Știri
Știri din categoria Auto

BYD a depășit Tesla la înmatriculări în Europa pentru a doua lună la rând, potrivit Electrek, pe baza datelor de înmatriculare pentru februarie 2026. Producătorul chinez a înregistrat 17.954 de vehicule în piața extinsă (UE + EFTA + Marea Britanie), față de 17.664 pentru Tesla, iar diferența cumulată de la începutul anului se mărește.
În februarie 2026, BYD a crescut cu 162% față de februarie 2025 în piața extinsă, urcând de la 6.844 la 17.954 de înmatriculări. Tesla a avansat cu 11,8%, de la 15.794 la 17.664, însă comparația este influențată de faptul că februarie 2025 a fost o lună foarte slabă pentru Tesla, pe fondul opririlor de producție pentru trecerea la versiunea actualizată a Model Y („Juniper”).
În Uniunea Europeană, datele indică o diferență mai vizibilă în favoarea BYD: 15.438 de vehicule înmatriculate (+185% an/an), ceea ce ar echivala cu o cotă de piață de 1,8%, față de 0,6% cu un an înainte. Tesla a înmatriculat 13.740 de unități (+29,1% an/an), pentru o cotă de 1,6%, în creștere de la 1,2%.
De la începutul lui 2026 până la final de februarie, BYD a acumulat 36.069 de înmatriculări (+162,7% an/an), în timp ce Tesla a ajuns la 25.753, practic staționară (+0,9%). Astfel, BYD conduce Tesla cu peste 10.000 de unități după primele două luni ale anului.
Principalele cifre din materialul Electrek sunt următoarele:
„BYD a depășit Tesla în Europa pentru a doua lună consecutivă în februarie, înregistrând 17.954 de vehicule, comparativ cu 17.664 pentru Tesla, iar diferența de la începutul anului devine o prăpastie.”
Electrek pune evoluția Tesla în contextul opririlor de producție din 2025, când compania ar fi oprit liniile la Gigafactory Berlin, Gigafactory Shanghai și alte facilități pentru retehnologizare, în vederea lansării Model Y actualizat. Publicația mai notează că, în 2025, înmatriculările Tesla în Europa au scăzut cu 27,8% pe ansamblul anului, cu declinuri puternice în Germania (-48%), Suedia (-67%) și Belgia (-53%).
Pe partea de piață, Electrek arată că BYD își accelerează extinderea în Europa, inclusiv prin dezvoltarea rețelei de dealeri și printr-o gamă care include atât vehicule electrice cu baterie (BEV), cât și hibride plug-in (PHEV, adică hibride care se pot încărca la priză). În paralel, publicația citează date ACEA potrivit cărora ponderea BEV în UE a ajuns la 18,8% în perioada ianuarie-februarie, de la 15,2% cu un an înainte, cu creșteri ale pieței BEV în Franța (+38,5%) și Germania (+26,3%).
Recomandate

12 companii românești de componente auto au intrat pe radarul BYD ca potențiali furnizori , după o participare în premieră la o conferință a grupului chinez organizată la Paris, potrivit Profit . Prezența mai multor furnizori ai Dacia și a reprezentanților ACAROM indică o posibilă deschidere a lanțului de aprovizionare BYD către România, într-un moment în care producătorii asiatici își extind amprenta în Europa. Evenimentul a fost dedicat furnizorilor BYD, iar participarea companiilor din România este prezentată drept o premieră. Informația relevantă pentru piața locală este potențialul de contracte noi pentru industria de componente, într-un sector în care comenzile sunt, de regulă, pe termen lung și influențează direct investițiile și capacitățile de producție. Context: promisiunea făcută în timpul vizitei din România Stella Li, vicepreședinta BYD la nivel global, anunțase în timpul vizitei din România că va chema companii românești la următoarele conferințe ale grupului. Participarea de la Paris vine, astfel, ca o concretizare a acestei intenții, conform aceleiași surse. În materialul citat nu sunt precizate numele celor 12 companii și nici dacă au existat discuții comerciale avansate sau pași următori (de tip audit, calificare de furnizor ori solicitări de ofertă). Prin urmare, impactul imediat în contracte sau investiții nu poate fi cuantificat pe baza informațiilor disponibile. [...]

BYD tatonează piața românească de componente auto , după ce a invitat 12 producători locali la conferința globală a furnizorilor organizată la Paris, un semnal că grupul chinez își poate extinde lanțul european de aprovizionare și către România, potrivit Antena 3 . Conferința BYD Supplier Conference 2026 a avut loc pe 16 noiembrie, cu participarea furnizorilor și partenerilor internaționali ai companiei. Invitația către firmele românești a venit la două săptămâni după vizita la București a Stellei Li, vicepreședintă BYD, care și-a exprimat interesul pentru experiența industriei auto din România. În acest context, companiile românești participante au discutat la Paris despre posibile colaborări cu BYD, pe fondul extinderii activității industriale a producătorului chinez în Europa. Miza pentru industria locală este intrarea în lanțul de aprovizionare pe care BYD îl construiește pentru fabricile sale europene. „Vizita Stellei Li în România a deschis un dialog important despre potențialul industriei noastre auto. Participarea producătorilor români la discuțiile cu reprezentanții BYD Global reprezintă un prim pas concret în această direcție. Ambiția noastră este ca expertiza și capacitățile industriale ale României să fie luate în considerare în dezvoltarea lanțului european de furnizori BYD. Ne dorim să construim punți reale între industria locală și oportunitățile generate de expansiunea companiei în Europa”, a declarat Andrei Duică, country manager BYD pentru România și Bulgaria. Cine a participat din România și ce produce Cele mai multe companii invitate au fost din județul Argeș, zonă cu tradiție în industria auto, unde se află și uzina Dacia de la Mioveni , alături de o parte importantă a furnizorilor acesteia. Din Argeș au participat: AKA Automotiv – balamale pentru portiere și componente metalice ștanțate Musa – componente metalice ștanțate Arcoplast , Delta Invest , Diaplast Production , Subansamble Auto / GIC – componente din plastic injectat I.P. Automatic Design – componente din plastic și metal Din restul țării au fost prezente: Compa (Sibiu) – componente pentru sistemele de suspensie Rombat (Bistrița) – acumulatori și baterii Altur (Slatina) – componente auto Drakuplas / Plast Grup (Oradea) – componente din plastic injectat Metaplast (Dâmbovița) – componente din plastic injectat La conferință a participat și ACAROM (Asociația Constructorilor de Automobile din România). Delegația românească a fost coordonată de Vlad Popescu , network development manager BYD România, care a facilitat discuțiile cu reprezentanții BYD Global. Ce urmărește BYD în Europa Evenimentul s-a desfășurat sub sloganul „Cool the Earth by 1°C – Together” („Să răcim Pământul cu 1°C – Împreună”), iar participanții au urmărit prezentări despre strategia BYD în Europa, inovație și cercetare, precum și direcțiile de dezvoltare ale lanțului global de aprovizionare. Pentru companiile românești, invitația și discuțiile de la Paris indică o posibilă fereastră de oportunitate, însă materialul nu menționează contracte semnate sau termene pentru decizii comerciale. [...]

Turcia cere să fie tratată ca excepție în viitoarele reguli „Made in Europe”, care pot impune praguri de conținut local la mașinile electrice. Potrivit Economica , Comisia Europeană lucrează la norme de tip „Made in Europe” pentru vehiculele electrice (EV) vândute în UE, iar planurile sunt încă în elaborare, cu o posibilă introducere chiar de anul viitor. Miza pentru Ankara este una de reglementare, cu efect direct asupra investițiilor și a lanțurilor de aprovizionare din industria auto: Turcia riscă să rămână în afara cadrului „Made in EU”, în condițiile în care Franța și Germania ar pregăti reguli care includ cele 27 de state membre și ar acorda un statut special Marii Britanii. Turcia este descrisă ca a treia mare piață de export de vehicule a UE și o zonă importantă de producție pentru companii precum Ford. Ce solicită Turcia și de ce contează pentru industria auto Ministrul turc al Comerțului, Omer Bolat , a cerut UE să recunoască „poziția unică” a Turciei ca partener comercial, invocând uniunea vamală de lungă durată cu blocul comunitar. La un eveniment în Berlin, Bolat a avertizat că excluderea Turciei din viitorul cadru ar avea consecințe economice și industriale: „Un scenariu care lasă Turcia în afara cadrului „Made in EU” ar însemna mai puţine investiţii noi în Turcia, o piaţă în scădere pentru furnizorii şi producătorii auto europeni, şi o eroziune graduală a lanţurilor valorice integrate dezvoltate în ultimele trei decenii.” În esență, dacă regulile „Made in Europe” vor condiționa accesul sau avantajele pe piața UE de un anumit conținut local, statutul Turciei devine critic pentru producătorii și furnizorii care operează în rețele industriale integrate UE–Turcia. Calendarul discuțiilor cu UE Din partea industriei turce, Zeki Lzafak Ozan, membru în board-ul Asociației exportatorilor auto din Turcia (OIB), a declarat că obiectivul este finalizarea discuțiilor cu UE până la sfârșitul anului sau la începutul lui 2027. Separat, Yakup Birinci, șeful Asociației furnizorilor auto din Turcia (TAYSAD), a spus pentru Reuters că organizația încearcă să promoveze poziția Turciei în dialogul cu actorii relevanți: „Batem aproape la fiecare uşă la care putem.” În acest moment, detaliile tehnice ale viitoarelor reguli „Made in Europe” rămân nefinalizate, însă direcția indicată – limite privind conținutul local la EV – ridică un risc de repoziționare a investițiilor și a fluxurilor de producție, dacă Turcia nu obține un tratament echivalent cu cel al UE sau al Marii Britanii. [...]

Extinderea Giga Berlin ar putea schimba mixul de producție al Tesla în Europa , nu doar să crească volumul de Model Y, potrivit IT之家 . Conducerea fabricii spune că, dacă Tesla va construi o a doua unitate pe amplasamentul actual, aceasta nu va fi „încă o fabrică de Model Y”, ceea ce indică o posibilă repoziționare operațională a uzinei către un model nou. Declarația a fost făcută de șeful fabricii din Grünheide, André Thierig , la o conferință a industriei auto organizată la Berlin de Automobilwoche. Thierig nu a precizat ce model ar urma să fie produs, iar compania nu a luat încă o decizie finală nici privind a doua fabrică, nici privind un produs nou. Ce ar putea produce Tesla la Berlin: ipoteze, fără confirmare În contextul așteptărilor din piață, o parte dintre fanii Tesla speră la o mașină mai ieftină și mai compactă pentru Europa. Totuși, materialul notează că proiectul „Model 2” ar fi fost pus pe pauză încă de la începutul lui 2024, în favoarea strategiei axate pe Robotaxi (taxi autonom). Ca alternativă, Tesla a introdus versiuni mai ieftine „Standard” pentru Model 3 și Model Y. IT之家 mai arată că nu poate fi exclus complet ca „Model 2” sau „Model Q” să fie încă dezvoltate în secret, însă candidatul considerat mai probabil este „Cybercab”. Elon Musk ar fi spus anterior că Cybercab este cel mai probabil următorul produs important care ar putea intra în producție la Berlin, iar robotul umanoid Optimus ar putea urma ulterior. Tesla își prezintă în această perioadă Cybercab în mai multe orașe europene, cu patru opriri în Germania, inclusiv la Berlin, iar Musk a menționat și intenția ca modelul să ajungă „cât mai repede” pe piața europeană, conform aceleiași surse. Calendarul extinderii și ținta de capacitate Tesla a finalizat defrișarea terenului pentru zona de extindere și plănuiește să depună cererea de autorizație de construire în 2026, ca parte a planului mai amplu de extindere a Giga Berlin. Ținta finală menționată este creșterea capacității anuale la 1 milion de vehicule. Pe termen scurt, fabrica își mărește ritmul de producție și forța de muncă: Tesla a angajat recent 2.000 de oameni la uzina din Grünheide. Producția săptămânală de Model Y este ridicată treptat către 7.500 de unități. Uzina funcționează cu 15 schimburi pe săptămână, iar un vehicul iese de pe linie la fiecare 45 de secunde. La acest nivel, fabrica se apropie de o capacitate maximă de 375.000 de vehicule pe an. În 2026, uzina a atins pragul de 750.000 de vehicule produse (milestone menționat în material). Integrarea bateriilor: de la materiale pentru electrozi la celule complete Un alt element operațional important este planul de a aduce producția completă de celule de baterie la Berlin. În prezent, fabrica poate produce materiale pentru electrozi, care sunt trimise în Texas pentru procesare în celule, apoi revin în Germania. Conform planului citat, producția completă de celule ar urma să înceapă la mijlocul lui 2027. Dacă se materializează, uzina din Grünheide ar deveni prima din Europa capabilă să acopere pe același amplasament întregul lanț, de la fabricarea celulelor de baterie până la producția de vehicule. Muncă și negocieri: „linia roșie” la 38 de ore Thierig a mai spus că Tesla nu va ceda în privința săptămânii de lucru de 38 de ore și că reducerea la 35 de ore este o „linie roșie” pentru companie, potrivit declarațiilor citate. Deocamdată, Tesla nu a confirmat ce produs ar urma să fie fabricat într-o eventuală a doua unitate la Berlin. Cu depunerea cererii de autorizație planificată, detaliile ar putea deveni mai clare în perioada următoare, însă sursa subliniază că decizia finală nu este încă luată. [...]

Tesla a confirmat o livrare rară de 50 de camioane electrice Semi către Chicago, un semnal concret că programul începe să iasă din zona de proiect-pilot, chiar dacă ritmul real de producție rămâne opac , potrivit Electrek . Confirmarea a venit prin contul oficial de pe X, care a transmis că „primele 50 de Semi ale Chicago-ului” sunt în drum spre oraș. Postarea nu indică explicit clientul, însă publicația notează că singura comandă de 50 de unități asociată cu Chicago aparține HMD Trucking , transportator deținut de o familie, fondat în 1998, cu o flotă de peste 650 de camioane (aproape toate diesel). Ce știm despre client și utilizarea inițială HMD Trucking a primit primul camion pe 2 noiembrie și susține că este primul Tesla Semi înmatriculat în Illinois. COO-ul companiei, Michael Mahler, este citat spunând că Tesla „a fost transparentă cu noi în privința capabilităților lui Semi la fiecare pas”. În testele din vară, compania ar fi rulat un Semi pe mai mult de 4.000 de mile (aprox. 6.437 km) și a obținut un consum mediu de 1,74 kWh pe milă, în linie cu afirmația Tesla de 1,7 kWh/milă. Primele camioane ar urma să fie folosite în principal pe curse locale în jurul Chicago. Un element operațional important: HMD își instalează propriile încărcătoare, în condițiile în care rețeaua Tesla Megacharger este încă „concentrată” pe coridoarele I‑5 și I‑10 din vestul SUA, conform articolului. Miza economică: prețul pe unitate și valoarea contractului Proprietarul HMD, Henry Malukas, a declarat pentru MotorTrend că înțelegerea valorează circa 15 milioane de dolari (aprox. 69 milioane lei), ceea ce ar însemna aproximativ 300.000 de dolari (aprox. 1,38 milioane lei) pe camion. Electrek compară acest nivel cu un preț de circa 290.000 de dolari pentru varianta Long Range, menționat anterior de publicație, și îl pune în contrast cu cei 180.000 de dolari promovați de Tesla în 2017. Problema nerezolvată: câte camioane produce, de fapt, Tesla Deși Tesla susține că noua fabrică din Nevada poate produce 50.000 de camioane pe an, compania nu publică date de livrări pentru Semi, iar rapoartele trimestriale de producție și livrări includ doar „vehicule de pasageri vândute clienților”, ceea ce face imposibilă evaluarea ritmului real. Electrek amintește că Tesla a lansat producția „de volum” la fabrica din Sparks, Nevada , pe 24 septembrie, după ce a împins creșterea producției dincolo de 2025. Compania afirmă că uzina de 1,8 milioane de picioare pătrate (aprox. 167.000 mp) este proiectată pentru 50.000 de unități anual, însă fără un calendar de ramp-up. Ca indicii indirecte, publicația menționează: un „uptime” de peste 98% pentru flota Semi (fără a preciza mărimea flotei); faptul că, înainte de acest an, cea mai mare flotă Semi era a PepsiCo, cu 86 de camioane în 2024; 965 de aplicații pentru Semi în programul de vouchere pentru camioane din California (ianuarie 2025 – februarie 2026), care sugerează cerere, dar nu și producție. În paralel, „cartea de comenzi” indică interes: Einride (500), WattEV (370), IMC Logistics (50 pentru California), iar alianța ZET SCALE ar fi ales Tesla ca furnizor principal pentru 2.500 de camioane. În zona Chicago, Paper Transport din Wisconsin ar fi testat un Semi din vară. Pentru HMD, livrarea are și o componentă de test dur: una dintre primele flote Semi care va trebui să opereze într-o iarnă din Midwest, ceea ce poate oferi date relevante despre autonomie și costuri în condiții de frig. Malukas este citat spunând că „nu avem încă cifre reale” privind economiile. [...]

Decizia Tesla de a elimina Autopilot-ul de bază de pe mașinile noi a fost luată personal de Elon Musk și urmărește creșterea abonamentelor FSD , o țintă care contează inclusiv în schema sa de bonusare, potrivit IT之家 . Un „insider” citat de publicația Not a Tesla App susține că măsura a vizat direct șoferii pentru care funcțiile de asistență de bază erau suficiente, împingându-i către Full Self-Driving (FSD) plătit. Schimbarea a însemnat scoaterea din pachetul standard a funcțiilor Traffic-Aware Cruise Control (pilot automat adaptiv la trafic) și Autosteer (menținerea mașinii pe bandă), astfel încât, în America de Nord, utilizatorii care vor „centrare pe bandă” trebuie să cumpere sau să se aboneze la FSD. IT之家 notează că, după eliminarea Autopilot-ului de bază, noile mașini au rămas doar cu un sistem de croazieră adaptivă (TACC). Legătura cu bonusurile lui Musk și țintele operaționale Publicația arată că majorarea bazei de utilizatori FSD este unul dintre obiectivele legate de pachetul de recompense al CEO-ului. În noiembrie 2025, acționarii Tesla au aprobat un plan de stimulente pentru 2025 care include, între altele: creșterea numărului de utilizatori activi abonați sau cumpărători FSD la 10 milioane ; atingerea unei capitalizări bursiere de 2,5 trilioane de dolari . Cum s-a schimbat oferta în America de Nord Cronologia descrisă de IT之家 indică o tranziție rapidă către monetizarea prin abonament: ianuarie 2026 : Tesla începe să elimine Autopilot-ul de bază de pe mașinile noi din SUA și Canada; inițial, clienții au mai putut cumpăra FSD „dintr-o bucată”, dar opțiunea a fost retrasă după circa o lună; ulterior, în America de Nord, FSD a rămas disponibil doar prin abonament lunar . În trecut, Autosteer nu a fost mereu gratuit: Tesla a cerut la un moment dat achiziția pachetului Enhanced Autopilot, care includea și schimbarea automată a benzii, navigație asistată, parcare automată și „summon”, la un preț de 6.000 de dolari (aprox. 27.600 lei) înainte de a fi scos din ofertă. În jurul lui 2019, compania a separat funcțiile și a început să includă Autopilot-ul de bază ca dotare standard pe mașinile noi. Efectul comercial: abonamente record și venituri recurente în creștere IT之家 citează date din raportarea Tesla pentru trimestrul al treilea din 2026, care sugerează că strategia începe să producă rezultate: 1,74 milioane de abonați FSD, un nivel record, cu peste jumătate pe abonament lunar; în America de Nord, 75% dintre comenzile de mașini noi din trimestru au inclus FSD; un analist a estimat că venitul anual recurent (ARR) din FSD se apropie de 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) , iar Tesla a confirmat că estimarea este corectă. Ce urmează: extindere geografică, dar ținta de 10 milioane rămâne departe Publicația notează că Tesla extinde treptat disponibilitatea FSD dincolo de America de Nord, inclusiv în Coreea de Sud și în tot mai multe țări europene, ceea ce lărgește baza potențială de abonați. Chiar și așa, distanța până la obiectivul de 10 milioane rămâne mare, iar atingerea lui ar putea depinde de aprobări la nivelul Uniunii Europene; o decizie ar urma să fie anunțată în decembrie , potrivit informațiilor citate. În același timp, IT之家 punctează costul de imagine și produs al strategiei: Tesla renunță la o funcție care devine tot mai comună în industrie — asistența de menținere pe bandă — pentru a susține creșterea veniturilor recurente din software. [...]