Știri
Știri din categoria Agricultură
Ajutorul european pentru secetă riscă să se dilueze la circa 15 euro/ha, dacă suma de 14,8 milioane de euro (aprox. 74 milioane lei) alocată României este împărțită la suprafețele calamitate, potrivit unei reacții din teren consemnate de AgroInfo.
Fondurile vin din rezerva agricolă a Uniunii Europene, iar alocarea a fost aprobată de Consiliul UE. Într-o postare, europarlamentarul Dan Motreanu a precizat că banii pot fi completați cu fonduri naționale de până la 200% din valoarea alocării europene, ceea ce ar însemna că suma totală „se poate tripla”.
Potrivit aceleiași postări, seceta severă și valurile repetate de căldură din intervalul iunie–august 2025 au afectat producția de porumb și floarea-soarelui din România. Motreanu a amintit și cadrul mai larg al Politicii Agricole Comune 2023–2027, care prevede o rezervă agricolă de cel puțin 450 de milioane de euro anual pentru perturbări de piață sau evenimente excepționale care afectează producția ori distribuția.
Fermierul Cosmin Micu, din Vinga (județul Arad), care lucrează la ferma Procereal Agrosan, a comentat că, după împărțirea sumei la hectarele calamitate, ajutorul ar ajunge „până în 15 euro/ha”.
„Domnule Motreanu, acest ajutor împărțit la suprafața calamitată, rezultă o sumă foarte subțire, până în 15 euro/ha! Gândiți o strategie națională pentru dezvoltarea sistemelor de irigații, pentru ca fermierii să nu mai fie atât de vulnerabili în anii secetoși!”
Din perspectiva impactului economic, mesajul indică o problemă de eficiență a sprijinului: fără o completare substanțială din bugetul național (posibilă în limita menționată în postare), ajutorul pe hectar poate rămâne prea mic pentru a compensa pierderile din anii cu secetă severă.
Recomandate
România are la dispoziție 29,9775 milioane euro (aprox. 149,9 milioane lei) din rezerva agricolă a UE, dar banii ajung efectiv în ferme doar după decizii naționale privind beneficiarii și formula de plată , iar suplimentarea până la un plafon total de 89,9325 milioane euro (aprox. 449,7 milioane lei) depinde de contribuția bugetului de stat, potrivit Agronet . Miza economică imediată este lichiditatea fermelor într-un context de costuri ridicate la îngrășăminte și energie, însă articolul atrage atenția că nu este vorba despre „un singur ajutor” de aproape 90 de milioane de euro, ci despre instrumente diferite, cu reguli și termene separate. Ce este confirmat: alocarea UE și termenele de plată Alocarea pentru România este stabilită prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1894 : 29.977.500 euro (aprox. 149,9 milioane lei), parte dintr-un pachet total de 540 milioane euro din rezerva agricolă a UE. Statele membre au aprobat pachetul la 17 iulie 2026, iar regulamentul cu sumele pe țări a fost adoptat la 27 iulie și publicat la 29 iulie. Regulamentul nu fixează automat o sumă pe hectar și nici nu spune că toți fermierii primesc bani. Fondurile trebuie direcționate către fermierii și sectoarele cele mai afectate, pe criterii „obiective și nediscriminatorii”. Plata sprijinului european către beneficiari trebuie făcută până cel târziu la 28 februarie 2027 . De ce plafonul de 89,9325 milioane euro nu este „bani garantați” România poate completa alocarea europeană cu până la 200% din suma UE, adică maximum 59.955.000 euro (aprox. 299,8 milioane lei). Astfel, bugetul total maxim posibil ar urca la 89.932.500 euro (aprox. 449,7 milioane lei). Diferența până la acest plafon depinde însă de o decizie națională de finanțare. Componenta națională suplimentară, dacă este acordată, poate fi achitată până la 31 mai 2027 . Termen-cheie: până la 30 septembrie 2026 trebuie stabilite regulile din România Până la 30 septembrie 2026 , România trebuie să notifice Comisia Europeană cum va distribui cele 29,9775 milioane euro. Notificarea trebuie să includă, între altele: măsurile aplicate și sectoarele/produsele eligibile; criteriile de identificare a beneficiarilor; valoarea ajutorului și metoda de împărțire; justificarea formulei, verificarea eligibilității și evitarea supracompensării; calendarul plăților și nivelul eventualei contribuții naționale. Agronet precizează că, în sursele oficiale românești consultate până la 12 august 2026, nu apare încă un act național care să stabilească un cuantum pe hectar, culturile eligibile și procedura de solicitare, motiv pentru care nu poate fi indicată o plată concretă pe hectar în acest moment. Al doilea mecanism: FEADR pentru îngrășăminte, cu opțiune de plată pe hectar Separat de rezerva agricolă, Regulamentul (UE) 2026/1768 introduce în PAC articolul 78b, un mecanism finanțat prin FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală), care poate compensa o parte din costul suplimentar al îngrășămintelor, inclusiv printr-o plată calculată pe hectar. Statele pot alege între: o valoare unitară pe hectar, calculată pe baza consumului mediu anual de îngrășăminte și diferențiată pe sectoare/sisteme de producție; compensarea pe baza costurilor efectiv suportate de fiecare beneficiar. În mod obișnuit, sprijinul poate acoperi maximum 50% din costurile suplimentare, iar în anumite cazuri poate urca până la 80% (pentru fermieri aflați sub angajamente/cerințe PAC privind reducerea utilizării îngrășămintelor). Plățile prin acest mecanism trebuie efectuate până la 30 iunie 2027 . Contextul scumpirilor: îngrășămintele cu azot, la +71% față de media din 2024 Datele Comisiei Europene citate în articol indică faptul că, în aprilie 2026, prețurile generale ale îngrășămintelor cu azot erau cu 71% peste media anului 2024 . În plus, în mai 2026, prețul mediu al îngrășămintelor azotate era cu aproximativ 30% mai mare decât în februarie 2026 și cu aproximativ 70% peste media din 2024, iar îngrășămintele fosfatice erau cu circa 22% peste media din 2024. Pentru fermele de cultură mare, efectul este amplificat de faptul că prețurile produselor agricole nu au crescut în același ritm cu inputurile, ceea ce comprimă marja pe hectar înaintea noilor campanii de achiziții. [...]
Excedentul agroalimentar al UE a urcat la 19,4 miliarde de euro, dar creșterea vine în principal din ieftinirea și reducerea importurilor , nu dintr-un avans al exporturilor, potrivit datelor sintetizate de Agronet , pe baza raportului Comisiei Europene și a statisticilor Eurostat COMEXT . În perioada ianuarie–mai 2026, exporturile agroalimentare ale UE au totalizat 96,944 miliarde de euro, în scădere față de 99,917 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025. Importurile au coborât mai puternic, la 77,529 miliarde de euro, de la 81,609 miliarde de euro. Diferența dintre cele două a dus excedentul la 19,416 miliarde de euro, cu 1,107 miliarde de euro peste nivelul din 2025 (aprox. +6%). De ce contează: excedentul crește, dar pe un „efect de preț” la importuri Din perspectiva companiilor din lanțul agroalimentar, mesajul principal al raportului este că îmbunătățirea balanței comerciale nu reflectă o cerere externă mai mare pentru produsele UE, ci o factură de import mai mică. În termeni simpli, UE a „câștigat” la sold pentru că importurile au scăzut mai repede decât exporturile. Un exemplu major este categoria „cafea, ceai, cacao și condimente”, unde importurile au scăzut cu 2,864 miliarde de euro (−16%), până la 15,204 miliarde de euro. În interiorul acestei categorii, produsele din cacao au redus factura de import cu aproximativ 2,6 miliarde de euro, în principal pe fondul unor prețuri cu 24% mai mici, în timp ce volumele au coborât cu aproximativ 6%. Scăderi importante apar și în relația cu state producătoare precum Côte d’Ivoire, Nigeria, Camerun și Guineea. Exporturile scad pe piețe-cheie, cu SUA în frunte Pe partea de export, cea mai mare deteriorare pe o singură piață a fost în relația cu Statele Unite: exporturile agroalimentare ale UE către SUA au scăzut cu 1,608 miliarde de euro (−13%), până la 11,109 miliarde de euro. Comisia leagă comparația și de nivelurile ridicate din primele luni ale lui 2025, când ar fi putut exista livrări anticipate înaintea tarifelor americane anunțate. Și Regatul Unit, principala piață externă a UE, a cumpărat mai puțin: exporturile au fost de 22,361 miliarde de euro în ianuarie–mai, cu 782 milioane de euro sub perioada comparabilă din 2025 (−3%). Scăderile sunt asociate, între altele, cu carnea de porc (−14%), produsele din cacao (−45%, în principal pe fondul prețurilor), cerealele (−30%, prin volume mai mici) și lactatele (−6%, în principal prin prețuri). O excepție notată în raport este uleiul de rapiță, unde volumele către Regatul Unit au fost aproape de trei ori mai mari. În Asia, exporturile către Japonia au scăzut cu 460 milioane de euro (−13%), până la 2,962 miliarde de euro, pe fondul unor prețuri mai mici la tutun și al unor volume reduse de carne de porc, inclusiv în contextul focarului de pestă porcină africană din Spania (noiembrie 2025). În statele din Golf, raportul indică o deteriorare puternică, asociată și cu probleme logistice: exporturile către Emiratele Arabe Unite au coborât cu 371 milioane de euro (−28%), iar Kuweit, Qatar și Bahrain au înregistrat împreună o reducere de 186 milioane de euro (−29%). Semnale relevante pentru România: Egiptul crește la grâu, iar floarea-soarelui rămâne sensibilă În sens opus, exporturile UE către Egipt au crescut cu 289 milioane de euro (+36%), până la 1,097 miliarde de euro, principalul motor fiind grâul. Agronet notează că, pentru România, aceasta este una dintre cele mai relevante evoluții, în condițiile în care Africa de Nord este o piață importantă pentru cerealele din bazinul Mării Negre, iar România intră în sezonul 2026/2027 cu volume mari disponibile. Publicația menționează estimări analizate anterior care indică pentru România circa 13,4 milioane de tone de grâu în 2026 , alături de producții ridicate de orz și rapiță, dar subliniază că raportul comercial acoperă ianuarie–mai 2026, în timp ce noua recoltă intră pe piață în sezonul 2026/2027, deci cererea din raport nu garantează automat același ritm ulterior. Pe oleaginoase, UE a importat de 7,792 miliarde de euro (−536 milioane de euro față de 2025), cu scăderi la șrot de soia și boabe de soia, inclusiv din SUA (−47% în volum). În schimb, importurile de semințe de floarea-soarelui aproape s-au dublat, după două recolte slabe consecutive în UE, iar importurile totale din Argentina au crescut cu 220 milioane de euro (+10%), pe fondul livrărilor mai mari de semințe de floarea-soarelui. În paralel, Comisia estimează o ofertă totală mai mare de rapiță, floarea-soarelui și soia în UE în 2026/2027, ceea ce poate schimba necesarul de import și poate influența concurența pe materia primă. Imaginea de ansamblu: excedente mari pe cereale și lactate, deficite structurale pe cacao și fructe Pe categorii, cele mai mari excedente ale UE în ianuarie–mai 2026 au fost la produse din cereale și morărit (+7,836 miliarde de euro) și produse lactate (+7,429 miliarde de euro), urmate de vin și produse pe bază de vin (+5,832 miliarde de euro) și carne de porc (+4,402 miliarde de euro). La polul opus, cele mai mari deficite au fost la cafea, ceai, cacao și condimente (−10,556 miliarde de euro) și la fructe și fructe cu coajă (−9,499 miliarde de euro), ceea ce arată că UE poate avea un excedent total ridicat, dar rămâne dependentă de importuri pentru mai multe grupe de produse. Concluzia operațională a raportului este că soldul pozitiv de 19,4 miliarde de euro trebuie interpretat împreună cu scăderea exporturilor și cu rolul major al prețurilor la importuri: în primele cinci luni din 2026, UE și-a îmbunătățit balanța agroalimentară în principal pentru că importurile s-au ieftinit și s-au redus mai repede decât exporturile, în timp ce piețele și sectoarele au evoluat neuniform. [...]
Tot mai mulți legumicultori din Dâmbovița își mută vânzarea „la poartă” pentru a tăia din costuri , pe fondul scăderii vânzărilor din piețe și al timpului tot mai greu de justificat pentru transport și stat la tarabă, potrivit Agronet . Fenomenul este vizibil pe DN71 , între București și Târgoviște, unde au apărut zeci de tarabe cu legume și fructe din gospodării și solarii locale. Schimbarea are un impact economic direct pentru fermele mici: vânzarea la poartă reduce cheltuieli precum chiria din piață, taxele și transportul zilnic, iar o parte mai mare din prețul plătit de client rămâne la producător. În același timp, piețele pierd trafic, iar modelul clasic de desfacere devine mai greu de susținut pentru micii producători. De ce renunță producătorii la piețe Producătorii citați în material indică scăderea traficului din piețe și costurile asociate prezenței zilnice drept principalele motive. Sorin Andreiu, legumicultor din Dâmbovița, spune că vânzarea de acasă îl ajută să evite chiria și alte cheltuieli, dar și timpul pierdut cu deplasarea și așteptarea clienților. Un alt producător, Vladimir Roiban, afirmă că a pornit cu o tarabă mică și a extins treptat oferta. Pentru el, vânzarea la poartă nu înseamnă o afacere mare, dar îi permite să obțină venituri din producție și să păstreze bani pentru culturile următoare. Presiunea magazinelor mari și mutarea cererii O explicație invocată de producători este schimbarea comportamentului de cumpărare: o parte din clienți s-au orientat către magazinele mari, iar piețele nu mai aduc același volum de vânzări. Vasilica Ifrim, care vinde legume și fructe din grădină și solarii, spune că această migrare a redus clientela piețelor. Pentru micii producători, efectul este operațional: transportul zilnic către piață și timpul petrecut la tarabă devin costuri greu de recuperat când vânzările scad. DN71, avantaj competitiv pentru vânzarea directă Pe traseul București–Târgoviște, tarabele de la marginea drumului vizează inclusiv cumpărătorii aflați în tranzit. Avantajul pentru producător este accesul direct la client, fără intermediar și fără deplasare la o piață urbană; pentru cumpărător, avantajul este că poate vedea (și uneori gusta) marfa înainte de achiziție. Modelul rămâne însă dependent de amplasare: gospodăriile situate pe drumuri cu trafic ridicat au un avantaj net față de cele din zone mai puțin circulate. Cât de sustenabil este modelul „la poartă” Într-un lanț scurt de comercializare, diferența dintre prețul plătit de consumator și suma care rămâne producătorului poate fi mai mică decât în circuitele cu mai mulți intermediari. Totuși, vânzarea la poartă nu elimină riscurile de desfacere: viteza de vânzare depinde de trafic, sezonalitate, vizibilitate și fluxul zilnic de clienți. Pentru produse perisabile, acest aspect este critic: dacă marfa nu se vinde rapid, producătorul suportă în continuare riscul degradării și al pierderilor. În plus, pentru fermele cu producții mari, vânzarea la poartă nu poate înlocui integral canalele care pot absorbi volume (piețe angro, contracte cu magazinele, procesatori). [...]
Fereastra de lucru rămâne bună, dar stresul hidric din vest poate împinge costurile cu irigarea și riscurile de pierderi , într-o după-amiază în care nu sunt așteptate ploi, potrivit Agronet . Buletinul meteo agricol de la 14 august (ora 12:00) indică probabilități maxime de precipitații de doar 1–3% și cantități estimate de 0 mm în intervalul analizat, ceea ce susține recoltarea și transportul, dar pune presiune pe apa disponibilă în sol, mai ales în Crișana și Banat. În vest și nord-vest, temperaturile urcă spre 33°C, iar evapotranspirația (pierdere de apă prin evaporare și transpirația plantelor) este ridicată, ceea ce poate accelera instalarea deficitului de apă în culturile sensibile. În acest context, lucrările care depind de temperatură și vânt (în special tratamentele) trebuie programate prudent, iar irigarea devine o decizie operațională cu impact direct în consumul de apă și energie. Vestul țării: presiune pe umiditatea din sol în Banat și Crișana În Banat (Timiș și Caraș-Severin), după-amiaza este descrisă ca „uscată și caldă”, cu temperaturi de 29,5–32,5°C și evapotranspirație de 5,3 mm. Vântul este moderat (9,5 km/h, rafale de 14 km/h), iar precipitațiile estimate sunt 0 mm, cu probabilitate maximă de 2%. Recomandarea practică din buletin: lucrările de câmp și transportul pot continua, dar umiditatea solului trebuie verificată, iar irigarea este indicată spre seară sau peste noapte. În Crișana (Arad și Bihor), riscul agricol este mai pronunțat: temperatura ajunge până la 33°C, iar evapotranspirația urcă la 6,3 mm (cea mai ridicată dintre regiunile analizate). Și aici precipitațiile estimate sunt 0 mm, cu probabilitate maximă de 1%. Publicația indică menținerea recoltării și transportului, însă recomandă limitarea lucrărilor sensibile în orele calde și evaluarea necesarului de apă înaintea unei decizii de irigare. Restul regiunilor: logistică favorizată de vremea uscată, cu excepții la tratamente În Maramureș și Satu Mare, intervalul este stabil pentru lucrări în câmp, cu temperaturi de 26–29,5°C și evapotranspirație de 4,4 mm, fără precipitații estimate. În Transilvania, norii parțiali nu aduc un risc relevant de ploaie în fereastra de lucru, iar tratamentele sunt recomandate doar spre seară, după verificarea vântului și evitarea aplicării pe vegetație umedă. În Moldova, vremea rămâne însorită și uscată, cu temperaturi de 26–28,5°C și evapotranspirație de 4,4 mm, ceea ce susține transportul și lucrările în câmp, dar nu elimină nevoia de monitorizare a apei din sol. În Dobrogea, deși intervalul este uscat, vântul este mai susținut (17 km/h, rafale de 19,5 km/h), iar buletinul indică amânarea tratamentelor cât timp vântul rămâne prezent. Ce pot face fermele în practică, în intervalul analizat Pe baza orientărilor din buletin, deciziile cu impact operațional imediat sunt: Recoltare și transport : pot continua în majoritatea regiunilor, pe fondul lipsei ploilor estimate. Irigare : de verificat și, unde e cazul, prioritizată în vest, nord-vest, sud și în zona București–Ilfov, în funcție de apa disponibilă în sol; în Banat este indicată organizarea spre seară sau peste noapte. Tratamente : de evitat în orele calde și realizate doar în ferestre fără vânt; în Dobrogea, amânarea este prezentată ca opțiune prudentă. Avertizări : pentru intervalul analizat, buletinul nu indică avertizări active în datele regionale. [...]
Un deputat AUR cere Consiliului Concurenței să verifice posibile înțelegeri anticoncurențiale pe piața grâului , după sesizări ale fermierilor din Suceava și Botoșani privind prețuri de achiziție de 0,60–0,80 lei/kg, potrivit Agrointel . Miza demersului este una de reglementare: dacă autoritatea de concurență deschide o analiză, traderii și marii achizitori ar putea fi verificați pentru practici care ar distorsiona formarea prețului la poarta fermei. Deputatul AUR de Suceava, Petru Gabriel Negrea , spune că agricultorii i-au reclamat că grâul este cumpărat la 0,60–0,80 lei/kg și apoi revândut „la valori semnificativ mai mari”, diferențe pe care le consideră suficient de mari încât să ridice suspiciuni privind existența unor posibile înțelegeri între marii cumpărători. Ce solicită concret parlamentarului Negrea afirmă că a transmis o întrebare oficială către Consiliul Concurenței , cerând instituției să analizeze dacă există practici care afectează concurența și îi dezavantajează pe producătorii agricoli. În mesajul publicat pe pagina sa, deputatul indică explicit suspiciunea de „înțelegeri anticoncurențiale” între marii achizitori și cere verificarea acestor practici, respectiv stabilirea existenței unor înțelegeri care ar dezavantaja producătorii români. „În urma sesizărilor primite de la fermierii din județele Suceava și Botoșani, am adresat o întrebare oficială Consiliului Concurenței privind posibile înțelegeri anticoncurențiale între marii achizitori de cereale.” Ce urmează și de ce contează pentru piață Parlamentarul spune că va urmări evoluția demersului și că va informa publicul după primirea răspunsului oficial al Consiliului Concurenței, inclusiv cu privire la eventualele concluzii ale verificărilor. Pe fond, solicitarea pune presiune pe autoritatea de concurență să se pronunțe asupra modului de funcționare a pieței cerealelor, într-un moment în care fermierii reclamă prețuri de achiziție pe care le consideră nejustificat de mici față de prețurile ulterioare de comercializare. [...]
Fermierii pot testa „pe viu” soiuri românești de tomate înainte de a le introduce în fermă , la Sărbătoarea Tomatelor 2026, programată pe 17 august la Ștefănești, într-un format de zi a porților deschise care pune accent pe compararea directă a materialului genetic în cultură, potrivit Agronet . Evenimentul, ajuns la a VII-a ediție, are loc la Complexul Fitotron din județul Argeș și este organizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură (INCDBH) Ștefănești . Conform informațiilor citate de publicație din AGRO TV, manifestarea este programată luni, 17 august 2026, de la ora 10:00. De ce contează pentru ferme: selecție mai bună, risc mai mic Miza practică pentru producători este posibilitatea de a evalua în teren producția, rezistența și gustul, înainte de a lua decizii pentru sezon. Participanții pot discuta direct cu cercetătorii despre soiuri, material săditor și direcțiile urmărite în programele de ameliorare (dezvoltare și selecție de noi varietăți). Interesul, potrivit articolului, este pentru tomate care combină: producție stabilă; toleranță la temperaturi ridicate și deficit de apă; comportament bun față de boli; gust și calități comerciale cerute de cumpărători. Exemple de soiuri din portofoliul INCDBH Ștefănești Institutul menționează în portofoliu mai multe soiuri proprii, inclusiv: Argeș 11 – producție medie indicată de institut de 4,5–5 kg pe plantă , cu toleranță la organismele dăunătoare specifice tomatelor; recomandat pentru cultura clasică sau ecologică, dar și pentru spații protejate și câmp cu sistem de susținere (detalii pe site-ul INCDBH Ștefănești ). Ștefănești 67 – greutate medie a fructelor de aprox. 260 g , toleranță ridicată la principalele boli din spațiile protejate și rezistență la crăpare și păstrare; producție medie indicată tot de 4,5–5 kg pe plantă , în condițiile unei tehnologii adecvate. Componenta științifică: rezultate și direcții de cercetare Pe lângă vizitarea loturilor, programul include și o sesiune științifică la INCDBH Ștefănești. Potrivit informațiilor publicate de AGRO TV , vor fi abordate rezultate noi din biotehnologiile horticole, calitatea nutrițională a tomatelor și rolul cercetării în dezvoltarea unor soiuri adaptate condițiilor actuale de cultură. În context, Agronet amintește și un program similar prezentat anterior la SCDL Buzău, unde consumatorii au evaluat 15 linii experimentale, cu obiective precum gustul, productivitatea, rezistența la crăpare, toleranța la boli și dăunători și adaptarea la stres termic și hidric. [...]
