Știri
Tag: rezerva agricola ue

Ajutorul european pentru secetă riscă să se dilueze la circa 15 euro/ha , dacă suma de 14,8 milioane de euro (aprox. 74 milioane lei) alocată României este împărțită la suprafețele calamitate, potrivit unei reacții din teren consemnate de AgroInfo . Fondurile vin din rezerva agricolă a Uniunii Europene, iar alocarea a fost aprobată de Consiliul UE . Într-o postare, europarlamentarul Dan Motreanu a precizat că banii pot fi completați cu fonduri naționale de până la 200% din valoarea alocării europene, ceea ce ar însemna că suma totală „se poate tripla”. Context: ce a generat sprijinul și ce acoperă Potrivit aceleiași postări, seceta severă și valurile repetate de căldură din intervalul iunie–august 2025 au afectat producția de porumb și floarea-soarelui din România. Motreanu a amintit și cadrul mai larg al Politicii Agricole Comune 2023–2027 , care prevede o rezervă agricolă de cel puțin 450 de milioane de euro anual pentru perturbări de piață sau evenimente excepționale care afectează producția ori distribuția. Reacția din fermă: „o sumă foarte subțire” Fermierul Cosmin Micu, din Vinga (județul Arad), care lucrează la ferma Procereal Agrosan, a comentat că, după împărțirea sumei la hectarele calamitate, ajutorul ar ajunge „până în 15 euro/ha”. „Domnule Motreanu, acest ajutor împărțit la suprafața calamitată, rezultă o sumă foarte subțire, până în 15 euro/ha! Gândiți o strategie națională pentru dezvoltarea sistemelor de irigații, pentru ca fermierii să nu mai fie atât de vulnerabili în anii secetoși!” Din perspectiva impactului economic, mesajul indică o problemă de eficiență a sprijinului: fără o completare substanțială din bugetul național (posibilă în limita menționată în postare), ajutorul pe hectar poate rămâne prea mic pentru a compensa pierderile din anii cu secetă severă. [...]

România cere activarea rapidă a rezervei agricole a UE și un buget mai mare pe termen lung , pe fondul crizelor care apasă asupra fermierilor și al negocierilor care urmează pentru viitorul buget multianual european, potrivit News . Mesajul a fost transmis de ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , după discuții la Bruxelles, în Consiliul Agricultură și Pescuit. Miza este dublă: pe termen scurt, acces la „măsuri și resurse imediate” din rezerva agricolă a UE pentru gestionarea situațiilor de criză din agricultură; pe termen lung, creșterea alocărilor pentru agricultură în viitorul cadru financiar al Uniunii, într-un moment în care, susține ministrul, „pare să scadă sprijinul pentru menținerea unui buget separat pentru agricultură”. Presiune pentru bani de criză: costuri, lapte, secetă Tanczos Barna afirmă că discuțiile cu miniștrii europeni au indicat „multiple crize” care afectează competitivitatea și situația fermierilor, între care: creșterea costurilor de producție; probleme pe piața laptelui; fenomene climatice extreme, „în special seceta”. În acest context, ministrul a invocat și planul european de acțiune privind fertilizanții, despre care spune că trebuie aplicat „urgent” și sprijinit prin alocări „semnificative” din rezerva de criză. Negocierile bugetare: România, alături de încă 15 state membre Ministrul interimar spune că România a transmis, împreună cu alte 15 state membre, că așteaptă „alocări mai mari decât cele propuse” pentru agricultură și coeziune în viitorul buget multianual al UE. Potrivit lui Tanczos Barna, declarația reprezintă o poziție politică în interiorul Uniunii, în opoziție cu statele contributoare nete care ar dori reducerea bugetului. El avertizează că „negocierile din următoarele luni” vor fi esențiale pentru fermierii români, pe fondul discuțiilor despre arhitectura bugetului european și a riscului de diminuare a sprijinului pentru un buget agricol separat. Protecția pieței interne și acordul UE–Mercosur Pe lângă finanțare, ministrul a pus pe agendă și protejarea agriculturii autohtone în contextul acordului UE–Mercosur . Tanczos Barna susține că impactul trebuie analizat și la nivelul piețelor naționale, deoarece importurile ar putea afecta „disproporționat” anumite state membre. În acest cadru, el cere ca UE să nu lase statele membre „singure” în fața efectelor negative și ca măsurile de salvgardare (instrumente care limitează temporar importurile când piața este perturbată) să fie aplicate rapid atunci când situația o impune. [...]