE. Cele mai mari ponderi ale vehiculelor electrice în înmatriculările de mașini noi au fost în: Danemarca : 67,8% Țările de Jos: 40,2% Malta: 37,6% La polul opus, cele mai reduse ponderi au fost în: Croația: 1,9% Slovacia: 4,7% Bulgaria: 4,9% 2026: creștere accelerată în primul semestru, pe fondul scăderii benzinei și dieselului Pentru 2026, dinamica s-a intensificat: Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) a raportat că înmatriculările de vehicule complet electrice în UE au crescut cu 40,5% în primul semestru, până la 1,22 milioane de unități. În același interval, înmatriculările de hibride plug-in au urcat cu 22,5%, la 577.735 de unități. În paralel, vânzările de autoturisme pe benzină au scăzut cu 17,2% (la 1,309 milioane unități), iar cele diesel cu 16,5% (la 439.592 unități). Pe acest fond, ponderea vehiculelor complet electrice în înmatriculările de mașini noi din UE a urcat la 20,7% în primul semestru din 2026, de la 15,6% în perioada similară a anului trecut. ACEA anticipează continuarea creșterii, cu potențial mai ridicat în special în Germania, Franța și Danemarca. Contextul invocat pentru avansul din ultimul deceniu include îmbunătățirea infrastructurii (inclusiv stațiile de încărcare) și extinderea ofertei de modele mai ieftine. [...]

Tesla amână din nou momentul Roadster, iar noul termen mută atenția pe credibilitatea calendarului de lansare. Potrivit ArenaEV , anunțul pentru Tesla Roadster a fost împins de la 1 octombrie la 15 octombrie, compania invocând condiții meteo severe în Texas. Evenimentul era programat să aibă loc în aer liber, la situl de rachete SpaceX din McGregor, Texas, lângă Waco. Publicația notează că prognoza pentru 1 octombrie în centrul Texasului indică șanse ridicate de ploaie, furtuni și rafale puternice de vânt — un risc relevant în contextul formatului ales pentru prezentare. Miza nu este doar o „lansare” în sens clasic: planul descris presupune ca Roadster-ul să „plutească”, folosind un pachet de propulsoare cu gaz rece dezvoltat de SpaceX, fără nimeni în mașină, iar spectatorii să fie ținuți la distanță. Totuși, ArenaEV subliniază că prognoza ar arăta o îmbunătățire a vremii în aproximativ două zile, în timp ce reprogramarea a fost făcută pentru 15 octombrie, adică exact două săptămâni mai târziu, într-o zi de joi. În acest context, publicația ridică semne de întrebare privind motivul real al amânării, având în vedere istoricul de întârzieri al modelului. Pentru moment, singura certitudine este noua dată comunicată: 15 octombrie. Dacă demonstrația planificată va avea loc atunci, ar urma să ofere primul indiciu concret despre „versiunea finală” a Roadster-ului și despre cât de realist mai este calendarul Tesla pentru acest proiect. [...]

BYD schimbă arhitectura Seagull și mizează pe tracțiunea spate ca diferențiator într-un segment tot mai aglomerat , potrivit Car News China , care prezintă a doua generație a hatchback-ului electric (numit și „Great Seagull”) expusă în China. Mutarea motorului pe puntea spate eliberează spațiu sub capotă pentru un portbagaj frontal (frunk), o dotare încă rară în zona mașinilor electrice mici sub 100.000 yuani (14.895 dolari, aprox. 67.000 lei). Informațiile despre mașină au apărut inițial în presa locală, prin Autohome , pe fondul documentelor depuse la Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației din China (MIIT) și după publicarea unor schițe de design. Ce se schimbă la trenul de rulare și șasiu Prima generație Seagull folosea un motor de 55 kW montat față, cu tracțiune față. Pentru a doua generație, unitatea de propulsie este mutată pe puntea spate, iar datele MIIT indică un motor (model TZ164XYB) produs de Zhengzhou BYD Auto Co., Ltd., cu putere nominală de 95 kW (127 CP). Pe baza acestor date, viteza maximă listată urcă la 150 km/h. La nivel de șasiu, modelul trece de la punte spate cu bară de torsiune la o suspensie spate independentă multi-link. Se schimbă și roțile: anvelope 205/60 R16 pe jante de 16 inci, față de anvelopele mai înguste (165 mm și 175 mm) ale modelului ieșit din gamă. Portbagaj frontal și modificări în cabină Prin mutarea ansamblului de propulsie în spate, compartimentul din față poate găzdui un portbagaj frontal. BYD nu a comunicat, deocamdată, volumul acestuia. În interior, mașina are un ecran central „plutitor” și un volan cu două spițe, cu partea inferioară aplatizată. Consola include comutatoare fizice tip „toggle” sub gurile de ventilație, încărcare wireless pentru telefon și două suporturi de pahare dispuse vertical. Potrivit materialului, schițele de cabină publicate anterior indicau și renunțarea la instrumentarul de bord clasic. De ce contează: presiune competitivă în EV-urile mici Car News China notează că noul Seagull ajunge să semene, ca soluții tehnice, cu Geely EX2 (vândut ca Xingyuan în China): ambele au tracțiune spate, suspensie spate independentă, portbagaj frontal și același ampatament de 2.650 mm. Seagull are 4.205 mm lungime, cu 70 mm mai mult decât rivalul menționat. Contextul este o competiție în creștere pe segmentul EV-urilor mici din China. În august, înmatriculările retail pentru Seagull (generația actuală) au fost de 10.103 unități, în timp ce Geely Xingyuan a raportat 39.651 înmatriculări retail și 60.955 livrări wholesale, conform China EV DataTracker (date citate de publicație). BYD nu a anunțat încă prețurile și nici calendarul de lansare pe piață pentru noua generație Seagull. [...]

Înmatriculările Dacia în Europa au scăzut cu 10,7% în august, iar România a ieșit din Top 5 piețe ale mărcii , pe fondul unei contracții puternice a cererii interne și al unei concurențe mai dure, inclusiv din partea mărcilor chineze, potrivit HotNews , care citează date obținute de Profit.ro. În august, Dacia a înmatriculat 36.488 de autoturisme în 34 de țări europene (UE plus state din regiune), în scădere cu 10,7% față de aceeași lună din anul precedent. În același timp, Turcia a urcat „neașteptat” între primele piețe ale mărcii, depășind România. România pierde poziții, Turcia câștigă teren În luna august, cele mai mari piețe Dacia au fost: Franța: 7.154 unități (-13,4%) Germania: 5.164 unități (aproape la nivelul anului trecut) Turcia: 3.953 unități (+14,4%) Italia: 3.885 unități (-13,8%) Spania: 3.617 unități (-3,5%) Intrarea Turciei în Top 5 a împins România în afara acestui grup, după o scădere „de peste 48%” a înmatriculărilor Dacia pe piața locală în august, conform aceleiași surse. Scădere și pe primele opt luni: minus 36.000 de vehicule După primele opt luni din 2026, înmatriculările Dacia în Europa au ajuns la 360.033 vehicule, în scădere cu 8,6% față de perioada similară din 2025, adică cu „peste 36.000” de vehicule mai puțin. Clasamentul piețelor după ianuarie–august 2026 indică: Franța: 86.006 vehicule (-10,4%) Italia: 62.649 vehicule (-8,5%) Germania: 46.012 vehicule (-3,9%) Spania: 40.510 vehicule (-6,4%) Turcia: 25.609 vehicule (+16,9%) România a coborât după ce, pe primele opt luni, volumul Dacia a scăzut cu 36,3%, la 17.114 unități. Context: presiune din electrificare și concurență din China Scăderea este pusă pe seama intensificării concurenței, inclusiv din partea producătorilor chinezi, și a unui „comportament neașteptat” al unor piețe mari, unde a crescut puternic cererea pentru mașini electrice și PHEV (hibride plug-in, care se pot încărca la priză), segmente în care se află și modele importante ale Dacia. HotNews notează că toate modelele Dacia, cu excepția Bigster, au pierdut teren în august și de la începutul anului. Pentru mai multe detalii, publicația trimite la materialul Profit.ro . [...]

Constructorii chinezi își mută ofensiva în Europa de la export la preluarea de capacități de producție , pe fondul unor reguli europene care ar putea condiționa sprijinul public de criterii de tip „Made in EU”, potrivit unei analize Mobilissimo . Miza nu mai este doar evitarea taxelor pentru mașinile importate din China, ci accesul la fabrici, furnizori și forță de muncă din UE, înainte ca cerințele de conținut local să devină mai stricte. Schimbarea de strategie este legată de discuțiile de la Bruxelles despre Industrial Accelerator Act , un pachet aflat în proces legislativ care propune criterii „Made in EU” pentru anumite forme de sprijin și achiziții și urmărește ca investițiile mari în sectoare strategice să lase mai multă valoare în interiorul Uniunii (producție, angajați, furnizori și, în unele situații, tehnologie). Cu alte cuvinte, simpla asamblare în Europa ar putea să nu mai fie suficientă pentru a beneficia de anumite avantaje. De ce fabricile existente au devenit „activul” cheie Într-un material citat de Mobilissimo, Reuters scrie că BYD, Geely, Chery, Dongfeng și alți constructori chinezi caută activ fabrici existente în Europa. Logica este operațională: o uzină funcțională poate fi repornită mai repede decât construirea uneia noi și vine „la pachet” cu elemente greu de replicat rapid — personal calificat, rețea de furnizori, logistică, proceduri și infrastructură. În acest context, Alfredo Altavilla, consilier special BYD pentru Europa, a descris pentru Reuters competiția directă pentru aceleași active industriale: „În aeroporturi ne întâlnim cu toții.” Analiza notează că BYD ar evalua inclusiv opțiuni în Franța și Spania și estimează, în perspectivă, nevoia de trei fabrici auto și una de baterii în Europa. Valencia, precedentul: producție comună și costuri mai mici Un exemplu deja concret este parteneriatul Ford–Geely pentru uzina din Valencia , prezentat ca model de „intrare” în producția europeană fără a ridica o fabrică de la zero. În comunicarea oficială Ford, Ford arată că Ford păstrează 66% din noua structură, iar Geely Auto primește 34%, urmând să fie produse atât automobile Ford, cât și două SUV-uri electrice Geely. Rațiunea industrială invocată este utilizarea mai bună a capacității și reducerea costului pe automobil prin volume comune, detaliată de Ford și aici: Ford . Reuters mai indică, potrivit analizei, că: Chery folosește deja capacități industriale în Barcelona; Leapmotor produce prin infrastructura Stellantis; Dongfeng analizează formule similare. Implicații pentru România: Mioveni, între ciclu de produse și interes extern Mobilissimo plasează uzina Dacia de la Mioveni în această ecuație mai largă, în condițiile în care, la începutul lui septembrie, CEO-ul Dacia, Katrin Adt, a spus că nu are „în acest moment” un nou proiect pentru uzina Mioveni pe care să îl poată comunica (conform Ziarul Financiar ). În paralel, analiza amintește declarații potrivit cărora România a pierdut proiecte industriale în favoarea altor țări din regiune (noul Spring în Slovenia, viitorul Striker în Turcia). În același timp, Mioveni rămâne o uzină cu volum: Renault Group indică o producție de 297.182 de automobile în 2025, în principal Duster și Bigster, cu circa 90% la export, potrivit paginii oficiale a grupului: Renault Group . În logica noilor reguli europene, o astfel de capacitate — cu infrastructură, furnizori și personal — poate deveni mai atractivă pentru jucători care caută „pașaport” industrial în UE. Ce e confirmat și ce rămâne speculație Analiza respinge ideea unei tranzacții confirmate privind vânzarea Dacia sau a uzinei Mioveni către un grup chinez, subliniind că discuția reapărută în spațiul public pornește dintr-o presupunere, nu dintr-o ofertă publică, un proces de verificare (due diligence) sau negocieri confirmate. În plus, este menționat că Renault deține 99,43% din Automobile Dacia, ceea ce ar face improbabilă o tranzacție „discretă”, fără mecanisme de verificare. În schimb, zona „realistă” descrisă de Mobilissimo este cea a parteneriatelor și aranjamentelor industriale, nu neapărat a achizițiilor integrale: joint-venture (precum Valencia); participații minoritare (exemplele Renault–Geely din afara Europei); producție pe platforme/tehnologie ale partenerului în fabrici existente. Riscul pentru UE: să localizeze asamblarea, dar nu și controlul tehnologic Unghiul de fond rămâne unul de politică industrială: Europa poate câștiga sau păstra locuri de muncă și capacități de producție, dar să piardă controlul asupra componentelor care decid competitivitatea pe termen lung — platforme, software, tehnologia bateriilor, semiconductori, sisteme avansate de asistență (ADAS) și proprietate intelectuală. De aici și presiunea pentru reguli care să lege investițiile și sprijinul public de „valoarea creată în UE”, nu doar de adresa fabricii. În această cheie, următoarea etapă nu mai este despre taxe vamale, ci despre condițiile concrete în care producția „în UE” devine, în practică, „Made in EU” — și cât din tehnologie rămâne, de fapt, în Europa. [...]

Lamborghini își mută accentul de la „viteză pură” la senzația de condus , mizând pe arhitecturi hibride și pe elemente care diferențiază experiența la volan într-o piață în care accelerația extremă devine tot mai ușor de obținut inclusiv cu mașini electrice, potrivit IT Home . Producătorul italian susține că, în prezent, „nucleul” unui supercar nu mai este doar viteza, ci experiența emoțională și modul în care mașina se simte și se controlează la condus. Contextul invocat este că vehiculele electrice pot livra tot mai simplu accelerații violente, care în trecut erau rezervate vârfului segmentului de supercaruri, ceea ce reduce diferențierea bazată exclusiv pe cifre. Temerario, exemplul strategiei: hibrid și motor care urcă la 10.000 rpm Șeful de proiect al modelului Lamborghini Temerario, Paolo Racchetti , spune că viteza rămâne o componentă importantă a performanței, dar este doar o condiție necesară, nu suficientă, pentru a defini un supercar. În această logică, Lamborghini a ales o soluție hibridă și a păstrat un motor turbo care ajunge la 10.000 rotații pe minut (rpm), despre care compania afirmă că oferă o senzație puternică „pe care doar structura mecanică o poate livra”. Din informațiile prezentate, Temerario folosește: un motor pe benzină V8 de 4,0 litri, cu două turbine; trei motoare electrice; putere totală combinată de 677 kW; accelerație 0–100 km/h în 2,7 secunde. Publicația notează că, dincolo de timpul de accelerație, caracterul modelului ar fi susținut de capacitatea motorului de a urca la 10.000 rpm, Temerario fiind prezentat ca primul supercar de serie care atinge acest prag. Ce câștigă operațional mașina: control mai fin al dinamicii În configurația descrisă, cele două motoare electrice montate în față pot regla separat cuplul pe roata stângă și dreaptă, ceea ce ar permite atât întărirea accelerației în linie dreaptă, cât și control activ al mișcării de girație și al comportamentului în viraje. Racchetti explică faptul că sistemul hibrid ar ajuta la obținerea performanțelor, dar și la diversificarea „personalității” și a dinamicii: aceeași mașină poate funcționa ca un model de tip GT sau poate livra senzații diferite, apropiate de o configurație cu tracțiune spate ori integrală. [...]