Știri
Știri din categoria Auto
BYD încearcă să intre în „clubul” ACEA pentru a-și întări influența în dialogul cu UE, într-o mișcare care i-ar putea aduce acces mai rapid la informații din industrie și o poziție mai puternică în discuțiile cu autoritățile europene, potrivit Economica.
Producătorul chinez a depus o cerere de aderare la Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), iar informația a fost confirmată de un purtător de cuvânt al organizației, citat de Bloomberg. Deocamdată, nu există o decizie privind acceptarea BYD în ACEA.
Aderarea la ACEA ar putea oferi BYD mai mult decât un beneficiu de imagine: o voce mai puternică în dialogul cu instituțiile europene și un loc în discuțiile dintre marii producători auto activi pe continent. În logica industriei, ACEA funcționează ca un grup de reprezentare (lobby) care agregă pozițiile companiilor în raport cu reglementările și politicile UE.
În prezent, ACEA are 17 mari companii membre. Din afara Europei sunt menționate Hyundai, Ford, Honda, Nissan și Toyota.
Potrivit articolului, BYD mizează în solicitarea sa pe faptul că deține o uzină în Ungaria, ceea ce ar susține ideea că marca poate fi tratată drept „producător european” din perspectiva prezenței industriale.
Dacă BYD ar fi acceptată, ar putea urma și alte companii chineze, fiind dat exemplul Chery, care asamblează deja vehicule la o uzină de lângă Barcelona.
ACEA a fost înființată în 1991 (sub denumirea franceză „l’Association des Constructeurs Européens d’Automobiles”, de aici acronimul). În ultimii ani, asociația și-a deschis porțile și către producători non-europeni care au facilități importante de producție și cercetare în Europa.
În material sunt indicate și două articole conexe:
Recomandate
China vrea să accelereze standardele tehnice auto în următorii cinci ani, mizând pe reglementare ca instrument de competitivitate și influență globală , potrivit South China Morning Post , care citează declarații ale oficialilor Ministerului Industriei și Tehnologiei Informației (MIIT) făcute la televiziunea de stat CCTV. Miza este ca Beijingul să-și consolideze poziția de „stabilitor de reguli” (rule-setter) într-o piață a vehiculelor de nouă generație în care standardele – de la calitatea bateriilor până la scenarii de testare pentru conducerea autonomă – pot decide accesul pe piețe și costurile de conformare pentru producători. Ce urmărește planul: standarde mai stricte și restructurare de capacitate Oficialii MIIT au spus că dezvoltarea „de înaltă calitate” a sectorului auto ar urma să fie împinsă înainte prin formularea și îmbunătățirea standardelor de bază în următorii cinci ani. Direcția este aliniată planului național pe cinci ani publicat luna trecută, care cere explicit standarde naționale mai puternice pentru a consolida competitivitatea Chinei. În același document, autoritățile își propun ca modernizarea reperelor industriale să faciliteze consolidarea pieței prin fuziuni și achiziții și să accelereze ieșirea „ordonată” a capacităților de producție depășite. Unde se vor vedea efectele: baterii, inteligență artificială și vehicule conectate CCTV a relatat că noile standarde ar urma să ridice calitatea produselor – exemplul dat este durata de viață a ciclurilor bateriilor pentru vehicule electrice – și să stimuleze inovația tehnică, inclusiv aplicații de inteligență artificială pentru automobile. Demersul continuă o directivă MIIT din aprilie anul trecut, care cerea întărirea standardelor în „industrii avantajoase”, cu țintă explicită pe vehicule inteligente conectate și infrastructura lor critică. Cine face standardele: un nou comitet național cu 78 de membri Oficialii au vorbit la prima reuniune a noului Comitet Tehnic Național pentru Standardizarea Auto, după expirarea mandatului de cinci ani al membrilor comitetului anterior. Comitetul gestionează standardele Chinei pentru vehicule rutiere și coordonează relația cu organizații internaționale de reglementare. Lista actualizată, prezentată la începutul lunii, include 78 de membri din agenții guvernamentale, mari producători auto, furnizori de componente și institute de cercetare. Dimensiunea internațională: China încearcă să influențeze regulile jocului Pe fondul avansului în producție și tehnologie – în special în zona vehiculelor electrice – China devine mai activă în formularea standardelor internaționale. În acest context, BYD a intrat recent în International Automotive Task Force , organizație care lucrează la cerințe de sisteme de calitate recunoscute la nivel global. Compania a transmis, într-un comunicat citat de publicație, că va colabora cu producători precum Volkswagen și General Motors pentru a participa la formularea unor repere globale. Separat, MIIT a anunțat în iulie lansarea unui standard internațional pentru scenarii de testare în conducerea autonomă, proiect început în 2022 și coprezidat de experți chinezi și germani, despre care autoritățile spun că a acoperit un gol important în reglementările globale. Context de piață: producția globală crește, China accelerează Producția globală de automobile a crescut cu 4,2% anul trecut, la 78,7 milioane de unități, iar producătorii asiatici au reprezentat 62,1% din total, potrivit unui raport anual publicat luna aceasta de Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), menționat în articol. În același raport, producția Chinei este indicată în creștere cu 10,4%, pe fondul sprijinului de politici publice și al majorării exporturilor. [...]
BYD a înregistrat 625 de mașini în Japonia în martie 2026, aproape dublu față de anul trecut , într-o piață unde producătorul chinez încearcă să crească prin exporturi, pe fondul presiunilor de acasă și al reducerii subvențiilor pentru vehicule electrificate în Japonia, potrivit Car News China . Datele de înmatriculare pentru mașini importate raportate de Japan Automobile Importers Association (JAIA) arată un avans de 91,1% față de martie 2025, când BYD a înregistrat 327 de vehicule. La nivelul primului trimestru din 2026, publicația calculează că BYD a ajuns la 1.142 de mașini livrate în Japonia (electrice cu baterie și hibride plug-in), în creștere cu peste 100%. Creștere rapidă, dar cotă mică în piața totală Chiar și cu acest ritm, BYD rămâne un jucător mic în piața auto japoneză. În martie 2026 s-au vândut în Japonia 407.564 de mașini, iar ponderea vehiculelor „new energy” (electrice și hibride plug-in) a fost de 4,15%. În total, luna trecută au fost vândute 16.924 de electrice cu baterie și hibride plug-in, iar BYD a avut o cotă de 3,7% din acest segment, conform datelor citate. Imaginea se schimbă dacă analiza se restrânge la importuri: din 6.085 de vehicule electrice și hibride plug-in importate înregistrate în martie, BYD ar fi avut 10,3% cotă, potrivit acelorași statistici JAIA. Subvenții mai mici în Japonia, obstacol pentru accelerarea vânzărilor Un factor de presiune pentru BYD este ajustarea recentă a politicii de subvenționare a vehiculelor electrificate în Japonia. Subvenția per vehicul a scăzut de la 350.000–400.000 yeni (aprox. 10.500–12.000 lei) la 150.000 yeni (aprox. 4.500 lei), ceea ce, în evaluarea publicației, face mai dificilă creșterea vânzărilor. De ce contează Japonia în strategia de export a BYD Materialul plasează evoluția din Japonia în contextul pivotării BYD către piețele externe, pe fondul competiției interne și al eliminării treptate a subvențiilor în China. Conform China EV DataTracker , BYD a vândut 688.939 de mașini la nivel global, iar livrările interne au fost 303.150 de unități, ceea ce ar însemna că vânzările din afara Chinei au depășit 50% din total. Prin comparație, în trimestrul I 2025 BYD a vândut 990.711 mașini la nivel global, dintre care 643.024 în China, arată aceleași date. Portofoliu și următorul pas: un model urban nou BYD vinde în prezent cinci modele în Japonia: patru electrice: Sealion 7, Atto 3, Dolphin, Seal; un hibrid plug-in: Sealion 6. Pentru vara lui 2026, compania mizează pe lansarea modelului urban electric Racco , care ar urma să coste în jur de 2,5 milioane yeni (aprox. 75.000 lei), în încercarea de a-și consolida poziția pe piața japoneză. În paralel, BYD și-a setat anterior un obiectiv de 10.000 de mașini electrice vândute anual în Japonia, după ce livrările au ajuns la 3.731 de unități în 2025. [...]
Audi își adâncește pariul pe China printr-un parteneriat extins cu SAIC , urmând să dezvolte viitoarele generații de modele sub o marcă nouă deținută în comun și să lanseze patru modele pe piața chineză în următorii ani, potrivit news.ro . Extinderea colaborării vine pe fondul presiunilor tot mai mari asupra constructorilor germani în China, unde vânzările sunt în scădere, iar competiția din partea mărcilor locale se intensifică. În acest context, Audi (parte a grupului Volkswagen) încearcă să-și consolideze prezența în producție și dezvoltare pe cea mai mare piață auto din lume. Ce include parteneriatul Audi–SAIC Cele două companii, care au lansat în 2024 o marcă de vehicule electrice ce renunță la logo-ul Audi cu patru inele și folosește doar numele „Audi”, vor colabora pe două direcții principale: dezvoltarea viitoarelor generații de modele sub marca deținută în comun, cu patru modele planificate pentru lansare în China în următorii ani; construirea unui centru de inovație și tehnologie în Shanghai , conform comunicatului Audi. Primele rezultate și miza comercială Primul model realizat în cadrul acestui parteneriat, E5 Sportback , a fost lansat anul trecut și a înregistrat până acum vânzări de aproximativ 10.000 de vehicule . Modelul a reprezentat cea mai mare parte a vânzărilor de vehicule electrice Audi în China în primul trimestru și este parte din strategia companiei de a atrage clienți mai tineri. [...]
Un prototip Ford de SUV electric cu trei rânduri de scaune, proiect anulat în 2024, este folosit acum ca „mașină de cercetare” pentru viitoarea generație de modele electrice , potrivit IT之家 . Modelul a fost prezentat pe LinkedIn de Doug Field , executiv Ford, iar un purtător de cuvânt al companiei a confirmat că este vorba despre programul de SUV cu trei rânduri oprit anul trecut, ale cărui rezultate ar urma să se regăsească în produse viitoare. De ce contează: proiectul e „mort”, dar tehnologia rămâne în dezvoltare De regulă, după anularea unui proiect, constructorii evită să mai arate public prototipurile. În acest caz, Ford face o excepție: compania spune că vehiculul continuă să susțină dezvoltarea următoarei generații de electrice, iar „impactul important” al acestui prototip va fi vizibil în viitoarele modele. Informația a apărut după ce publicația Carscoops a relatat despre postarea de pe LinkedIn, notează IT之家. Ce fel de mașină era: accent pe aerodinamică și design „curbat” Prototipul este descris ca un „vehicul de dezvoltare”, fără un echivalent direct în gama actuală Ford. Direcțiile de design menționate includ: caroserie fluidă, optimizată aerodinamic; parte frontală rotunjită; parbriz înclinat și linie a plafonului lungă, coborâtă; mânere de uși minimaliste și un stil apropiat de Mustang Mach‑E; jante optimizate aerodinamic; spate aproape vertical. Ford îl definise anterior drept un vehicul cu 7 locuri, comparat ca formă cu un „tren glonț”. Ținte tehnice comunicate: autonomie și încărcare rapidă, plus o versiune cu extindere de autonomie Conform descrierii din material, prototipul ar fi vizat o autonomie de peste 563 km și încărcare rapidă în curent continuu (DC) de putere mare. La un nivel redus al bateriei, ar fi putut adăuga aproximativ 161 km autonomie în circa 6 minute. În planurile inițiale exista și o versiune cu extindere de autonomie (un sistem care folosește un motor termic ca generator pentru a încărca bateria), cu autonomie totală indicată de 885 km. Context: Ford își restrânge strategia „full electric”, dar caută modele mai accesibile IT之家 mai notează că Ford și-a redus vizibil ambițiile pe zona de electrice, însă continuă să lucreze la mai multe modele cu preț mai competitiv, inclusiv o camionetă estimată la circa 30.000 de dolari (aprox. 138.000 lei, la un curs orientativ). [...]
Geely pune presiune pe prețurile EV din Europa cu SUV-ul electric EX5, vândut de la 109.800 yuani (circa 15.300 dolari, aprox. 70.000 lei) și deja exportat în 35 de țări, potrivit The Next Web . Modelul vine cu dotări asociate, de regulă, unor mașini de două-trei ori mai scumpe și ridică miza competiției pentru constructorii europeni, inclusiv în contextul tarifelor UE pe vehiculele electrice din China . EX5 este un SUV electric „de serie”, nu un concept, iar publicația notează că a devenit cel mai exportat crossover electric din clasa A (BEV) din China. Mesajul implicit pentru piața europeană: un producător chinez poate livra simultan preț mic, autonomie ridicată și echipare bogată, ceea ce face mai greu de susținut strategiile de preț ale multor mărci occidentale. Ce primești la acest preț: baterie, autonomie, motorizare Conform articolului, versiunea de bază are o baterie LFP (litiu-fier-fosfat) de 60,2 kWh și o autonomie de 530 km pe ciclul chinezesc CLTC, plus un motor față de 215 cai putere. Varianta cu autonomie extinsă urcă la o baterie de 68,4 kWh și 610 km autonomie, pentru aproximativ 1.000 de dolari în plus (aprox. 4.600 lei). The Next Web precizează că valorile vor fi mai mici în testarea europeană WLTP, mai conservatoare, însă estimează că și cu o reducere de 20–25% autonomia „reală” ar depăși confortabil 400 km. Dotări „de segment superior” și limitele semnalate în recenzii Accentul de produs este pe interior și confort: scaune față cu design de tip „cinci-plus-unu” straturi, iar pe versiunea de top apar funcții de masaj. Sistemul audio de 1.000 W este standard pe echipările superioare. Publicația mai arată că, potrivit mai multor recenzenți, materialele și asamblarea sunt peste așteptările create de preț; Top Gear este citat cu observația că EX5 oferă o „călătorie luxoasă, relaxantă”. Există și minusuri: recenziile menționează probleme de localizare a software-ului de infotainment pentru piețele non-chineze și o ținută de drum setată mai degrabă pentru confort decât pentru dinamism. De ce contează pentru Europa: tarifele UE nu „închid” diferența EX5 este deja la vânzare în Belgia și Olanda, alături de hibridul plug-in Starray EM-i, iar o extindere în Europa este planificată. În acest context, articolul susține că tarifele UE introduse în 2024 pentru EV-urile din China cresc costul, dar nu elimină avantajul: chiar și cu un tarif de 20%, EX5 ar rămâne sub nivelul unor modele precum Volkswagen ID.3 sau Renault Megane E-Tech. Argumentul central este unul structural: avantajul de cost al producătorilor chinezi ar veni din forță de muncă mai ieftină, lanțuri de aprovizionare integrate (inclusiv pe baterii) și scară mare de producție — elemente pe care taxele vamale, singure, le pot tempera, dar nu le pot anula. Context: dimensiunea Geely și strategia de extindere The Next Web leagă prețul EX5 de capacitatea industrială a grupului Geely, care deține și Volvo, Polestar, Lotus și Zeekr . Compania ar fi încheiat 2025 ca al doilea brand auto din China și ar fi urcat pe primul loc în ianuarie 2026, cu 165.249 livrări en-gros într-o singură lună, înaintea Volkswagen, Toyota și BYD. Pe plan internațional, grupul ar urmări să aducă Zeekr și Lynk & Co în SUA în următorii doi-trei ani, inclusiv prin posibilitatea de a produce la fabrica Volvo din Carolina de Sud pentru a evita tarifele. În paralel, articolul menționează ținte de producție pentru 2026 de 400.000 unități la Lynk & Co și 300.000 la Zeekr. Pentru constructorii europeni, miza imediată nu este doar intrarea unui nou model, ci presiunea asupra marjelor: dacă un SUV electric cu autonomie mare și dotări „premium” se stabilizează în piață la un preț apropiat de 15.000 de dolari, diferențierea prin echipare devine mai puțin eficientă, iar competiția se mută rapid în costuri și volum. [...]
Kia își mută miza de creștere pe un SUV electric de volum, cu țintă de 85.000 de unități/an până în 2030 , după primele semnale bune ale modelului EV5, potrivit Electrek . Planul, cu lansare în 2029, indică o accelerare a strategiei de electrificare și o orientare către segmentul cu cererea cea mai mare, unde producătorul vede potențial de scalare. Kia a prezentat direcția la evenimentul „ CEO Investor Day ”, după ce a raportat cele mai bune vânzări din primul trimestru din istoria companiei. În strategia pe termen mediu și lung, constructorul își propune ca până în 2030 să vândă 4,13 milioane de vehicule, față de aproximativ 3,14 milioane anul trecut. De ce contează: un nou model „motor de creștere”, peste EV5 ca volum Compania spune că vrea să „capteze cererea din cel mai mare segment” folosind succesul inițial al EV5 pentru a dezvolta următorul model cu vânzări mari. Noul SUV electric din segmentul C (clasă compactă) este programat să ajungă în 2029 și este descris ca principalul motor de creștere. Kia estimează vânzări anuale de aproximativ 85.000 de unități pentru acest SUV electric până în 2030, de peste două ori mai mult decât prognoza de circa 34.000 de unități pentru EV5. Context: EV5, rol cheie în revenirea Kia și extinderea globală EV5 este un SUV electric de clasă medie, apropiat ca dimensiuni de Sportage. După lansarea în China în 2023, modelul a devenit o piesă importantă în revenirea Kia pe această piață. Ulterior, comenzile au fost deschise în Europa, Canada, Australia, Coreea de Sud și alte piețe, iar compania se așteaptă ca EV5 să ajungă între cele mai bine vândute modele ale sale. Electrek notează că în Australia EV5 este al 8-lea cel mai vândut vehicul electric, înaintea BYD Atto 3 și Atto 1, cumulat pe primele trei luni din 2026. În Canada, Kia a transmis că se așteaptă ca EV5 să devină cel mai vândut vehicul al său, indiferent de tipul de propulsie. Ce aduce tehnic noua generație: platformă nouă și funcții software Viitorul SUV electric ar urma să folosească platforma de nouă generație a Kia, despre care compania afirmă că va livra: până la 40% creștere a capacității bateriei; 9% îmbunătățire a puterii motorului; 15% densitate energetică mai mare, prin bateriile de generația a cincea. Kia mai indică un nou sistem de infotainment și capabilități de conducere autonomă „Level 2++” pe autostradă (asistență avansată, dar cu șoferul responsabil). Separat, compania vizează introducerea primului său „software-defined vehicle” (vehicul definit de software, cu funcții controlate și actualizate prin software) până la final de 2027, folosind arhitectura CODA a Hyundai, Pleos Connect și „Gleo AI in-vehicle Agenic AI”, conform prezentării citate de Electrek. [...]
