Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
UE a impus Bulgariei plafoane anuale pentru creșterea cheltuielilor nete până în 2029, după confirmarea procedurii de deficit excesiv, ceea ce pune presiune pe politica fiscală și pe construcția bugetelor din următorii ani, potrivit G4Media.
Consiliul Uniunii Europene a confirmat decizia Comisiei Europene din iunie de a plasa Bulgaria sub procedura de deficit excesiv (EDP), cerând măsuri fiscale corective pentru a ține sub control creșterea cheltuielilor publice. Informația este atribuită de publicație site-ului Novinite, citat de Agerpres.
În cadrul procedurii, UE stabilește limite obligatorii pentru creșterea cheltuielilor guvernamentale nete ale Bulgariei, recomandând ca acestea să nu depășească:
Potrivit aceleiași surse, acești parametri sunt meniți să asigure ieșirea Bulgariei din procedura de deficit excesiv până în 2029.
Consiliul UE a stabilit și un termen-limită: Bulgaria trebuie să trimită până la 15 octombrie 2026 măsurile relevante, împreună cu proiectul de buget pe 2027. Documentul trebuie prezentat atât Comisiei Europene, cât și Eurogrupului.
Raportarea progreselor se face de două ori pe an:
până când deficitul este „pe deplin corectat”, conform textului citat.
Cadrul UE permite o anumită flexibilitate a țintelor fiscale până în 2028, dacă abaterile sunt legate de cheltuieli din domeniul apărării. În acest context, autoritățile de la Sofia trebuie să includă date detaliate despre cheltuielile de apărare planificate și realizate, inclusiv investițiile și cheltuielile finanțate prin programul SAFE, pentru transparență în raportarea fiscală.
Ministerul de Finanțe din Bulgaria a prezentat deja proiectul de buget pentru 2026, cu un deficit previzionat de 5,7% din PIB. Cadrul fiscal pe termen mediu pentru 2026–2028 prevede:
Recomandate
Bulgaria riscă să intre în procedura de deficit excesiv a UE la câteva luni după adoptarea euro , ceea ce ar aduce țara sub monitorizare fiscală mai strictă și ar impune măsuri de corecție bugetară, potrivit G4Media . Premierul Rumen Radev a declarat că Bulgaria ar urma să fie inclusă miercuri în procedura de deficit excesiv, la doar câteva luni după aderarea la zona euro (1 ianuarie 2026). El a acuzat fostul guvern de centru-dreapta că ar fi „manipulat datele fiscale” pentru a îndeplini criteriile de convergență necesare intrării în zona euro. „Au mințit pentru a împinge Bulgaria în zona euro”, a declarat Rumen Radev jurnaliștilor, după revenirea sa de la Bruxelles. Ce înseamnă procedura și de ce contează Procedura de deficit excesiv este mecanismul prin care UE obligă statele care depășesc regulile fiscale europene să reducă deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB într-un termen stabilit. În practică, aceasta presupune o supraveghere mai strictă din partea Comisiei Europene și presiune pentru ajustări bugetare. Potrivit prognozelor de primăvară ale Comisiei Europene , Bulgaria ar putea avea în 2026 un deficit de 4,1% din PIB. În plus, țara se confruntă cu cea mai ridicată rată a inflației din zona euro, conform aceleiași surse. Dacă estimările vor fi confirmate, Bulgaria ar deveni prima țară care intră în zona euro și ajunge rapid sub componenta fiscală corectivă a UE. Ar fi, totodată, prima procedură de deficit excesiv pentru Sofia după închiderea celei precedente, în 2012. Reacții politice și următorii pași la Bruxelles Radev a ajuns la conducerea țării în luna mai, după ce partidul său populist de stânga, Bulgaria Progresivă, a câștigat alegerile din aprilie și a obținut prima majoritate formată dintr-un singur partid din ultimii 30 de ani. Comisia Europeană a refuzat să comenteze înainte de publicarea pachetului privind semestrul european, programată pentru săptămâna viitoare. Fostul ministru de Finanțe Temenuzhka Petkova (GERB) a respins acuzațiile premierului și a susținut că Bulgaria s-a încadrat în limita de deficit de 3% în 2025 datorită clauzei europene de flexibilitate privind cheltuielile pentru apărare. Ea a adăugat că eventualele probleme financiare ar fi apărut din cauza deciziilor luate de administrația interimară. În același context, posibila declanșare a procedurii vine la câteva zile după ce Bruxelles-ul a deblocat 370 de milioane de euro din fonduri europene înghețate pentru Bulgaria, în timp ce alte aproximativ 3 miliarde de euro rămân blocate până la implementarea reformelor în justiție și anticorupție. [...]
Bulgaria intră în procedura de deficit excesiv, cu risc de costuri mai mari de finanțare , după ce Comisia Europeană urmează să plaseze Sofia sub mecanismul de supraveghere pentru depășirea pragului bugetar de 3% din PIB, potrivit Ziarul Financiar . Decizia este așteptată săptămâna viitoare și vine la doar câteva luni după aderarea Bulgariei la zona euro (în ianuarie). Deficitul anual al Bulgariei a urcat anul trecut la 3,5% din PIB, peste limita de 3% aplicată statelor din zona euro. Procedura de deficit excesiv este instrumentul prin care UE cere statelor să corecteze derapajele bugetare; dincolo de componenta de reglementare, măsura poate avea efecte de piață, prin „stigmat” și printr-un posibil cost mai ridicat al împrumuturilor, notează publicația. Deficitul, pe trend de creștere în prognozele Comisiei Europene Cea mai recentă prognoză a Comisiei Europene indică o deteriorare suplimentară a deficitului Bulgariei în următorii ani: 4,1% din PIB anul viitor; 4,3% din PIB în 2027. În acest context, premierul Rumen Radev a susținut că deficitul va fi mai mare și în acest an, invocând „moștenirea grea” preluată de actualul guvern. „Anul acesta deficitul va fi şi mai mare. Balonul s-a spart. Acesta este rezultatul moştenirii grele pe care am preluat-o.” De ce a depășit Bulgaria pragul de 3% Bulgaria respectase până anul trecut condițiile fiscale asociate zonei euro (deficit sub 3% și datorie publică sub 60% din PIB). Presiunile asupra bugetului au venit, potrivit articolului, din: majorări salariale; costuri mai mari cu pensiile; cheltuieli militare; neatingerea unor ținte ambițioase de venituri fiscale. Context european: cine mai este în procedură și cine e exceptat Alte zece state sunt deja sub procedura de deficit excesiv, inclusiv Italia și Franța. Italia a încercat să coboare deficitul sub 3% anul trecut pentru a ieși din procedură, dar nu a reușit. În schimb, Malta, care și-a redus deficitul la 2,2% anul trecut, va ieși din procedură. Totodată, unele țări cu deficite estimate peste 3% – inclusiv Germania – nu vor intra anul acesta în procedură, datorită unei clauze care exonerează anumite cheltuieli legate de apărare. Miza pentru Sofia: corecție rapidă sau prelungirea presiunii Assen Vassilev, fost ministru de finanțe și parlamentar din partea partidului liberal PPDB, a declarat că guvernul ar trebui să revină încă din 2026 la deficitul de 3% cerut de UE și a susținut că procedura s-ar putea închide fără consecințe dacă Bulgaria se încadrează în acest an. „Procedura va fi încheiată şi nu vor exista consecinţe pentru Bulgaria dacă reuşim să ne încadrăm anul acesta.” [...]
Liderii UE caută „resurse proprii” ca să evite creșterea contribuțiilor naționale pentru un buget multianual de 2.000 de miliarde de euro, dar lista de taxe și redirecționări de venituri propusă deja împarte statele între plătitori neți și beneficiari, potrivit Digi24 . Propunerea Comisiei Europene pentru bugetul 2028–2034 este de 2 trilioane de euro, iar prima încercare de compromis, elaborată săptămâna trecută de președinția cipriotă a UE, a redus această țintă cu 2%. Reducerea nu a mulțumit nici statele care vor un buget mai mic, nici pe cele care cer mai mulți bani, în condițiile în care bugetul finanțează politici de la agricultură și coeziune până la tehnologii noi și programe de schimb pentru studenți, conform Reuters, citată de Digi24. Falia clasică: plătitori neți vs. beneficiari Țările mai bogate, care contribuie mai mult decât primesc, cer limitarea cheltuielilor și o reorientare spre „noile provocări”, în timp ce statele care beneficiază net apără liniile tradiționale de finanțare. Țările de Jos, contributor net, au criticat compromisul pentru că ar favoriza agricultura și coeziunea în detrimentul apărării și modernizării. Premierul olandez Rob Jetten a spus: „Propunerea aflată în prezent pe masă nu este deloc suficientă pentru Țările de Jos”. Spania, beneficiar net (chiar dacă „mic”), susține contrariul: bugetul ar fi prea mic, iar alocările pentru agricultură și coeziune ar trebui ajustate în sus pentru a ține cont de inflație. Premierul Pedro Sanchez a declarat: „Propunerea este chiar mai inadecvată decât cea propusă inițial de Comisia Europeană și, prin urmare, nu suntem deloc de acord cu ea”. Miza pentru companii: taxe și venituri redirecționate la nivel european Pentru a reduce presiunea asupra contribuțiilor naționale, liderii UE discută noi surse de venit care să nu vină direct din bugetele statelor. Printre opțiunile menționate în material se află: alocarea către bugetul UE a unei părți din veniturile obținute de guverne din vânzarea permiselor de emisii de CO₂ către companii; o parte din taxa aplicată importurilor în UE din țări cu politici climatice mai puțin stricte (mecanismul de ajustare la frontieră pe carbon); o taxă pe deșeurile electronice necolectate; o parte din acciza pe tutun; o contribuție anuală forfetară din partea marilor companii care operează și vând în UE; alte propuneri: taxă pe averea extremă, pe serviciile digitale, pe jocurile de noroc online și pe câștigurile de capital din criptoactive. Calendar strâns: acordul ar trebui împins înainte de valul electoral Din punct de vedere juridic, statele trebuie să ajungă la un acord până la finalul lui 2027, însă, pe fondul alegerilor programate anul viitor în mai multe țări (Franța, Italia, Polonia, Spania, Grecia, Estonia, Finlanda și Slovacia), în material se arată că ar fi de preferat un acord până la sfârșitul lui 2026, pentru a evita blocajele din campaniile electorale. Potrivit informațiilor citate, este puțin probabil ca liderii să decidă imediat asupra noilor surse de venit, dar urmează să-și exprime preferințele, astfel încât viitoarea președinție irlandeză a UE să pregătească o nouă propunere de compromis pentru luna octombrie. [...]
Statele UE discută un buget 2028–2034 care taie suplimentar din PAC și coeziune , într-o mișcare cu potențial direct asupra țărilor care depind de aceste linii de finanțare, inclusiv România, potrivit Digi24 . Noua versiune pregătită de președinția cipriotă a Consiliului UE păstrează reducerile propuse de Comisia Europeană pentru Politica Agricolă Comună (PAC) și Politica de Coeziune și mai diminuează finanțarea pentru planurile naționale prin care statele ar urma să absoarbă aceste fonduri. Documentul revizuit reduce cu încă aproximativ 0,5% finanțarea pentru noile planuri naționale aferente PAC și coeziunii, după ce propunerea Comisiei Europene tăiase deja aproximativ 10% din sumele destinate acestor politici. În această configurație, cele două politici ar ajunge la o alocare totală de circa 770 de miliarde de euro. Ce se schimbă în restul bugetului: competitivitate, apărare, acțiune externă Pe lângă menținerea reducerilor la agricultură și coeziune, președinția cipriotă propune tăieri de aproximativ 4% pentru ceilalți doi piloni principali ai bugetului: competitivitatea economică și acțiunea externă. Câteva exemple din propunerea aflată acum pe masa statelor membre: Fondul European de Competitivitate (program nou pentru investiții în tehnologii-cheie pentru tranzițiile verde și digitală): redus de la 398 miliarde euro la 383 miliarde euro ; Securitate, apărare și spațiu : redus cu circa 5 miliarde euro , până la 111 miliarde euro ; Europa Globală (principalul mecanism al UE pentru acțiunea externă): redus de la 190 miliarde euro la 182,6 miliarde euro . Miza politică: diviziunea „frugali” vs. statele care cer mai mulți bani Negocierile pornesc pe fondul unei diviziuni între statele „frugale” (care cer un buget mai auster, invocând constrângeri bugetare naționale) și țările care vor creșterea finanțărilor pentru agricultură și coeziune. Potrivit informațiilor din articol, reducerea de circa 10% propusă inițial de Comisie a fost criticată de 17 state membre . Marilena Raouna, responsabilă cipriotă pentru afaceri europene, a descris varianta președinției ca un compromis, iar față de propunerea Comisiei aceasta ar însemna o reducere globală de aproximativ 2% . Calendar: summitul din 18–19 iunie și ținta de final de an Summitul european de la Bruxelles din 18–19 iunie ar urma să lanseze negocierile între cele 27 de state membre privind cadrul financiar multianual 2028–2034 . Comisia Europeană a propus un buget total de circa 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028–2034, o creștere față de actualul cadru pe șapte ani. Obiectivul menționat este închiderea negocierilor până la finalul anului, pentru a evita riscul unei „paralizii instituționale” anul viitor, pe fondul unor alegeri în mai multe țări, inclusiv prezidențialele din Franța. [...]
România plătește cel mai ridicat cost mediu pentru datoria publică din UE , un indicator care apasă direct pe cheltuielile cu dobânzile și, implicit, pe spațiul bugetar disponibil pentru alte priorități, potrivit G4Media , care citează date Eurostat transmise de Agerpres. România a raportat în 2025 un cost mediu al datoriei publice guvernamentale de 5,2%, cel mai mare din Uniunea Europeană. În clasament urmează Polonia (4,5%), Cehia (3,1%) și Italia (3%). La polul opus, cele mai mici costuri au fost în Irlanda (1,4%), Luxemburg (1,5%), Țările de Jos (1,7%) și Germania (1,8%), iar Franța, Finlanda și Suedia au avut fiecare 1,9%. Creșterea costului de finanțare: România, între cele mai mari avansuri din UE Comparativ cu 2024, cele mai mari creșteri ale costului mediu au fost în Lituania, Danemarca și România (toate cu +0,3 puncte procentuale), urmate de Polonia (+0,2 puncte procentuale). În același interval, în șapte state membre UE costul mediu al datoriei a scăzut. Cele mai importante reduceri au fost în Estonia (-0,8 puncte procentuale), Suedia (-0,3 puncte procentuale) și Croația (-0,2 puncte procentuale). Expunerea la valută: România, peste pragul de 50% Datele Eurostat indică și o vulnerabilitate suplimentară: la finalul lui 2025, doar două state membre aveau peste 50% din datoria publică denominată în valută (adică în monede străine): Bulgaria (75%) și România (53%). Ponderi semnificative ale datoriei în valută au fost consemnate și în Ungaria (32%), Polonia (26%) și Danemarca (24%). Context: datoria ca pondere în PIB crește în majoritatea statelor UE La finalul lui 2025, 12 din cele 27 de state UE aveau un raport datorie/PIB peste 60%, iar cinci state depășeau 100%: Grecia (146,1%), Italia (137,1%), Franța (115,6%), Belgia (107,9%) și Spania (100,7%). Cele mai mici ponderi ale datoriei în PIB au fost în Estonia (24,1%), Luxemburg (26,5%), Danemarca (27,9%), Bulgaria (29,9%) și Irlanda (32,9%). Între finalul lui 2024 și finalul lui 2025, 19 țări din UE (și Norvegia) au înregistrat creșteri ale raportului datorie/PIB, iar opt state au raportat scăderi. Cele mai mari creșteri în UE au fost în Finlanda (+6,2 puncte procentuale), Bulgaria (+6 puncte procentuale), Polonia (+4,8 puncte procentuale) și România (+4,5 puncte procentuale). [...]
Comisia Europeană nu cere, deocamdată, măsuri suplimentare pentru România în procedura de deficit excesiv , după ce a evaluat că autoritățile au luat „măsuri eficiente” pentru corectarea derapajului bugetar, potrivit Agerpres . Concluzia este inclusă în pachetul de primăvară al Semestrului European 2026 și are relevanță directă pentru presiunea de reglementare asupra politicii fiscale în perioada următoare. Comisia arată că, pe lângă România, și Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Ungaria, Italia, Polonia și Slovacia au luat măsuri considerate suficiente la acest moment, astfel că nu se impun pași suplimentari în cadrul procedurii de deficit excesiv „la această etapă”. Ajustare bugetară pe șapte ani: evaluare pozitivă a angajamentelor Pentru statele care beneficiază de o perioadă de ajustare bugetară de șapte ani (în loc de patru) în cadrul planurilor pe termen mediu – între care se află și România – Comisia a evaluat și implementarea „etapelor-cheie” legate de reforme și investiții care justifică prelungirea. În ansamblu, Executivul comunitar consideră că toate statele vizate și-au respectat angajamentele „în mod satisfăcător”, pe baza informațiilor din rapoartele anuale de progres. Flexibilitate bugetară legată de apărare și reziliență energetică, în limite stricte Comisia indică faptul că, pe viitor, statele membre ar putea cere o flexibilitate bugetară limitată în baza clauzei derogatorii naționale pentru cheltuieli din domeniul apărării, inclusiv pentru măsuri de consolidare a securității energetice și accelerare a tranziției de la combustibili fosili. Extinderea ar putea acoperi măsuri începute din februarie 2026, care reduc dependența de combustibili fosili importați. În interiorul plafonului existent de 1,5% din PIB pentru cheltuieli suplimentare de apărare, Comisia menționează: un plafon anual pentru 2026–2028 de 0,3% din PIB pentru măsuri de reziliență energetică; un plafon cumulat pentru 2026–2028 de 0,6% din PIB pentru aceeași categorie. Executivul comunitar precizează că această abordare păstrează „pe deplin” garanțiile privind sustenabilitatea finanțelor publice. România rămâne la „dezechilibre excesive” în evaluarea macroeconomică Separat de deficit, Comisia a evaluat și dezechilibrele macroeconomice pentru statele analizate în profunzime în Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2026. În timp ce Grecia, Țările de Jos și Suedia ar urma să nu mai fie considerate în dezechilibru, România este menționată ca stat care „continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive”, pe fondul unor vulnerabilități considerate „grave”. Ce urmează Documentele din pachetul de primăvară al Semestrului European 2026 vor fi discutate în Eurogrup și în Consiliul Uniunii Europene, în vederea aprobării orientărilor prezentate de Comisie. [...]
